Cerna Sat - Paraul Balmos - Varful Godeanu, Muntii Godeanu

Cerna Sat - Paraul Balmos - Varful Godeanu, Muntii Godeanu

Valentin Jujea (Drobeta Turnu Severin)

Dupa ce iesim din Herculane si mergem cam 24 de kilometri in amonte pe Valea Cernei, facem stanga pe drumul odata asfaltat care merge spre Cerna Sat si mai departe spre Lacul Iovanu, trecand Pasajul Jiu - Cerna catre Petrosani. Tinta noastra este acum Varful Godeanu, cu cei 2229 metri ai lui.
Vom urca intai in Groapa Balmosului, pe un drum forestier; de acolo urmam potecile ciobanilor care urca in zig-zag pe Cracul Oslei pana deasupra de Groapa, pe creasta.
Trecem prin Cerna-Sat, continuam sa mergem spre barajul Iovanu si cand ajungem la o veche colonie pentru muncitori facem stanga pe drumul forestier care urmeaza Paraul Balmosul sau Balmezu. Avand lungime de aproximativ 10 km, drumul urca lin la inceput, in curbe largi, tinand pe stanga geografic a apei care curge iute pe sub poienile abrupte ale Oslei Romanesti si plaiului impadurit al Balmosului. Trece apoi pe dreapta si cu cat inainteaza cu atat se inaspreste. Pietrele cazute de pe versanti sunt din ce in ce mai mari si ne vor forta la un moment dat sa renuntam la masina. Poate ca daca alegeam sa urcam pe drumul de pe Paraul Naiba am fi ajuns mai sus. Ne oprim din cand in cand sa ascultam natura si sa ne infruptam din fructele care cresc aici peste tot unde este soare.
Desi incercam sa urcam cat de mult putem cu masina, sorbim fiecare imagine pe care ne-o ofera natura. Iata o impletire a padurii de fag cu cea de brad, presarata cu flori pe care le gasim numai in aceste locuri, la care se adauga susurul apei.
Renuntam la masina cu remorca, ne echipam si incepem urcusul la picior. Desi mai avem de mers pana sa iesim in golul alpin, zarim deja creasta. Nerabdarea creste, febra inaltimilor incepand sa puna stapanire pe noi. Tinem pe acelasi forestier care este din ce in ce mai urat, framantat de cei care au taiat padurile pe aici. Trecem peste un paraias si iesim intr-o zona arida unde vedem efectele defrisarilor (foto 1).

1

Urcam cam greu, caci umbra fagilor batrani lipseste lasand soarele sa arda in voie; nori negri apar dinspre Tarcu si parca raman agatati de creasta Godeanului.
Intram din nou in padure si in cateva minute suntem la stana din Balmos (foto 2).

2

Frumos nume, iti face pofta de mancare. Cainii ne intampina amenintatori dar reusim sa ne imprietenim, cu ajutorul ciobanilor insa, pentru ca drumetii sunt rari prin aceste locuri. Viata este grea la stana asezata intr-un peisaj idilic. Acesti oameni stiu sa traiasca in comuniune cu natura si au invatat de la stramosi sa o respecte si sa ia de la ea doar ceea ce li se cuvine. Nimic mai mult.

cititi aici continuarea articolului

Fişiere ataşate	Mărime
1_cerna_sat_godeanu.jpg	178.91 KB
2_cerna_sat_godeanu.jpg	164.54 KB

Cum trebuie sa arate marcajele in Muntii Godeanu

Cum trebuie sa arate marcajele in Muntii Godeanu

Proiectul pentru marcajele turistice din Muntii Godeanu poate fi vazut in lucrarea Asaltul Carpatilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor, la Bucuresti, in anul 1985.

Fişiere ataşate	Mărime
proiect_marcaje_godeanu.jpg	120.79 KB

Valea Cernei - Paraul Naiba - Varful Godeanu, Muntii Godeanu

Valea Cernei - Paraul Naiba - Varful Godeanu, Muntii Godeanu

participanti: Veronica si Vili Oprenescu; Ion, Adi si Ionut Ploscaru

traseu: Bratilov (Baia de Arama) - Obarsia Closani - kilometrul 27, Valea Cernei - Cerna Sat - Corcoaia - Izvorul Naiba - stana Groapa Balmosului - Raul Ses - Vf. Godeanu; 27-28 iulie 2011

1 Cerna la Cheile Corcoaiei

2 Cerna la Cheile Corcoaiei

aici gasiti continuarea articolului

Fişiere ataşate	Mărime
1_godeanu_naiba.jpg	279.95 KB
2_godeanu_naiba.jpg	275.27 KB
0_paraul_naiba_godeanu.doc	54 KB

Valea Cernei - Paraul Olanu - Raul Ses, Muntii Godeanu

Valea Cernei - Paraul Olanu - Raul Ses, Muntii Godeanu

text si fotografii: Vili Oprenescu (Drobeta Turnu Severin)

Si anul acesta, 2008, mi-am propus sa ajung macar pentru o zi in Muntii Godeanu, ca sa vad o stana, un izvor, un cioban cu oile si sa ma apropii cat mai mult de varf, daca nu o sa pot ajunge pe el, ca anul trecut. Am mers cu fetita, Veronica, cu care am fost (mai exact pentru care am fost, ca sa-i cultiv dragostea pentru natura si sa o conectez la lumea in care au trait stramosii ei) si in ultimii trei ani la cate o stana in Muntii Godeanu.

Am plecat luni dimineata, 8 septembrie 2008 (Sfanta Marie mica), cu masina culegatorilor de afine. Conform intelegerii cu soferul masinii, luni dimineata devreme am plecat de la bunica din satul Bratilov, de langa Baia de Arama (vezi harta Muntii Godeanu) si la ora 3,30 am fost in satul vecin, Marasesti. Aici ne-am urcat in lada unui TV acoperit cu prelata gaurita, cu cateva banci de lemn pe margine, multe bidoane, haine, paturi, roata de rezerva si o perna. Dupa doua opriri in satele urmatoare, Stanesti si Obarsia Closani (vezi harta Muntii Godeanu), lada masinii s-a umplut cu oameni si alte bidoane (foto 1).

1. Culegatorii de afine.

Harta 1. Extras din lucrarea lui Gheorghe Niculescu, Muntii Godeanu, studiu geomorfologic, Editura Academiei, 1965, Bucuresti.

Harta 2. Extras din lucrarea lui Gheorghe Niculescu, Muntii Godeanu, studiu geomorfologic, Editura Academiei, 1965, Bucuresti.

Am reusit cu greu sa gasim un loc pe o margine de banca si am pornit in noapte urcusul in serpentine spre Piatra lui Stan (catre Valea Cernei), am coborat apoi de acolo, din dreptul ei pana la kilometrul 27 si de aici, in amonte, pe un drum neasfaltat, cu multe gropi, am urcat pe Valea Cernei, apoi pe Raul Lung (vezi hartile 1 si 2, extrase din lucrarea lui Gheorghe Niculescu, Muntii Godeanu, studiu geomorfologic, Editura Academiei, 1965, Bucuresti), pe un drum forestier, pana la capatul lui. Toata vara, culegatorii de afine au urcat aproape zilnic la munte pentru ca intr-o zona saraca culesul afinelor este o sursa de castig importanta. O persoana sprintena, harnica si echipata cu un pieptene de cules afine bun poate aduna 30-40 kg de afine care dupa sortare se vand la 3,5-5 lei/kg. Fiecare persoana are locul ei in masina si de la urcare cauta sa-si faca un culcus in care sa doarma pana ajunge masina la destinatie. Acum, in roata de rezerva s-a instalat o femeie, care avea patura si perna lasate acolo si a adormit imediat, fara sa se trezeasca pana s-a oprit masina, cu toate hurducaiturile drumului; iar la plecarea inapoi a venit de pe munte cu un bidon de vreo 40 kg plin cu afine.

Masina a urcat din Valea Cernei, pe izvorul (denumit Raul Lung) dintre Muntele Oslea si Muntele Groapa Olanelului si la ora 5,50 s-a oprit in locul unde s-a terminat drumul forestier. Inca nu se luminase de ziua, era foarte rece, tragea un vant subtire pe valea izvorului. Am inceput sa coboram cate unul din masina, ca sa ne mai dezmortim. Dupa ce unii au mancat cate ceva, ne-am imprastiat in grupuri, in susul izvorului, iar dupa iesirea in golul alpin unii au luat-o spre Oslea si altii pe zanoaga si fata Gropii Olanelului (foto 2).

2. Zanoaga din Groapa Olanelului.

3. Coasta cu afine, toamna.

4. Cotroana/bordeiul din Groapa Olanelului.

5. Veronica, la cules de afine, cu pieptenele, unealta specifica.

Am urmat si noi acelasi traseu, pana sub locul unde a fost stana din Muntele Strambele. Pe aici am fost in 2005 cu Veronica, cand era pentru prima data la munte si a ajuns atunci pe Vf. Godeanu, la doar 5 ani. Putin mai sus, in zanoaga, rapusi de oboseala, am dormit vreo doua ore. Dupa ce ne-am sculat, am mancat si am iesit la cotroana (bordeiul) din Groapa Olanelului (foto 4). Cerul era senin, soarele iesise dupa creasta Oslei si ne incalzea cu darnicie. Am incercat sa culegem afine cu pieptenul imprumutat de la o vecina, dar n-am avut spor, mai multe mancand Veronica, tatuandu-se pe fata. Am admirat florile de munte si afinarele cu frunzele inrosite de apropierea toamnei (foto 3 si 5), ne-am umplut sufletul cu maretia muntelui si susurul izvoarelor.

La cotroana erau urme ale oamenilor si animalelor care dadusera viata toata vara muntelui si se mai simtea mirosul oilor, acestea fiind aici pana de curand.
Aievea mi se derulau scene din anii petrecuti odata cu oile pe muntii de pe aici si parca se auzeau franturi de balada:
Draguta Santa Marie
Nu lasa toamna sa vie…
La Santa Marie mare
Pleaca oile la vale,
La Santa Marie mica
Nu mai ramane nimica.
Numai stani far-de stapan
Izvoara far-de ciopoara….
Si se duc si nu mai vin
Pan-la Sfantu-Constandin…
Aici, in vara, au fost mieii lui Aron Tanasoiu, unul dintre ciobanii cei mai instariti din zona, oile cu lapte (manzarile) nefiind aduse de multi ani la munte (manzarile sunt tinute la Cacot, langa releul din Balota, de unde branza este vanduta la piata din Severin). In 2005, aici la cotroana erau tot oile fara lapte, am stat seara cu ciobanii, am dormit noaptea sub stele, iar dimineata, o data cu oile, cainii si magarii am iesit la Rau-Ses (vezi harta 2) si de aici am urcat pe Vf. Godeanu, cu Veronica.

Acum e pustiu, se aud doar chiotele culegatorilor de afine raspanditi pe munte si le raspundem. Am lasat ustensilele de cules afine si patura (tolul ungurenesc) la cotroana, am luat-o pe plai, pe lasatoare, spre Raul Ses. Deasupra cotroanei era amenajat un culcus pentru caini. Am iesit in saua care face trecerea in platoul de la Raul Ses si cand credeam ca nu mai gasim pe nimeni pe acolo ne-au luat in primire cainii ciobanesti Gruia, Novac si catelusa Vilga, mari si latosi, cu colti de fier la gat. Ne-a scos ciobanul din gura cainilor si mare ne-a fost bucuria sa mai gasim ciobani si oi, ramase parca anume pentru noi. Am poposit langa turma de oi care se odihnea, doborata de caldura, aici la Raul Ses (foto 6).

6. Cioban si oi la Raul Ses.

Ciobanul care ne-a intampinat, Birau Nicolae din Izverna, si celalalt cioban, Partenie Constantin din Obarsia Closani, erau cu oile cuiva din Teregova si ale lor (Birau Nicolae). Ne-au povestit ca pana in acea zi a fost caldura foarte mare, nu se putea sta jos, trebuiau sa stea in picioare pe cate un pisc ca sa prinda o boare de vant. Noaptea trageau cu oile langa izvorul Rau-Ses, aproape in fiecare noapte se luptau cu jivinele si intentionau sa mai stea cu oile pana la 1 octombrie daca vremea o sa permita.
Am stat de vorba cu ciobanii, despre ce a fost odata pe aici, cu muntii plini de oi, despre granita cu Austro-Ungaria care trecea prin apropiere (imi amintesc de bornele din beton dinspre Tarcu), despre ce se intampla acum, cum au ramas muntii pustii. Am ascultat cateva povesti: despre ciobanul Volintiru gasit primavara mort in izvor in 1982 si care are numele scrijelit pe o lespede pusa in hotarul cu banatenii, unde a fost ingropat; despre o turista germana care s-a ratacit pe ceata si a fost batjocurita de un cioban din Balmosu, cioban impuscat de colega turistei dupa ce s-au gasit…
Am facut un tur de orizont cu privirea. De aici din creasta se vedea pana hat-departe, spre Tarcu, Oslea si Piatra Closanilor, ne-am uitat inca o data la Vf. Godeanu si i-am promis ca ne vom intalni la anul (foto 7). Apoi, dupa ce ne-am luat ramas bun de la ciobani, ne-am pregatit sa coboram, ca sa ajungem la masina la ora 17, stabilita pentru inapoiere.

7. De la Raul Ses vedem Varful Godeanu.

N-am apucat sa ajungem la cotroana si brusc s-a pus o ploaie care pana sa ne aranjam pelerinele s-a si oprit. Piatra Closanilor se vedea spre sud, dominand Subcarpatii, iar pe golurile muntelui afinarele inrosite de toamna colorau pasunile. Am recuperat bagajele de la cotroana si ne-am intors pe alt traseu, de-a latul muntelui, pe la stana noua din Groapa Olanelului (Stana lui Aron), dupa ce ne-a mai udat un ropot de ploaie.

8. Stina din Groapa Olanelului.

Aici la stana (foto 8) am intalnit un alt ciopor de oi (tot din Teregova) si un cioban (Nistor) care ne-a dat fiori, semanand cu omul-lup (foto 9). Stana este noua, dar n-a avut niciodata oi. Dupa ce ne-am scris numele si data cu carbune pe un loc liber de pe o grinda am coborat direct prin padure, negasind plaiul, pana in izvor si de aici la masina.

9. Ciobanul Nistor.

Pana la 17,30 s-au strans toti culegatorii, cu mai multe sau mai putine afine (noi am detinut recordul negativ, avand circa 1 kg, puse intr-o galeata mica si apoi in alta mai mare ca sa nu ne facem de ras). O data cu seara ne-am intors acasa la bunica, cu multumirea ca am vazut si anul acesta muntele.

10. Masina, gata de drumul de intoarcere.

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
o_zi_in_godeanu_cu_diacritice.doc	40.5 KB
1_zona_oslea_romaneasca.jpg	181.44 KB
2_zona_varfului_godeanu.jpg	123.1 KB
1_culegatorii_de_afine.jpg	61.64 KB
2_zanoaga_din_groapa_olanelului.jpg	51.53 KB
3_afinare_toamna.jpg	126.29 KB
4_cotroana_din_groapa_olanelului.jpg	94.94 KB
5_veronica_culegatoare_de_afine.jpg	107.68 KB
6_cioban_si_oi_la_rau_ses.jpg	73.35 KB
7_veronica_la_rau_ses.jpg	80.59 KB
8_stana_din_groapa_olanelului.jpg	84 KB
9_ciobanul_nistor_coborit_din_preistoric.jpg	155.22 KB
10_imbarcarea_pentru_intoarcere.jpg	93.28 KB
vili_oprenescu.jpg	85.32 KB