Muntii Mehedinti, harta, marcaje, pesteri

vezi CELE MAI RECENTE NOUTATI

Muntii Mehedinti, harta, marcaje

Crovul Mare. Foto: Vili Oprenescu, Lucian Oprea (Drobeta Turnu Severin).

Limita lor apuseana este pe malul stang geografic al Cernei inferioare. Limita rasariteana se afla pe malul drept geografic al Motrului superior. Partea de nord-vest a masivului, adica cea bordata de Valea Cernei, este sub forma de abrupt, inalt de cateva sute de metri. Limita de sud-vest coboara in trepte catre localitatile din Podisul Mehedinti.
Peisajul spectaculos este ajutat in amploare de prezenta calcarelor, care au intindere mare si multe forme unice in tara.

harta Muntii Mehedinti si Cernei, partea de nord
Muntii Cernei si Mehedinti, anul 2014, trasee turistice omologate si neomologate
Carte: Noutati din Muntii Mehedinti, anul 2013
Trasee in Muntii Mehedinti si Cernei
Muntii Cernei si Mehedinti, trasee alpinism, pesteri

Muntii Mehedinti, creasta, partea de nord
Valea Cernei - Valea Tamna - Poiana Beletina
Crovurile, Muntii Mehedinti, langa Varful Lui Stan, acces pe Foeroaga Tamnei
Cheile Tasnei, descriere
Pestera Soroniste, harta, descriere

Pestera-aven 2 din Sohodoalele Mici
Viata in Pestera-aven din Sohodoalele Mici
Motru Sec - Cioaca Inalta - Cerna Sat, traseu turistic
Piatra Closanilor, ascensiune
Bisericile din Plaiul Closani, Muntii si Podisul Mehedinti

selectie imagini din masiv

Muntii Mehedinti






Zona in care se afla Muntii Mehedinti si Cernei. Extras de pe o harta realizata de ONT Carpati

Fişiere ataşateMărime
1_harta_areal_mehedinti_cernei.jpg113.15 KB
muntii_mehedinti_tamna_beletina_cerna.jpg69.7 KB

Cheile Tasnei, Muntii Mehedinti, cruce albastra

Veronica si Vili Oprenescu (Drobeta Turnu Severin)

5 noiembrie 2011. Cheile Tasnei se afla pe Valea Cernei, pe stanga ei geografic, la circa 17 km in amonte de Baile Herculane, la limita dintre judetele Caras-Severin si Mehedinti.
Se deschid spre Valea Cernei, pe versantul ei sudic, in spatele motelului Dumbrava de unde incepe urcusul de circa o jumatate de ora, pe marcaj cruce albastra.

Cheile Tasnei; cruce albastra


1 Urcand spre Cheile Tasnei

Cheile Tasnei; cruce albastra




















2



Apoi incep Cheile Tasnei propriu zise si se deschide perspectiva asupra Vaii Cernei si a versantului ei nordic, dominat de Varful Arjana, din Muntii Cernei. Prin chei curge Tasna, odata granita dintre imperiul austro-ungar (spre vest) si Tara Romaneasca (spre est). Se mai vede poteca sapata in stanca (imaginea 10), pe care patrulau granicerii (localnici ii spun „la patraula”).

Cheile Tasnei; cruce albastra










3 La intrarea in Chei, dinspre aval

Cheile Tasnei; cruce albastra
















4 Valea Cernei si Varful Arjana, din Muntii Cernei

Cheile Tasnei; cruce albastra

5 Valea Cernei si Varful Arjana, din Muntii Cernei (toponimii precizate de Naziana Mosanu, din Drobeta Turnu Severin)

Cheile sunt delimitate de pereti stancosi, abrupti, pe care domneste pinul negru banatean; firul ingust al vaii este verde. Cheile se parcurg in circa 1 ora, in urcus usor; sunt de o frumusete salbatica. Aproape de iesirea amonte din chei apa a taiat stanca si i-a dat o forma careia localnicii ii spun sugestiv Gaura Fetii (vezi imaginea 10).

Cheile Tasnei; cruce albastra




6 Vedere din Cheile Tasnei spre Valea Cernei

Cheile Tasnei; cruce albastra
























7 Cheile Tasnei

Cheile Tasnei; cruce albastra


8 Cheile Tasnei

Cheile Tasnei; cruce albastra
































8.1 Pinul negru banatean, in Cheile Tasnei

Cheile Tasnei; cruce albastra




















9 Cheile Tasnei

Cheile Tasnei; cruce albastra


















10 Gaura Fetii si poteca granicereasca (la patraula)

Cheile Tasnei se termina intr-o poiana de unde drumul duce spre localitatile Costesti si Izverna. In poiana, apa cade intr-o frumoasa cascada, sub care se afla agatata o constructie mica, Moara Dracilor.

Cheile Tasnei; cruce albastra

11 Moara Dracilor

Cheile Tasnei; cruce albastra

12 Moara Dracilor
De aici urcam spre stana din Poiana Tasnei, unde se afla stana lui „Tataie” din Giurgiani (la circa 2 ore de la debutul traseului), comuna Isverna.
Cheile Tasnei; cruce albastra

13 Meniu la stana din Poiana Tasnei
Cheile Tasnei; cruce albastra



14 De ce nu?
Cheile Tasnei; cruce albastra












15 In Poiana Tasnei
Cheile Tasnei; cruce albastra
























16 In Poiana Tasnei

click aici pentru 54 imagini din chei, pornind din aval spre amonte


Fişiere ataşateMărime
cheile_tasnei_cu_diacritice.doc54 KB
image009explicata.jpg224.96 KB
13_mehedinti_cheile_tasnei.jpg73.46 KB
14_mehedinti_cheile_tasnei.jpg35.26 KB
15_mehedinti_cheile_tasnei.jpg58 KB
16_mehedinti_cheile_tasnei.jpg79.4 KB
001_mehedinti_cheile_tasnei.jpg147.21 KB
005_mehedinti_cheile_tasnei.jpg113.79 KB
007_mehedinti_cheile_tasnei.jpg126.66 KB
009_mehedinti_cheile_tasnei.jpg68.9 KB
011_mehedinti_cheile_tasnei.jpg86.87 KB
013_mehedinti_cheile_tasnei.jpg102.62 KB
015_mehedinti_cheile_tasnei.jpg98.85 KB
017_mehedinti_cheile_tasnei.jpg119.25 KB
019_mehedinti_cheile_tasnei.jpg113.16 KB
021_mehedinti_cheile_tasnei.jpg113.09 KB
023_mehedinti_cheile_tasnei.jpg122.77 KB
025_mehedinti_cheile_tasnei.jpg98.67 KB
027_mehedinti_cheile_tasnei.jpg160.89 KB

Muntii Mehedinti, creasta, partea de nord

Am ales un traseu destul de ambitios, pe alocuri nemarcat: Cheile Tamnei - Crovul Mare - Poiana Beletina - Poienile Porcului - Crovul Medved - Poiana Plostinioare - Vf. Pietrele Albe - Poiana Tasnei - Cheile Tasnei - motel Dumbrava.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

text si imagini:
Bogdan Balaban (bogdanbalaban@gmail.com; web: bogdanbalaban.ro)









Au fost prezenti trei galateni experimentati si trei brasoveni.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje





Costel Ceapchi, Sorin Adam, Gigi Cepoiu, Ramona Urzica, Marin Balta.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje











Intrarea in traseu se face de pe soseaua Baile Herculane - Baia de Arama si e semnalizata cu sageti si cu doua marcaje pe un cap de pod. Triunghiul albastru duce la Varful lui Stan, iar crucea rosie la Isverna, traversand creasta Muntilor Mehedinti.





Sagetile indicatoare de la intrarea in traseu.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje













extras din lucrarea autorilor Danut Calin si Naziana Mosanu, anul 2003

Ne punem in miscare dis de dimineata; ne imbarcam in masini apoi lasam una la iesirea din traseu iar pe cealalta la intrare.
Pe prima portiune urcam tare si dam de un izvor. Gigi ne spune sa nu ne ingreunam ca mai gasim unul mai sus. Asa a fost. Dupa cel de-al doilea izvor insa nu am mai dat de triunghiul albastru. Noi am continuat pe crucea rosie care ne scoate in Poiana Tamnei. De aici de abia se ghicesc cheile desi sunt destul de aproape. Trecem pe langa o cocioaba si incepem o urcare ceva mai blanda, prin padure.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

Casuta din Poiana Tamnei (in fundal, Culmea Vlascu, Muntii Cernei).

Treptat copacii se raresc si iesim, pe o poteca de piatra, intr-un loc de belvedere extraordinar de frumos. Putem admira in voie Muntii Cernei, cu Varfurile Arjana, Biliana, Cusmita, Zglivar, trapezul Varfurilor Vlascu, satele Dobraia si Prisacina, valea adinca sapata de Raul Cerna. Prilej numai bun pentru posesorii de binocluri si monoculare sa isi etaleze instrumentele. Eu ramin fanul binoclului retro detinut de domnul Marin.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

Punct de belvedere aflat putin inainte de intrarea in Cheile Tamnei (spre Culmea Vlascu, Muntii Cernei).

Gigi Cepoiu e o adevarata enciclopedie a Muntilor Cernei si Mehedinti, stie fiecare varf, fiecare vale, fiecare piatra. Asa ca spunem intotdeauna prezent la lectiile de geografie tinute de el.
Marin Balta este un companion perfect. E foarte bine informat, experimentat, generos in a oferi toate informatiile pe care le detine.
Costel, veteranul grupului, 69 de ani, este si el foarte bine informat, umblat printr-o gramada de munti si responsabil cu voiosia grupului. Poseda tot felul de gadgeturi: printre ele GPS-ul, aparatul de alungat caini si o pereche de ochelari de soare care se lipesc cu magnet peste ochelarii de vedere.

Din acest loc se face practic intrarea propriu-zisa in Cheile Tamnei. Urcam pe grohotis, in serpentine. E inca dimineata si piatra nu a apucat sa se incinga desi soarele arde puternic. Admiram in stanga si in dreapta peretii aproape verticali iar din cand in cand arucam cate o privire peste umar, spre Vlascu.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje





Gigi si Marin in Cheile Tamnei. In fundal culmea Vlascu, din Muntii Cernei.



Valea se deschide destul de brusc, lapiezurile iau loc grohotisului si, pe nesimtite, ne trezim intr-o poiana mare, strajuita de versanti inierbati. Am ajuns pe fundul Crovului Mare. Domnul Marin se ofera sa ramana la umbra cu bagajele, pana ce noi vom merge la Poiana Beletina, acolo unde el a fost anul trecut.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Crovul Mare.

Cotim brusc spre stanga, pe poteca clara dar nemarcata si urcam una din buzele Crovului Mare. Castigam inaltime treptat si ajungem intr-o sa. In fata noastra e frumoasa Poiana Beletina, in toata splendoarea ei, strajuita de Varful lui Stan, cel mai inalt din masiv, 1465 metri.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Poiana Beletina si Virful lui Stan.

Beletina e lunga, inierbata si mai peste tot are lapiezuri care lucesc in soarele puternic. Patrundem in ea cu sfiala, admirind-o din toate unghiurile. Cum arata Beletina: pe fundul unei vai exista un imens covor inierbat. Pe laterale sunt lapiezuri care stralucesc albe in soare. (lapiez = formă de relief negativă constând din şănţuleţe, crăpături, găuri şi tot felul de excavaţii pe suprafeţele calcaroase înclinate, rezultate din forţa de eroziune şi dizolvare a apelor)

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje









Lapiezuri in Poiana Beletina.



La intoarcere ma sui pe coama din dreapta, intuind un alt punct de belvedere spre Valea Cernei. De asemenea efortul imi este rasplatit cu o vedere de sus asupra Beletinei.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Din Poiana Beletina, spre Muntii Cernei.

Ne intoarcem la Marin. Urmatorul obiectiv este parcurgerea Poienilor de Sus ale Cernei - un relief carstic extrem de original, unic in carstul carpatin, reprezentat printr-o insiruire de depresiuni adanci, adesea cu fundul foarte neted si cu versanti taiati in calcare abrupte si cu multe lapiezuri.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Poienile Porcului.

Patrundem in tara misterioasa, izolata, a Poienilor de Sus. E bine sa fim aici intr-o zi lunga de vară, odihniti, deoarece ne asteaptă portiunea cea mai salbatica si dificila a traseului, urmată de multe ore de mers pana vom revedea Valea Cernei.
Nu exista marcaj, nici macar poteca, desi pe harta noastra (autori Danut Calin si Naziana Mosanu, 2003, vezi extrasul atasat) apare un punct galben, mentionat si in alte lucrari. Urcam pe unde credem ca e mai usor si ajungem intr-o sa. De aici urmeaza lungile Poieni ale Porcului pe care le strabatem pe o pajiste in care intilnim la un moment dat doua tauri mocirloase.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje





Tauri in Poienile Porcului.



Lapiezurile aflate pe lateral se ingusteaza la un moment dat iar noi trecem in Crovul Medved. Pe acesta in abordez urcand culmea din dreapta, pe o poteca de animale, in timp ce colegii de tura prefera sa il parcurga tot prin partea inferioara. Urcusul meu e mai usor, apar si copaci, deci ma pot bucura de umbra din cand in cand.

Ma opresc in sa ca sa ii astept fiindca ei au de urcat o panta mai abrupta. Costel se mai opreste din cand in cand, dar nu se da batut. Ii admiram ambitia.
Din acest loc putem admira in voie intreaga salba de crovuri parcursa pina acum si pana la Beletina si Varful lui Stan.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Crovul Medved. Poienile Porcului, Crovul Mare, Poiana Beletina, Varful lui Stan.

In continuare ne asteapta un alt crov, numit Gatul Porcului. In poiana sunt vaci care pasc la soare, dar e si o stana parasita, iar langa ea o fantana, mana cereasca pentru noi fiindca resursele de apa incepusera sa scada simtitor. Fantana nu are roata si galeata asa ca e nevoie sa facem ceva echilibristica, sa ne aplecam pe interior pina la suprafata apei ca sa umplem recipientele.
De jur-imprejur poiana e strajuita de muchii cu lapiezuri Exista si un perete stancos, compact care pare o copie in miniatura a zonei Saua Strunga din Muntii Bucegi.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Creasta Muntilor Mehedinti.

De aici aveam de urcat Pietrele Albe (1339 m) unde ar fi trebuit sa intalnim marcajul banda rosie care sa ne scoata in Poiana Tasnei.
Urcam din greu Pietrele Albe, e destul de cald si inaintam incet. Poteca nu este, asa ca fiecare se descurca pe unde simte ca e mai bine. Ajung undeva in stanga varfului si gasesc marcajul banda rosie, proaspat, nou-nout. De aici nu trebuie sa mai fie asa mult pina in Tasna.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Vedere din Vf. Pietrele Albe catre crovuri si Vf. lui Stan.

Ajungem cu totii pe varf si zabovim un pic acolo. Cateva minute de odihna in care privim de la inaltime Poienile de Sus si ne luam ramas bun de la ele. Apoi vrem sa plecam mai departe. Dar pe unde? Marcajul disparuse subit! Si din pacate nici nu avem contact vizual cu Poiana Tesnei.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje



Varful Pietrele Albe.



Cautam marcaj si gasim o banda rosie, veche. Pina ajungem in padure pasim pe lapiezuri, e destul de clar pe unde se merge. De aici insa incepe o aventura care avea sa dureze citeva ore. Padurea ne e ostila, pune in calea noastra armate de urzici inalte, hatisuri de tot felul amplasate pe stinci abrupte. Domnul Marin preia conducerea trupei. Experienta, flerul si ochiul sau format ne ajuta sa depasim portiunile mai delicate. Din cand in cand iesim in cate un loc despadurit de unde putem scruta departarile. Dar asta nu ne foloseste prea mult fiindca nu avem vizibilitate decit spre Podisul Mehedinti.

Din loc in loc, rar, gasim banda rosie veche, semn ca domnul Marin, capitanul nostru, e pe drumul cel bun. Iesim din padure intr-un loc deschis. Atit de deschis incit te ia groaza. Suntem pe marginea unor pereti abrupti. Vedem zona cu Cheile Tasnei de Sus dar nu si poiana. Marcajul se pierde iar, de data asta definitiv. Sunt conturate in fata noastra trei varfuri mari. Hotarim sa le urcam in speranta ca ori vom gasi marcajul ori vom deslusi o cale de coborare.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje



Varful Trei Varfuri, locul de unde culmea stancoasa se lasa spre Tasna.



Dar nu se intimpla nici una nici alta. Drumul pare a continua pe muchie insa tare mi-e teama ca se termina intr-un perete abrupt. Pina la urma grupul se opreste iar eu fac munca de cercetas, tot coborand o muchie destul de abrupta, plina de tufisuri si iarba mare. Din cand in cand ii chem.
La un moment dat drumul pe muchie se cam termina, urmeaza o portiune abrupta, inabordabila. Fir-ar sa fie! Toata coborarea asta am facut-o degeaba.
E deja tirziu, mai avem lumina doar pentru maximum o ora si jumatate. Ma gindesc ca va trebui sa petrecem noaptea ori pe stanci ori in padure si incep sa ma obisnuiesc cu gandul. Ma apuc sa culeg toate informatiile ce mi le ofera locul asta. De aici vad prima data Poiana Tasnei. Pe partea dreapta a culmii e plin de pereti. Deci nu trebuie insistat in nici un caz pe acolo. In stanga e o vale adanca ce pare ca iese undeva deasupra unor chei destul de abrupte, aflate inspre Isverna.

Ma intorc la grup, pe care il gasesc destul de nelinistit din cauza faptului ca am lipsit cam mult. Sunt leoarca de transpiratie si usor frustrat de faptul ca a trebuit sa urc la loc lunga bucata pe care o coborasem. Hotaram sa coborim pe o alta muchie, secundara pana ajungem la padure, iar de acolo sa cautam firul unei vai. Doar ca vaile alea cam dau in zona abrupta.
Coborisul e chinuitor. Nu e nici urma de poteca, doar un hăţiş de tufe, fagi tineri şi stâncărie de calcar. Cu ceva efort ajungem la padure. Acum ar fi bine sa coboram cat de mult putem.
Gasim firul unei vai. In mod cert nu e valea aceea adanca vazuta de sus. Dar nu mai e timp de nazuri. Coboram calcand peste covoare de frunze moarte. Din laterale vin si alte vai. La un moment dat se vede un mic luminis, dar el se afla in afara vaii.
Ma simt norocos si parasesc valea incercand sa vad cate ceva de sus. Din fericire dam de un fel de poteca care ne scoate pe firul unei alte vai unde reapare marcajul ala vechi, banda rosie, pierdut acum multe ore. Poteca in jos e clara, marcajul e vechi insa aplicat destul de des. Nu mai sunt probleme de orientare, e clar ca poteca asta duce in Poiana Tasnei. Ajungem intr-o portiune mai delicata, in locul numit La Scarita. Incepe sa se intunece iar noi avem de descatarat niste stanci si de traversat o portiune ingusta de chei si grohotisuri.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje



Coborarea La Scarita.



Suntem atenti si terminam treaba fara incidente. In cateva minute patrundem in Poiana Tesnei undem suntem rapid luati in primire de un grup de turisti germani care vor sa faca traseul pe care l-am facut noi, dar in sens invers. Le recomandam sa nu mai incerce pe aici, ci sa o ia prin Cheile Tamnei si sa coboare tot pe acolo; e mai sigur si pana in Crovul Mare exista si marcaj.
Ajungem la un izvor, ne spalam si cum surse de apa au fost putine astazi, ne potolim setea. Mai jos de poiana se afla o stana unde vom cere adapost fiindca deja s-a intunecat. Si apoi, ce farmec mai au Cheile Tasnei facute la frontala?

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje



La stana.



La stana e tataie din Isverna, de 71 de ani, celebru prin partea locului si inca o tanti care banuiesc ca ii este fiica. Ei ii recunosc pe Gigi si pe Marin, care ii vizitasera si anul trecut. Ne gazduiesc bucurosi si ne servesc cu diverse feluri de branza. Suntem atat de obositi ca abia mai ciugulim cate ceva. Aflam de la stana ca nemtii sunt in zona de doua zile.

Dimineata tataie da desteptarea pe la 5,45. Mai zabovim un pic pe langa stina dupa care o luam la vale insotiti de primele raze de soare ale zilei. In partea de sus a cheilor se afla o moara de apa functionala, Moara Dracilor (numita asa pentru ca roata ei se invarteste invers), pe care oamenii locului o folosesc si astazi (vezi http://www.romania-natura.ro/node/120). Moara se poate pune in functiune cu ajutorul unui jhgeab care poate directiona apa pe sau alaturi de roata morii. In spatele morii exista si o cascada de cativa metri.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje





Moara din Cheile Tesnei.



Poteca noastra continua pe grohotis, lasand raul undeva in stanga si jos. Gigi imi spune ca in momentul asta trecem pe deasupra unei pesteri. Coboram pana ce ajungem aproape de albia raului iar daca privim in spate observam imensul portal de intrare in pestera.
Pe peretii cheilor sunt o multime de pini negri banateni, o minune a naturii caci imi vine greu sa imi imaginez cum stau parca suspendati intre pamant si cer. Trecem raul de cateva ori, apoi urcam pe doua serpentine peretele drept. Pe poteca pare ca au fost sapate un fel de trepte (aici a fost pe vremuri granita), mai sus gasim o strunga (poteca e marginita de un bolovan mare si de peretele cheilor), dar si o cruce aflata intr-un superb punct de belvedere. In fata noastra soarele lumineaza Varful Arjana, din Muntii Cernei.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje

















Arjana la rasarit.

Muntii Mehedinti, partea de nord a crestei - Romania, natura, marcaje



Pini banateni in Cheile Tasnei.



Din acest loc urmeaza o coborare abrupta pana la sosea. Ma uit la ceas in momentul in care iesim in Valea Cernei: 7,50. Pana vine toata lumea citesc pe un panou cate ceva despre pinul negru banatean (Pinul negru este raspandit din Peninsula Iberica pana in tinuturile pontice: Spania, Franta, Italia, Croatia, Serbia, Austria, Grecia, Bulgaria, Turcia. In Romania se gaseste subspecia pin negru banatica pe care o intilnim in sud-vestul tarii, in Parcul National Domogled - Valea Cemei, 90%, restul fiind in Parcul Natural Portile de Fier si in Platoul Mehedinti.
Formeaza arborete, palcuri, sau se afla diseminat pe stanci calcaroase, pe versanti slab inclinati sau verticali, de regula cu expozitie insorita. Prefera solurile superficiale bazice, cu umiditate scazuta. Creste singur sau in asociere cu alte specii.
Pinul Negru de Banat este un arbore cu coroana in tinerete alungit piramidala, iar la maturitate devine larga, neregulata, tabulara, cu ramuri orizontale. Alte caracteristici: diametrul trunchiului poate ajunge la 70 cm, iar diametrul proiectiei coroanei este de 12 m, cu asimetrie spre vale. Inaltimea maxima 25 m, varsta maxima 90 de ani.)


Fişiere ataşateMărime
harta_traseului_mehedinti.jpg2.67 MO
0mehedinti1788.jpg63.92 KB
1mehedinti1799.jpg244.06 KB
2mehedinti1801.jpg182.39 KB
3mehedinti1806.jpg394.31 KB
4mehedinti1817.jpg327.39 KB
5mehedinti1841.jpg304.28 KB
6mehedinti1865.jpg503.78 KB
7mehedinti1941.jpg487.71 KB
8mehedinti1881.jpg494.99 KB
9mehedinti1932.jpg421.53 KB
10mehedinti1972.jpg291.6 KB
11mehedinti1989.jpg199.2 KB
12mehedinti2012.jpg302.11 KB
13mehedinti2037.jpg357.42 KB
13bis_mehedinti2057.jpg391.44 KB
14mehedinti2078.jpg260.49 KB
15mehedinti2090.jpg223.93 KB
16mehedinti2098.jpg362.12 KB
17mehedinti2104.jpg236 KB
18mehedinti2109.jpg253.03 KB
19mehedinti2137.jpg312.38 KB
20mehedinti2618.jpg141.95 KB

Pestera Soroniste, Muntii Mehedinti, harta, descriere

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

Cavitatea a fost explorata inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. S-au gasit inscriptii datand din 1880 (Sala cu prabusiri, pe scurgerea din partea estica) si din 1886 (la -94 metri adancime, in argila).
In anul 1968, o echipa condusa de Ioan Povara a ridicat planul pesterii, plan pe care printre cele sase semne de intrebare (posibile continuari) ramase, unul pare sa indice ca pestera continua inspre est, dincolo de gura putului 1. In octombrie 1977, o explorare a echipei Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu, Niki Sandeschi, Marcel Negru, Nanu Brates (toti de la Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti), cu sprijin informational pentru cazare in Baile Herculane primit de la Cercul Hercules din Herculane, anuleaza practic toate semnele de intrebare. Cu aceasta ocazie se afirma ca gura pesterii a fost o insurgenta (pierdere de apa) si nu o exurgenta (aparitie de apa).

Drum de acces

De la fosta fabrica de var din localitatea Pecinisca (situata la 3 km in aval de statiunea Baile Herculane), printre casele localnicilor, intram pe poteca incepand sa suie puternic pe Valea intre Pietre (Cheile Prolazului/ Valea Feregari) (in curand izvor puternic), pe abruptul calcaros al Muntelui Domogled (1105 metri altitudine, aflat pe malul stang geografic al Cernei), aproximativ o ora.
Apoi mergem ascendent pe firul unei vai mai domoale, presarata cu aluni turcesti (marcaj banda galbena), lasand pe stanga o vale afluenta mai importanta, pana ajungem la un mic izvor. De la izvor urcam spre stanga panta care ne conduce pe un platou; vom urma la inceput bordura lui vestica, cautand sa distingem pe copaci un marcaj vechi, neoficial: linie verticala verde. Chiar daca nu mai identificam vechile semne, ocolim pe la obarsie o vale suspendata si apoi traversam un camp cu lapiezuri, la inceput prin padure, apoi prin tufe spinoase. In dreapta si stanga potecii apare cate un put (comunica cu pestera), iar noi coboram vreo zece metri diferenta de nivel si ajungem la intrarea larga si inalta a Pesterii Mari de la Soroniste. A mai trecut inca o ora de mers.
Pestera Soroniste, Muntii Mehedinti, harta, descriere - Romania, natura
Intrarea in Pestera Soroniste.

Descrierea pesterii

Pe o lungime de aproximativ 100 de metri de la intrare mergem pe o galerie spatioasa (6-15 metri latime, 1,5-14 metri inaltime). Inainte ca podeaua sa inceapa a cobori brusc spre gura Putului 1, ne aflam intr-o zona bogat concretionata cu formatiuni in special masive. Pentru a ne bucura de peisajul subteran si a descoperi adevaratele dimensiuni si profunzimi ale acestor locuri avem nevoie aici de surse de lumina foarte puternice si ample. La picioarele noastre se deschide uriasa gura primului put, pe care apa a modelat-o intr-un vartej care cauta sa ajunga mereu mai jos. Dincolo de ea se vede un inceput de galerie ce parca te invita sa-I calci pragul, dar care ulterior se dovedeste a nu fi decat o traversa de roca presarata cu formatiuni intacte. Deasupra noastra bolta se ridica tot mai sus, iar o piatra aruncata in hau ne trimite ecouri prelungi. Poate tocmai ambianta acestui loc a facut ca pestera sa se mai numeasca si Gaura Dracului.
Pestera Soroniste, Muntii Mehedinti, harta, descriere - Romania, natura


Harta Pesterii Soroniste (dupa Ioan Povara si altii, 1971, Pesteri din Romania, completata si corectata de Ica Giurgiu).

Primul put debuteaza cu o verticala surplombata de 31 de metri. Langa el se afla Putul 2, care comunica cu primul dupa 7 metri. In Putul 1 coborarea se poate face la inceput printr-o galerie puternic descendenta (aflata spre dreapta noastra in directia in care am patruns in pestera), apoi de-a lungul peretelui vestic al Salii cu Prabusiri (60 metri lungime, 12 metri latime, 60 metri inaltime).
Pe peretele nordic al acestei sali impozante, cam la jumatatea ei, la doi metri de podea (cota -58 metri) se deschid doua galerii care se unesc si formeaza in Putul 3 o prima verticala de 17 metri. Se ajunge pe o platforma comoda de unde se coboara o alta verticala, de 15 metri, tot de-a lungul peretului, frumos impodobit cu formatiuni. Am ajuns astfel intr-o sala cam de 3 x 3 metri, din care se desprinde o galerie joasa, care trebuie parcursa taras. In partea ei finala, la cota -94 metri, am extras bolovani din gramada acumulata acolo, atingand cota -96 metri. Sansele de a intercepta o alta galerie sau un put raman deocamdata incerte; in sala de 3 x 3 metri se poate amenaja (cu bare si plasa metalice) o platforma pe care sa fie aranjati bolovanii extrasi.
Pestera Soroniste, Muntii Mehedinti, harta, descriere - Romania, natura


Bibliografie

Marcian Bleahu, Vasile Decu, Stefan Negrea, Cornel Plesa, Ioan Povara, Iosif Viehmann - Pesteri din Romania - Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1976, pagini 259-263
Lazar Botoseneanu, Stefan Negrea - Drumetind prin Muntii Banatului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976, pagini 208-211
Ica Giurgiu - Pestera Mare de la Soroniste - Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti, numarul 5, 1977-1978, Bucuresti, pagini 107-110

harta Pesterii Soroniste in format mare, 45 x 37 centimetri


descarcati un alt articol interesant despre Pestera Soroniste, in format mare


Fişiere ataşateMărime
pestera_soroniste_mehedinti.jpg268.43 KB
pestera_soroniste_mehedinti_harta_mica.jpg97.34 KB
pinguin_club_speologie_emil_racovita_bucuresti.jpg45.52 KB
pestera_soroniste_cu_diacritice.doc57 KB

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti

text: Veronica Oprenescu
fotografii: Vili Oprenescu

31 octombrie 2010. Piatra Closanilor, 1421 m, se afla la limita estica a Podisului Mehedinti, in partea de nord-vest a judetului Gorj, la granita cu judetul Mehedinti, intre Valea Motrului Mare (cu apa) si Valea Motrului Sec. La poalele ei se afla satul Closani, spre rasarit si satul Motru Sec, spre apus.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje

extras din Romania, tourist map, Publiturism, 1989



Locurile sunt incarcate de istorie, aici a fost vataf de plai Tudor Vladimirescu, intre 1806-1820, si in apropiere, in Campia Padesului a rostit in ianuarie 1821 Proclamatia sa catre tara. Piatra Closanilor are forma unor cocoase de camila: Piatra Mare (1421 m), spre Closani si Valea Mare si Piatra Mica (1163 m), spre Valea Motru Sec. Deasupra satului Closani, in pantecul de calcar al Pietrii Mari se afla Pestera Closani.

Drumuri de acces spre satul Closani sunt dinspre Drobeta Turnu Severin (70 km), Baile Herculane - Baia de Arama (15 km din Baia de Arama) sau Tg. Jiu (55 km), drumuri care se intalnesc pe malul Motrului, in satul Apa Neagra si de aici in susul Vaii Motrului trecem prin satele Pades, Orzesti si Calugareni (sate care impreuna cu Closani, Motru Sec si Vaieni formeaza comuna Pades).

Am ajuns la ora 9 in satul Closani, cu tati, cu Darius si parintii lui, Vali si Alina Jujea. Am urcat pe la bazinul de apa, Pe scaune, am iesit intr-o sa unde se afla o troita, pe care am gasit marcajul punctul rosu, loc numit La magura. Primul conac vazut este al lui Dragan Ion zis Toi, din Motru Sec, proprietarul varnitei de la iesirea din sat. De aici incepe Valea Izvorale, apoi Padina Izvorale si locul numit Izvorale, unde sunt cateva salase. La locul numit Preluci este conacul lui Cojocaru Mariuta din Calugareni, la Izvorale este conacul lui Victor Ivascu zis Gogonelu, mai sus conacul lui Victor Spaimus din Closani si ultimul, inainte de a intra in padure, este conacul lui Sandu Aurel din Motru Sec. Marcajul cu punct rosu l-am regasit in padure, urcand spre creasta si dupa scurt timp l-am pierdut, urcand pieptis dupa indicatiile lui Gogonelu si ale lui Cojocaru (cel cu conacul de la Preluci), gasit cu oile si caprele prin padurea de pe Piatra.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje



1 Piatra Closanilor, vazuta de la Apa Neagra, partea sudica, pe care am urcat.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje



2 Piatra Closanilor, la intrarea in satele Motru Sec si Closani (cladirea din centru este fostul conac al boierului Palade, unul dintre proprietarii mosiei Closani - Motru Sec).

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje







3 Urcand poteca pe la Scaune.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje

















4 Troita de la Magura.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje



















5 Conacul lui Dragan Ion, zis Toi, de la Magura.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















6 Valea Izvorale.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















7 La Izvorale.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje



















8 Conacul lui Victor Ivascu de la Izvorale.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje





















9 Conacul lui Victor Spaimus din Closani.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















10 Conacul lui Sandu Aurel din Motru Sec.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















11 Padurea de fag.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje





















12 Padurea si hatisul s-au terminat, ne ramane o portiune abrupta pana in creasta, iar privelistea se deschide larg spre Campia Padesului.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















13 Pe creasta Pietrei Closanilor avem priveliste minunata. O panorama a Muntilor Godeanu, pana la limita cu Retezat, Muntii Mehedinti si Cernei.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















14 Lectie de geografie.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje







15 Pe creasta Pietrei Closanilor, la 1421 metri.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje













16 Panorama de pe Piatra Closanilor.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje









17 Incendiu pe Muntele Olanul, vazut de pe Piatra Closanilor si anuntat la 112.
(foto: Alina Jujea)

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje

















18 Pe creasta.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje

















19 Fata nordica a Pietrii Mari a Closanilor (Claile).

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje















20 Vedere de pe Piatra Mare spre Piatra Mica a Closanilor.

Piatra Closanilor, Muntii Mehedinti - Romania, natura, marcaje











21 Odata cu oile si caprele lui nea Cojocaru (cel cu conacul de la Preluci), coboram si noi seara, pe Valea Izvorale.




Fişiere ataşateMărime
1_piatra_closani_harta.jpg273.79 KB
piatra_closani_mehedinti_1.jpg194.34 KB
0_piatra_closani_cu_diacritice.doc35.5 KB
piatra_closani_mehedinti_2.jpg244.84 KB
piatra_closani_mehedinti_3.jpg231.02 KB
piatra_closani_mehedinti_4.jpg284.94 KB
piatra_closani_mehedinti_5.jpg173.62 KB
piatra_closani_mehedinti_6.jpg270.84 KB
piatra_closani_mehedinti_7.jpg279.09 KB
piatra_closani_mehedinti_8.jpg269.82 KB
piatra_closani_mehedinti_9.jpg276.05 KB
piatra_closani_mehedinti_10.jpg209.57 KB
piatra_closani_mehedinti_11.jpg386.4 KB
piatra_closani_mehedinti_12.jpg250.63 KB
piatra_closani_mehedinti_13.jpg305.19 KB
piatra_closani_mehedinti_14.jpg301.89 KB
piatra_closani_mehedinti_15.jpg165.33 KB
piatra_closani_mehedinti_16.jpg92.48 KB
piatra_closani_mehedinti_17.jpg124.98 KB
piatra_closani_mehedinti_18.jpg232.04 KB
piatra_closani_mehedinti_19.jpg194.77 KB
piatra_closani_mehedinti_20.jpg320.34 KB
piatra_closani_mehedinti_21.jpg266.83 KB

Valea Cernei - Valea Tamna - Beletina, Muntii Mehedinti

23 aprilie 2011, Muntii Mehedinti
Vili Oprenescu si Lucian Oprea (Drobeta Turnu Severin)

Traseu: Valea Cernei (kilometrul 19 in amonte de Baile Herculane) - Cheile Tamnei - Foeroaga Tamnei - Crovul Mare - Poiana Mare (Lunga) - Poiana Beletina - Foeroaga Beletinei - Valea Cernei

Marcaj: cruce roşie

Durata traseului:
Valea Cernei - Crovul Mare = 1,5 ore
Crovul Mare - Poiana Beletina = 1,5 ore
Poiana Beletina - Valea Cernei = 2 ore

La intrarea in Foeroaga Beletinei, marcajul triunghi albastru este anemic si exista numai la inceput dupa care dispare si, la intrarea in padure, poteca se pierde, coborarea fiind foarte dificila (traseu nerecomandat)

Valea Cernei - Valea Tamna - Beletina; Romania, natura, marcaje


1 Indicator în Valea Cernei (Triunghiul albastru duce la Varful lui Stan, iar crucea rosie la Isverna, traversand creasta Muntilor Mehedinti./ vezi harta la http://www.romania-natura.ro/node/521)

Valea Cernei - Valea Tamna - Beletina; Romania, natura, marcaje














2 Din Valea Cernei urcăm prin pădurea de fag.

Valea Cernei - Valea Tamna - Beletina; Romania, natura, marcaje


















3 Din Valea Cernei urcăm prin pădurea de fag.

cititi aici continuarea textului, vedeti imagini si panorame

Fişiere ataşateMărime
1_mehedinti_tamna_beletina_cerna.jpg168.39 KB
2_mehedinti_tamna_beletina_cerna.jpg266.93 KB
3_mehedinti_tamna_beletina_cerna.jpg275.2 KB