Dobrogea
Dobrogea
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Dobrogea include doua judete: Tulcea, la nord; Constanta, la sud. Intinderea ei este delimitata pe trei laturi de ape (la apus, miazanoapte si rasarit) iar la sud de granita pe uscat dintre Romania si Bulgaria. La vest Dobrogea este separata de restul tarii de Dunare; fluviul constituie si granita nordica, frontiera dintre Romania, Republica Moldova si Ucraina. La est Dobrogea este marginita de Marea Neagra.
Teritoriul dobrogean este foarte putin cunoscut ca peisaj in afara de ce vedem de pe soselele principale; aproape orice iesire de pe acestea ne ofera locuri deosebite.
Muntii Macin
Pesteri din Dobrogea
Lebede si lisite pe Marea Neagra
Pasari din Dobrogea
Capidava, cetate in Dobrogea
Capidava, cetate in Dobrogea
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Prima mentionare a getilor intr-o opera literara. / La 50 i.e.n. Burebista unifica Dobrogea cu statul dac. / Cel mai lung si vechi drum de cale ferata peste Dunare. / Cea mai lunga sosea peste Dunare. / Plaje de unde se poate inota in fluviu. / Forme de relief foarte rar intalnite. / Cel mai vechi inscris in limba romana.
text si imagini: Ica Giurgiu (Bucuresti)
reportaj fotografic, cu explicatii: Andrei Raftopol (Braila)
Multumiri speciale Cristinei Lazar (Bucuresti) pentru rabdarea si interesul cu care a scotocit - nu numai de la volanul autoturismului personal - soselele, drumurile si cotloanele Dobrogei, ajutand astfel la acumularea datelor pe care le prezentam.
1. Dobrogea, scurta prezentare geografica
Dobrogea include teritoriul a doua judete: Tulcea, la nord si Constanta, la sud. Intinderea ei este delimitata pe trei laturi de ape (la vest, nord si est) iar la sud de granita pe uscat dintre Romania si Bulgaria. La vest, Dobrogea este separata de restul tarii de Dunare; fluviul constituie si granita nordica pentru Dobrogea, de asemenea frontiera intre Romania, Republica Moldova si Ucraina. La est, Dobrogea este marginita de Marea Neagra.
Teritoriul dobrogean este foarte putin cunoscut ca peisaj in afara de ceea se vede de pe soselele principale; insa aproape orice iesire de pe acestea ne ofera acces in locuri deosebite.
Dobrogea este impartita, urmare a intamplarilor geologice, in trei unitati morfostructurale, prin falii cu directie vest-est (rupturi ale scoartei terestre, lungi de zeci de kilometri si adanci de sute de metri).
Dobrogea de Sud este delimitata la nord de falia Capidava - Ovidiu iar la miazazi de granita cu Bulgaria. In general aici este un relief tipic de podis, cu intinse suprafete orizontale si altitudini in jur de 150 metri; numeroase chei importante ca dimensiuni, in general cu aspecte pitoresti, faramiteaza acest podis.
Sisturile verzi, din fundament, sunt de obicei pe la 1000 metri adancime, iar cuvertura sedimentara de peste ele este predominant carbonatica, cuprinzand roci vechi de 40-140 milioane de ani. La suprafata sunt depozite de 20-30 metri de loess (vechi de 1 milion de ani). Intreaga Dobroge de Sud poate fi considerata ca avand relief calcaros, cu aspecte variate, atractive prin diversitate si inedit in special pe vai.
aici este continuarea articolului, cu text, harti si imagini
Cheile Dobrogei, harta, descriere
Cheile Dobrogei, harta, descriere
click aici pentru o selectie de imagini din zona
In februarie, in anii fara zapada multa, pe versantul stang geografic, gasim branduse galbene. Un areal in care merita sa revenim de multe ori de-a lungul anului.
6 Venind dinspre Targusor, aici facem intai cunostinta cu versantul stang geografic al Vaii Cheia, la intrarea in chei dinspre amonte (sud). In dreapta imaginii, circular, masiv, cu peretii dezgoliti, un fost atol.
Atolii din Cheile Dobrogei
Ica Giurgiu, Andrei Samoil (Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti), Florin Panait (Bucuresti)
In marile calde traiesc, in colonii cu aspect de pomisori, coralii, animale celenterate, cu schelet calcaros (dupa moartea acestora, scheletul este prelucrat in bijuterii). Cu timpul, pe masura ce coloniile se dezvolta, pomisorii se transforma in structuri care pot avea zeci sau sute de metri in diametru si inaltime. Invecinarea coloniilor da uneori nastere altor forme de dimensiuni importante, numite atoli, care pot ajunge la zeci de kilometri in diametru si la inaltimi semnificative. In centrul atolilor se afla o scobitura care uneori poate avea sute de metri in diametru si adancime. Bijuteriile naturale ramase in urma retragerii marii care a adapostit colonii de coral pot fi gasite la Crucea (vezi http://www.romania-natura.ro/node/523), la Gura Dobrogei si in cheile de la sud de localitea Cheia (harta 2).
Harta 2 (cu rosu, sosea asfaltata; cu galben, drum pietruit; cu negru, drum pe pamant/ “la negru”).
3 Harta geologica a zonei, la scara 1:200000, editata de Institutul Geologic, Bucuresti, 1968, ne arata cu albastru deschis arealele in care sunt calcare si corali.
4 Zona speologica Cheia. (extras din Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretica si aplicata, Costinesti, 1993)
Cheia a fost pe fundul marii
La nord-vest de Constanta este localitatea Gura Dobrogei (vezi harta 2, extras cu actualizari din lucrarea Atlas turistic si rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print Bucuresti/ Directia Tipografica Militara, 1993), iar la nord-vest de Gura Dobrogei se afla asezarea Cheia.
La Cheia ne aflam pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins intre falia Peceneaga - Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul Dunarii, la 48 km nord de orasul Harsova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud fata de localitatea Slava Rusa) si falia Capidava - Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunarii, la 22 km nord de orasul Cernavoda; Ovidiu, localitate la 10 km nord-vest de Constanta).
Dobrogea Centrala este deluroasa, altitudinile maxime - care depasesc nu des si doar cu putin 200 de metri - fiind deosebit de atractive daca le cercetam de aproape. Rocile de baza sunt sisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) - cele mai vechi roci care apar pe teritoriul Romaniei, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani varsta) si Cretacic (100 milioane de ani), apoi o cuvertura discontinua de loess (roca cimentata din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru). Lucrarile antropice (sosele, drumuri, asezari, terenuri cultivate, irigatii, cariere etc.) mascheaza de cele mai multe ori forma reliefului “initial”, Dobrogea parand din cauza asta, in multe locuri, ca find monotona, netractiva.
La sud de localitatea Cheia curge - venind spre asezare - prin cheile strabatute si de soseaua asfaltata Targusor - Cheia, apa cu acelasi nume (denumirea de Valea Seaca care apare pe harta 2 poate ca a provenit de la cei care nu au observat in intregime elementele de relief). Bazinul superior al Vaii Cheia este inca insuficient cunoscut si descris; acolo se afla un relief interesant, puternic denivelat; cateva drumuri “la negru”, cum spun localnicii, referindu-se la caile de pamant/ direct pe pamant, pornesc din perimetrul localitatii Mireasa catre directia localitatii Cheia.
1 Versantul drept geografic al Vaii Cheia, in aval de imaginea 6.
click aici pentru continuarea articolului, cu text si imagini
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1dobrogea_visterna_096.jpg | 275.08 KB |
| 2dobrogea_valea_cheia.jpg | 187.46 KB |
| 0_cheile_dobrogei_cu_diacritice.doc | 41 KB |
| 3harta_geol_chei_dobrogea_200000.jpg | 283.05 KB |
| 4valea_cheia_speologie_dobrogea.jpg | 84.6 KB |
| 6dobrogea_visterna_080.jpg | 216.27 KB |
Dobrogea, munti de coral la Crucea
Dobrogea, munti de coral la Crucea
pe fundul fostei mari, langa soseaua spre Litoral
pe aici au trait renul si vulpea polara
Ica Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazar (Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti), Florin Panait (Bucuresti)
In marile calde traiesc niste animalute - la corali ne referim - care se aduna in colonii cu aspect de pomisori; cu timpul, pe masura ce coloniile se dezvolta, pomisorii se transforma in structuri care pot avea zeci sau sute de metri in diametru si inaltime. Scheletul coralilor este calcaros, de culoare rosie sau alba, si este apreciat la confectionarea diverselor podoabe.
Invecinarea coloniilor da uneori nastere altor forme de dimensiuni importante, numite atoli, care pot ajunge la zeci de kilometri in diametru si la inaltimi semnificative. In centrul atolilor se afla o scobitura care uneori poate avea sute de metri in diametru si adancime.
Fund de mare la Gura Dobrogei
La nord-vest de Constanta este localitatea Gura Dobrogei (vezi harta 1, extras cu actualizari din lucrarea Atlas turistic si rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print Bucuresti/ Directia Tipografica Militara, 1993), iar la nord-vest de Gura Dobrogei se afla asezarea Cheia.
Harta 1 (cu rosu, sosea asfaltata; cu galben, drum pietruit; cu negru, drum pe pamant/ “la negru”).
Dobrogea este impartita, urmare a framantarilor geologice, in trei unitati morfostructurale, prin rupturi ale scoartei terestre, lungi de zeci de kilometri si adanci de sute de metri (falii), cu directie vest-est.
La Cheia ne aflam pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins intre falia Peceneaga - Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul Dunarii, la 48 km nord de orasul Harsova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud fata de localitatea Slava Rusa) si falia Capidava - Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunarii, la 22 km nord de orasul Cernavoda; Ovidiu, localitate la 10 km nord-vest de Constanta).
Dobrogea Centrala este deluroasa, altitudinile maxime, care depasesc nu des si doar cu putin 200 de metri fiind deosebit de atractive daca le cercetam de aproape. Rocile de baza sunt sisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) - cele mai vechi roci care apar pe teritoriul Romaniei, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani varsta) si Cretacic (100 milioane de ani), apoi o cuvertura discontinua de loess (roca cimentata din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru).
La sud de localitatea Cheia curge - venind spre asezare - prin cheile strabatute si de soseaua asfaltata Targusor - Cheia, apa cu acelasi nume (denumirea de Valea Seaca care apare pe harta 1 poate ca a provenit de la cei care nu au observat in intregime elementele de relief). Bazinul superior al Vaii Cheia este inca insuficient cunoscut si descris; acolo se afla un relief interesant, puternic denivelat; cateva drumuri “la negru”, cum spun localnicii, referindu-se la caile de pamant/ direct pe pamant, pornesc din perimetrul localitatii Mireasa catre directia localitatii Cheia.
Versantii Vaii Cheia (Valea Canara pe hartile mai vechi; vezi si harta 2) aflati pe marginea soselei Targusor - Cheia, la sud de localitatea Cheia, au forma de faleze calcaroase, abrupte, fragmentate de mici vai afluente. Peretii sunt modelati cu santulete (lapiezuri) specifice rocii calcaroase.
Harta 2, zona speologica Cheia. (extras din Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretica si aplicata, Costinesti, 1993)
Sunt foarte vizibile vechile colonii de corali (imaginea 3), coloane acum ramase la suprafata, depasind 30 de metri inaltime. Locurile sunt legiuite ca rezervatie naturala, cu forme considerate pana in anul 2004 unice in Romania. Degradarea naturala a fostelor colonii de corali si felul in care le-a modificat relieful fac sa intalnim aici turnuri compacte verticale - inlantuite sau detasate, palnii cu margini slefuite sau mari potcoave de piatra.
3 Versantul drept geografic al Vaii Cheia. Coloniile de corali se insira de-a lungul soselei Targusor - Cheia; pe unii dintre pereti se afla trasee de escalada, la fel ca si pe malul stang al vaii.
foto: Ica Giurgiu, Andrei Samoil
O plimbare de 30-90 minute pe versantii Vaii Cheia, pe la 30-50 de metri inaltime fata de talvegul si apa care meandreaza, ne descopera mult mai frumos si larg locurile. Pe versantul stang geografic al vaii putem gasi inflorite, la jumatatea lunii februarie, alaturi de alte plante si doua feluri de branduse (una alba, alta galbena).
Sapaturile facute de Institutul de Speologie in pesteri si adaposturi sub stanca pe Valea Cheia, dar si in vecinele ei de hidrografie, Visterna si Casimcea (vezi harta 2), in anii 1956-1981, au aratat ca depozitele fosilifere s-au acumulat aici intr-o perioada mai mare de 700.000 ani, interval sfarsit prin secolele III-IV ale erei noastre. Fauna gasita in sapaturi era caracteristica stepelor din estul Europei si Asia Centrala, dovedind migratii dinspre nord (ren, vulpe polara etc.) si sud.
Din Pestera La Adam, aflata pe Valea Visterna, au fost recoltate si unelte folosite candva de cei care au trait sau au trecut pe aici, incepand cu perioada pietrei cioplite cu varf si muchii (premusteriene) pana la piese din epoca romana (o parte sunt expuse in Muzeul de arheologie din Constanta) (un loc amplu este dedicat Pesterii La Adam si la Muzeul de Geologie din Bucuresti).
Familie reintregita
In iulie si apoi in septembrie 2004, impreuna cu Cristina Lazar, apoi cu Andrei Samoil si Alexandru Cristal, am detronat unicitatea coralilor din Cheile Cheia. Apoi, in septembrie 2010, impreuna cu Florin Panait, am extins cunoasterea asupra locurilor. Tot in Dobrogea se afla si noile descoperiri, de asemenea in partea ei centrala, nu foarte departe de Cheile Cheia.
Trebuie sa stiti, insistam asupra acestui aspect, teritoriul care include judetele Tulcea si Constanta este putin cunoscut si popularizat ca peisaj, geografie si istoric; aproape orice iesire de pe soselele principale ne ofera locuri deosebite, de multe ori extraordinare.
La 3 km din localitatea Dunarea (pe malul fluviului, la nord de orasul Cernavoda) spre localitatea Capidava (vezi harta 11) se desprinde catre dreapta drumul neasfaltat spre Baltagesti (vezi harta 1), pana unde mai sunt 9 km. La Baltagesti se poate ajunge, pe drum pietruit, in stare buna, venind dinspre localitatea Silistea (aflata pe drumul Medgidia - Tepes Voda, legatura dintre DN 22C si E60/ 2A).
Din Baltagesti mai sunt 5 km asfaltati pana in soseaua principala Harsova - Constanta (E60/ 2A), unde se iese in localitatea Crucea (sosea pe care, in fiecare an, cei care trec spre si dinspre litoral sunt in numar de multe sute de mii).
Mergand din Baltagesti spre Crucea, cand mai sunt 5 kilometri pana in Crucea, pe dreapta avem panorama exceptionala catre Dealurile Crucea, care au un important relief calcaros (imaginile 4, 5, 7; zona notata cu C pe harta 11). Aceste dealuri nu se dezvaluie foarte mult ca peisaj privite din E60/ 2A, de unde sunt totusi incitant vizibile de pe mai multe tronsoane (prima data de aici am descoperit atractia zonei); dar sunt extrem de deosebite privite din drumul Baltagesti - Crucea: multe stancarii cu forme geometrice incitante, pe suprafete mari, canioane adanci pe laturi, padure rara sau deasa, deci posibilitate de odihna la umbra pana pe creasta lor (vezi harta 11, extras din Harta geologica 1:200.000, Constanta, Institutul Geologic, Bucuresti, 1968). In aceasta zona se pot face marcaje turistice, cateva trasee fiind posibil de introdus astfel intre atractiile majore ale Dobrogei.
4 De pe soseaua Baltagesti - Crucea vedem Dealurile Crucea (zona C de pe harta 11) (localnicii din asezarile de la Dunare si cei din Baltagesti le spun munti!).
foto: Ica Giurgiu
5 De pe soseaua Baltagesti - Crucea vedem Dealurile Crucea.
foto: Ica Giurgiu
7 Detaliu din imaginea de sus, cu contururile impietrite ale turnurilor de coral. Dealul Crucea are versanti abrupti si este inconjurat de vai adanci si inguste.
Partea superioara a Dealurilor Crucea (205 m altitudine, zona notata cu C pe harta 11), dezgolita, stancoasa, are forme de relief rar intalnite in Romania, coloniile de corali pe care le semnalam in premiera, vizibile de la cativa kilometri distanta (pentru cine vrea si stie sa vada), fie de pe E60, fie de pe drumul asfaltat Baltagesti - Crucea, fie de pe drumul pietruit Baltagesti - Galbiori, fie de pe drumul si el pietruit Baltagesti - Silistea: mari cercuri de piatra, cu diametru de zeci de metri (imaginile 7, 9, 10, 16, 20, 21). Ele sunt partile superioare ale fostelor colonii de corali; aici, pe Dealurile Crucea, este acum al doilea loc cunoscut din Romania unde se gasesc numeroase astfel de forme de relief. Partea stancoasa superioara a Dealurilor Crucea se intinde intre 205 m altitudine si circa 180 m altitudine.
8 Marginile superioare a doua turnuri de coral.
fotografii: Ica Giurgiu
9 Partea somitala a Dealului Crucea, fata sud-vestica.
foto: Ica Giurgiu
10 Dincolo de Piscul Crucea, spre est, se afla alte colonii de coral (vezi imaginile 13 si 16), vai adanci dezvoltate in loess (vezi imaginile 13-15) - afluente Vaii Galbiori, dar si platoul din imaginea 19, folosit drept cariera, locul unde se pare ca a fost un turn de coral cu mare diametru.
de aici vedeti un extras din harta geologica a zonei
12 La baza fetei sud-vestice a Dealului Crucea, vine dinspre stanga cum privim Valea Galbiori. Pata alburie din padure este un autoturism de teren. In prim planul imaginii, marginile unui turn de corali.
foto: Andrei Samoil
13 Partea superioara a unor turnuri de corali apare si pe partea sud-estica a Dealului Crucea. De sub poala padurii pleaca spre sud-est rape adanci de pana la 30 de metri, sapate in loess, care deverseaza apa spre Valea Galbiori.
foto: Andrei Samoil
14 Canioanele in loess din partea sud-estica a Dealului Crucea sunt mai inalte decat un bloc cu 10 etaje. Peretii lor sunt foarte abrupti, sau chiar surplombati; pe ei apar forme specifice de siroire. Teoretic, parcurgerea talvegului unei asemenea vai este uneori periculoasa din cauza ca la partea superioara a versantilor sunt semidesprinse bucati din solul inconjurator, despre care nu stii cand se hotarasc sa se prabuseasca.
foto: Andrei Samoil
15 Vedere dinspre amonte a unui canion in loess tributar Vaii Galbiori (al carei talveg este cu cativa zeci de metri mai jos decat pare imaginea sa sugereze).
foto: Andrei Samoil
16 Partea superioara a unor turnuri de corali apare si pe partea sud-estica a Dealului Crucea. De sub poala padurii pleaca spre sud-est rape adanci de pana la 30 de metri, sapate in loess, care deverseaza apa spre Valea Galbiori.
foto: Ica Giurgiu
17 Detaliu din imaginea anterioara.
foto: Ica Giurgiu
18 Detaliu din imaginea anterioara.
foto: Florin Panait
19 La sud-est de Dealul Crucea, dar tot in versantul drept geografic al Vaii Galbiori, partea superioara a unei foste colonii de corali a fost transformata in cariera.
foto: Andrei Samoil
20 Imediat dupa ce intram din Crucea spre Baltagesti se desprinde catre stanga drumul spre manastire (3,5 kilometri). La capatul acestui drum putem admira atolii de pe creasta din fundal, creasta care este reversul/ dosul crestei care se vede in stanga imaginilor 4 si 5.
foto: Ica Giurgiu
21 Dealurile Crucea vazute de pe drumul Baltagesti - Galbiori.
foto: Ica Giurgiu
22 Pe drumul Baltagesti - Galbiori.
foto: Florin Panait
In perimetrul localitatilor Crucea - Baltagesti - Dunarea mai avem multe lucruri de vazut (de strabatut cu pasul); sursa este si cartea lui Mihai Grigore (vezi bibliografia), din care extragem, cu completari si precizari, datele de mai jos.
Cheile Stupina (localitatea omonima, la nord-vest de localitatea Crucea, pe E60). Curs de apa temporar. Lapiezuri, doline, polii cu dimensiuni mici, turnuri, stanci golase. Au sub 1 km lungime. Versanti de peste 60 metri, in calcare. (se pare ca peste ele, pe un pod, trece drumul asfaltat Baltagesti - Crucea, inainte de intrarea acestuia in Crucea)
Canionul Vaii Crucea (este continuarea aval a Cheilor Stupina). La sud-vest de localitatea Crucea este Valea Dera (Dunarea). Inainte de varsare, adancire in loess, 30-40 metri, apoi in calcare; grote, lapiezuri, doline.
Cheile Galbiori. Paraul Galbiori este afluent pe stanga al Vaii Crucea (vezi localitatea Galbiori, la sud-est de localitatea Crucea, pe E60, harta 1), in bazinul superior al acestuia, in partea de sud-vest a Podisului Casimcea. Au sub 1 km lungime. Adancite in loess, apoi in calcare. Versanti de 50-60 metri.
Nota. Drumul dintre localitatile Cheia si Gura Dobrogei, prin Casian, nu este acesibil decat cu masina cu garda inalta sau cu caruta. Drumul dintre Targusor si Gura Dobrogei, prin Valea Visterna, este pietruit, lat si nu prezinta denivelari importante.
Bibliografie
Bogdan Constantinescu - Pestera La Adam - Cercetari Speologice, volumul 3, pagina 47, Ministerul Tineretului si Sportului, Clubul National de Turism pentru Tineret, Bucuresti, 1995
Ica Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazar - Marea a secat la Crucea - revista Drumetie in Romania, nr. 1, Bucuresti, 2004, paginile 20-21
Mihai Grigore - Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania - Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989
*** - Lucrarile Institutului de Speologie "Emil Racovita", tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, Bucuresti
*** - Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretica si aplicata, Costinesti, 1993
click aici pentru o selectie de imagini din zona
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 0_text_crucea_cu_diacritice.doc | 65.5 KB |
| 3_atoli_cheia_dobrogea_crucea.jpg | 180.18 KB |
| 4_dobrogea_crucea.jpg | 189.54 KB |
| 5_dobrogea_crucea.jpg | 187.57 KB |
| 8_dobrogea_crucea.jpg | 311.51 KB |
| 7_sos_crucea_ baltagesti_dobrogea.jpg | 340.38 KB |
| 9_dobrogea_crucea.jpg | 353.52 KB |
| 10_dobrogea_crucea.jpg | 306 KB |
| 12_andreis_dobrogea_crucea.jpg | 384.65 KB |
| 14_canion_loess_dobrogea_crucea_andreis.jpg | 314.37 KB |
| 13_canion_dl_crucea_andreis.jpg | 65.24 KB |
| 16_dobrogea_crucea.jpg | 295.79 KB |
| 15_canion_loess_spre_aval_dobrogea_crucea_andreis.jpg | 269.29 KB |
| 17_dobrogea_crucea.jpg | 169.13 KB |
| 19_dobrogea_crucea_andreis.jpg | 150.56 KB |
| 18_dobrogea_6879_florin_panait.jpg | 100 KB |
| 20_dobrogea_crucea.jpg | 223.44 KB |
| 21_dobrogea_crucea.jpg | 135.14 KB |
| 22_dobrogea_6834_florin_panait.jpg | 121 KB |
| 1_dobrogea_valea_cheia.jpg | 146.77 KB |
| 2_dobrogea_crucea_speologie.jpg | 77.84 KB |
Dolosman, Dobrogea, serpi pescari la cetate
Dolosman, Dobrogea, serpi pescari la cetate
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Ica Giurgiu, Mihai Valentin (Bucuresti)
Mergem acum spre Jurilovca (vezi hartile 1-3), in nord-estul Dobrogei, avand ca tinta Capul Dolosman, unde sunt faleze din stanci abrupte si surplombate (imagini 4, 5, 7, 10), acolo unde putem vizita locurile vechii cetati Arganum.
De la Jurilovca pleaca curse navale spre statiunea Portita, aflata chiar pe malul actualei mari, pe tarmul opus fata de Jurilovca al Lacului Razelm/ Razim (nu se fac curse pe timp de furtuna, valurile uriase sunt dezastruoase pentru siguranta navelor).
harta 1, extras din Romania rutiera, supliment al revistei Autoturism
cititi aici continuarea articolului si vedeti imagini si harti
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 0_serpi_pescari_cu_diacritice.doc | 54 KB |
| 1_jurilovca_harta_atlas_formatA6.jpg | 400.1 KB |
Marea Neagra, banchize, Dobrogea
Marea Neagra, banchize, Dobrogea
fotografii: Emilia Marinescu, Mircea Vladulescu (Bucuresti)
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Emilia Marinescu (Bucuresti)
Mircea Vladulescu (Bucuresti)
text: Ica Giurgiu (Bucuresti)
29 ianuarie 2006. Revista Oferte Speciale ne asigura transportul pentru o noua culegere de informatii in zona centrala a atat de putin cunoscutei, cel putin turistic si speologic, Dobrogea. Fiind zi geroasa, senina, si noi plecati cu noaptea in cap, ne gandim imediat sa ajungem si pe Litoral, ca sa surprindem aspecte ale perioadei cu mari temperaturi negative pe care o traversam.
De pe podul de la Cernavoda, privesc Dunarea inspre amonte (foto 1). Mai vazusem pe aici curgand sloiuri dar niciodata nu prinsesem platosa alba separandu-ne de undele fluviului. La fel arata si spre aval, cat te lasa ochii; incremenite sunt si baltile din lateralul ei. Iar ciorile, mii si mii, care isi fac veacul de-a lungul apelor atunci cand suprafata lor este partial sau total libera, acum innegresc autostrada, roind in palcuri uriase.
De pe podul de la Cernavoda privim Dunarea inspre amonte.
Constanta, la malul marii.
Ajungem in Constanta si oprim la capatul falezei care duce spre Acvariu si Cazinou (foto 2). Zgomotele instalatiilor portuare nu par diminuate de ger. Ma uit in stanga, la malul alb de langa stabilopozi, unde ma scufundam cu aparat de respirat intr-o de acum nu multi ani torida vara. Pe la 5-7 metri adancime era deja intuneric langa dig si trebuia sa fim atenti la cablurile care se iveau fantomatic prin apropiere. Prin 1988, parca, tot pe vremea asta a iernii, nu vedeam mai nimic din incalceala stabilopozilor, valurile ii acoperisera aproape de tot cu draperii de gheata; si erau o ceata si-un vant… Merita asadar o fuga la mare dupa ce se lumineaza in urma unei puternice furtuni de iarna.
Pornim spre Cazinou (fotografiile 3-9). Ceea ce nu se vede pe poze, la cateva sute de metri de tarm, pentru ca nu aveam un obiectiv care sa “zboare” peste ape la fel ca privirea noastra, sunt pete albe, mai mici, mai lungi, mai intinse, nenumarate: banchize! Ce imagini s-ar fi putut lua de pe un vas! Ma aflam pentru prima data la tarmul unui asemenea peisaj. Si nu-mi amintesc parca sa fi citit undeva scris despre unul similar, evident ca de la noi.
Gheata si zapada pe mal.
Frig la picioare.
Ceva scirtiie.
Valuri inghetate.
Aisberg?
Valuri intinse la soare.
Cazinoul, de fapt rece.
Nu departe de bustul lui Eminescu, portul turistic Tomis e inghetat (foto 10, dreapta) iar pe mare merg oameni! Se plimba pe banchiza groasa, alearga. Multi i-au testat soliditatea - se vad bine urmele - cu motociclete sau masini. Chiar la limita dintre nisip si intinderile albe (fotografiile 10, 11) valurile au fost intepenite de ger in ultima rostogolire si n-au mai apucat sa scalde, alungindu-se, plaja.
In dreapta imaginii este portul turistic Tomis, din Constanta.
Plaja, la stanga fata de imaginea anterioara.
Hai sa vedem si cum e la Mamaia. Lasam pe stanga bulevardului lacuri inghetate bocna. Telegondola sta nemiscata de-a lungul tarmului. Ce grozav ar fi sa inteleaga cei din turismul comercial atractia pe care instalatia o poate oferi in asemenea zile geroase, senine; de la inaltimea ei banchizele care plutesc pe mare s-ar fi vazut bine de tot, pana departe mult fata de tarm. Ele se indeseau considerabil spre nordul Litoralului (fotografiile 12-15).
Mamaia, valuri inghetate si primele banchize.
Valuri albe, inghetate.
De neuitat.
Unde-s focile si ursii albi?
Am fost norocos sa prind asemenea perspective. Nu uit ca milioane de romani nu isi pot permite sa ajunga sa vada marea. Nu inteleg cum alte milioane de romani nu vor sa-si vada tara.
Ce gasesc acasa in Geografia Romaniei, Editura Academiei, Bucuresti, 1983: Mangalia, -25,2 grade Celsius la 25 ianuarie 1942; Agigea, -20 grade la 12 ianuarie 1960.
cititi si aici despre Marea Neagra
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| emilia.jpg | 22.6 KB |
| mircea.jpg | 29.48 KB |
| 1m.jpg | 71.78 KB |
| 2m.jpg | 76.79 KB |
| 3m.jpg | 59.73 KB |
| 4m.jpg | 69.78 KB |
| 5m.jpg | 88.09 KB |
| 6m.jpg | 79.61 KB |
| 7m.jpg | 65.5 KB |
| 8m.jpg | 56.83 KB |
| 9m.jpg | 71.9 KB |
| 10m.jpg | 35.92 KB |
| 11m.jpg | 36.46 KB |
| 12m.jpg | 44.5 KB |
| 13m.jpg | 58.04 KB |
| 14m.jpg | 61.86 KB |
| 15m.jpg | 67.66 KB |
| banchize_cu_diacritice.doc | 32.5 KB |
Pestera Casian
Pestera Casian
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Ica Giurgiu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti), Florin Panait (Bucuresti)
Din imediata apropiere a Litoralului, mergem spre nord din localitatea Mihail Kogalniceanu catre localitatea Targusor. Inainte de Targusor ajungem la linia ferata care duce catre Tulcea (o calatorie in timpul zilei pe aceasta cale ferata ne descopera o parte din atractivul peisaj al Dobrogei). Inainte de a trece linia ferata se desprinde din soseaua asfaltata, catre dreapta, drum pietruit catre localitatea Gura Dobrogei, pe malul stang geografic al frumoasei Vai Visterna. Imediat dupa ce trecem linia ferata, tot spre dreapta pleaca un alt drum pietruit, lung de 3 kilometri, catre manastirea si Pestera Casian. (vezi harta, extras cu actualizari din lucrarea Atlas turistic si rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print Bucuresti/ Directia Tipografica Militara, 1993 - cu galben, drum pietruit; cu negru, drum de pamant sau in curs de pietruire)
1
2
click aici pentru continuarea articolului, cu imagini
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 0_pestera_casian_cu_diacritice.doc | 38 KB |
| 1_dobrogea_v_cheia.jpg | 146.77 KB |
| 2_dobrogea_pesteri_speologie.jpg | 70.06 KB |
Pestera Casian, cercetari arheologice, Dobrogea
Pestera Casian, cercetari arheologice, Dobrogea
Pestera cu urme de locuire din multe perioade istorice, cu inscriptii parietale.
pentru localizarea pesterii si imagini semnificative din zona, vezi articolul de aici
Acesta este un articol aparut in volumul Cercetari Speologice, numarul 1, Bucuresti, 1992, editat de Clubul National de Turism pentru Tineret (realizator si redactor: I. Giurgiu)
Descarcati de aici articolul, la rezolutie mare.
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| casian1_dobrogea.jpg | 493.97 KB |
| casian2_dobrogea.jpg | 486.08 KB |
| casian3_dobrogea.jpg | 371.76 KB |
| casian4_dobrogea.jpg | 332.83 KB |
Pesteri celebre pe Valea Visterna, Dobrogea
Pesteri celebre pe Valea Visterna, Dobrogea
Descoperiri deosebite: basoreliefuri, ceramica veche, oase de ren, castor, mamut, hiena de pestera, pantera, leu de pestera, urs de pestera, urs brun, cerb rosu, bizon, rinocer linos etc. etc.
text si fotografii: Ica Giurgiu
(Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)
fotografii: Emilia Marinescu, Mircea Vladulescu, Cristina Lazar
(Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Descoperire de unelte
In 1993, fiind membru coorganizator al celei de a XI-a editii a Simpozionului international de carstologie teoretica si aplicata, am avut in sfirsit ocazia sa ajung - pentru prima data - pe Valea Visterna, in Dobrogea, ca participant la excursia intitulata Circuitul carstului din sinclinalul Casimcei. (vezi harta 1, localizarea bazinului hidrografic Casimcea, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989; vezi harta 2, localizarea principalelor cavitati din zona Vaii Casimcea, extras din materialul semnat de Cristian Goran si Petre Mihai Samson - Carst si formatiuni carbonatice in Dobrogea de Sud si Centrala - Simpozionul de carstologie teoretica si aplicata, editia a XI-a, program - rezumate - excursii, pagina 43).
Harta 1. Localizarea bazinului hidrografic Casimcea.
Harta 2. Localizarea principalelor cavitati din zona Vaii Casimcea. (vezi si http://www.romania-natura.ro/node/533)
Eram peste drum de intrarea in celebra Pestera La Adam, pe o panta situata intre drumul carosabil de pe Valea Visterna si calea ferata Medgidia - Tulcea (imaginea 3). Atunci, dupa ce urcasem cei citiva pasi de la drumul auto, desi fermecat de elementele peisajului in care ma aflam, am crezut ca cineva dintre organizatorii de la Institutul de Speologie “Emil Racovita”, ajunsi aici cu citeva minute inaintea noastra, ne-a pregatit o surpriza: altfel nu imi imaginam de ce solul pietros pe care ne aflam arata atit de inedit (dupa cum vom vedea imediat).
Cineva a inceput sa vorbeasca asistentei - compusa din numerosi cunoscatori ai carstului - despre regiunea inconjuratoare. Iar cind prezentatorul a ajuns sa spuna despre vechii locuitori ai acestor plaiuri si despre uneltele lor - silexuri, am zis, aratind spre sol: “Acestea erau, nu?” (vezi foto 4). In primul moment, doar vreo 2-3 dintre cei prezenti au scrutat pietrele pe care ne aflam. Apoi citeva persoane s-au aplecat, au inceput sa culeaga piese si sa comenteze iar toti ceilalti le-au urmat exemplul. Si uite asa, prelegerea a fost abandonata. Dar si eu ma pacalisem, cei de la Institut nu regizasera nimic!
3 In malul sting geografic al Vaii Visterna, in dreptul Pesterii La Adam, formele rocii de calcar sunt destul de frecvent astupate de sol; cu toate acestea, un relief cu inca destule denivelari importante poate fi vazut.
foto: Emilia Marinescu
4 Silexuri, unelte primare pentru prelucrare, descoperite la suprafata, in anul 1993, pe malul sting geografic al Vaii Visterna, peste drum de Pestera La Adam.
foto: Ica Giurgiu
Silexuri erau cu zecile, de toate formele si culorile, raspindite pe citiva zeci de metri patrati! Daca eu luasem piesele din imaginea 4 pentru a le arata colegilor de club, speologilor la diverse intruniri si acum Dvs., nu stiu daca ceilalti le-au facut cunoscute sau au povestit si altora. Cam ceea ce ni s-a intimplat atunci este un aspect specific Dobrogei; nu trebuie sa faci mari eforturi pentru a remarca lucruri deosebite: unelte vechi, obiecte din ceramica, pietre cioplite cu dalta etc.
Si daca altii au simtit, la fel ca si mine, ca informatia despre vechile locuiri de pe teritoriul Rominiei le-a fost prezentata trunchiat (in scoala sau altundeva) le pot recomanda o buna privire de ansamblu, realizata de un… american, Paul McKendrick (Pietrele dacilor vorbesc, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1978).
Acces pe Valea Visterna
La nord-vest de Constanta este localitatea Mihail Kogalniceanu (harta 1); la nord de Mihail Kogalniceanu (hartile 1 si 2), in perimetrul cu latura de aproximativ 9 km al localitatilor Tirgusor (vest), Cheia (nord) si Gura Dobrogei (est), accesibile dinspre E60, pe drum asfaltat se ajunge la pesteri, chei deosebit de spectaculoase, foste colonii de corali (vezi http://www.romania-natura.ro/node/523). Drumul dintre localitatile Cheia si Gura Dobrogei, prin Casian (harta 2), este acesibil cu masina de teren sau cu caruta (vezi harta 1 de la http://www.romania-natura.ro/node/523).
Am cules date de pe teren cu ajutor primit de la Cristina Lazar si Andrei Samoil, ambii din Bucuresti. Multumiri pentru sprijin se cuvin si revistei Oferte speciale, din Bucuresti, care a finantat una dintre deplasari.
De la statia de cale ferata Tirgusor Dobrogea (aflata geografic pe malul sting al Vaii Visterna), pe drumul catre nord-est, pietruit, spre localitatea Gura Dobrogei (vezi imaginile 11, 13, 15), coborim in Valea Visterna (pe malul sting geografic al acesteia), apa afluent de dreapta al Vaii Casimcea. Trecem de la peisajul platoului modelat in sisturi verzi (cele mai vechi roci din Rominia, vizibile si in... asfaltul de pe unele portiuni ale drumurile din zona, in componenta caruia au fost incluse) la cel al falezei de calcar (imaginile 5, 10, 11) din malul drept al Vaii Visterna, forma recifala, din Jurasic (acum circa 150 milioane de ani). Eroziunea diferentiala si procesele de modelare a calcarelor au dus la un relief ruiniform, cu turnuri si blocuri detasate, pe care apar microforme (santulete numite lapiezuri). Deasupra falezei de calcar este un amplu relief interesant, taiat de mai multe vai scurte, pe care din pacate inca nu am avut cind sa-l parcurgem integral la pas.
Din amonte spre aval, in malul drept al Vaii Visterna apar doua cavitati foarte interesante, la mica distanta una de alta, numite Pestera La Adam si Pestera Liliecilor de la Gura Dobrogei. In malul opus al vaii fata de intrarea Pesterii La Adam se mai pot descoperi, la suprafata (imaginile 3, 4, 13), silexuri - unelte preistorice (atit de populate au fost aceste locuri, atit de putin parca sunt inca studiate si cunoscute in perioada actuala).
5 25 ianuarie 2006, multe grade sub zero. Apus de soare peste intrarea in Pestera La Adam, unde se afla cea mai importanta statiune pleistocena din Rominia. La baza imaginii, printre maluri pamintoase, de la dreapta spre stinga curge apa Visternei.
foto: Emilia Marinescu
5a Intrarea in Pestera La Adam, septembrie 2010.
foto: Ica Giurgiu
La iesirea Vaii Visterna din calcare, aval de Pestera Liliecilor, se afla un important izvor carstic, captat, numit Seremet (imaginea 15). Apele din calcarele in care sunt sapate cele doua pesteri se dreneaza catre sud-est, spre Lacul Tasaul (vezi hartile 1 si 2).
De la gara Tirgusor, spre directia Tulcea (nord), dupa 300 metri se ajunge la soseaua dintre localitatile Tirgusor si Mihail Kogalniceanu. Intram acum pe soseaua aceasta si mergem spre sud, catre Mihail Kogalniceanu. Imediat ajungem la o ramificatie de unde se desprinde, catre nord-est, drumul pietruit spre avalul Vaii Visterna. Dupa 300 metri parcursi pe acest drum ajungem in dreptul garii Tirgusor. De aici mai avem 2,7 kilometri pina in dreptul Pesterii La Adam (65 metri altitudine/ imaginea 5). (Pestera se afla la aproximativ 20 metri in linie dreapta fata de talvegul Vaii Visterna, cu circa 2 metri mai sus de acesta.) Din dreptul pesterii, pe drum, mai sunt 300 de metri pina la un podet de beton (55 metri altitudine) peste valea care vine din stinga, de sub viaductul caii ferate.
De la acest podet, spre aval, mai sunt circa 300 metri pina la urmatorul pod de beton (aproximativ 55 metri altitudine), situat de data acesta peste apa Visternei (imaginea 15). Trecem podetul si spre dreapta se desprinde un drum pietruit, scurt, catre amontele Visternei, pe malul drept geografic al acesteia. Ajungem dupa citeva zeci de metri la resturile unui mic grup de incaperi (fost canton forestier). De la acestea mergem inspre amonte aproximativ 150 metri, pe cararea din paduricea de pe malul apei. Vom urca apoi spre stinga noastra, 40 metri diferenta de nivel, pe poteca, pina pe brina pe care se afla trei dintre cele patru intrari in Pestera Liliecilor (imaginea 10).
Pestera La Adam
Aflata spre centrul si in baza falezei din imaginea 5, spatioasa intrare in cavitate (circa 8 metri inaltime) este usor de observat in sezonul fara frunza; iar in afara acestuia, chiar si ochiul versat al unui speolog nu o poate descoperi chiar imediat, dincolo de arborele de corn, tufele si lianele care se incilcesc in fata ei.
Dincolo de intrare urmeaza o galerie ampla (imaginile 6 si 7), inalta (pina la 11,5 metri), puternic ascendenta, cu pereti care ba se desfac, ba se apropie, pierzindu-se treptat in profund intuneric (vezi si hartile 8 si 9). Prin tavanul galeriei mai vine lumina si din alte spatii de comunicare cu exteriorul.
6 O parte din intrarea principala in Pestera La Adam, vazuta de deasupra saritorii de 2,5 metri (urmareste harta 8).
foto: Emilia Marinescu
7 Persoana din primul plan al imaginii se afla deasupra saritorii de 2,5 metri din apropierea intrarii in Pestera La Adam (vezi harta 8). Tot stratul de aluviuni si depuneri de pe roca (adinc de pina la 5 metri) a fost excavat de arheologi (vezi harta 9), din sapatura aparind piesele care fac din aceasta cavitate cea mai importanta statiune pleistocena din Rominia.
foto: Ica Giurgiu
8 Pestera La Adam. (descarcati de mai jos, de la fisiere atasate, aceasta harta (fisierul 8_harta_adam_visterna_dobrogea.jpg) care are 25 x 17 centimetri)
9 Harta reprodusa din tomul I-II, Lucrarile Institutului de Speologie "Emil Racovita", articolul semnat de Margareta Dumitrescu, Petre Samson, Elena Terzea, Costin Radulescu, Matei Ghica - Pestera La Adam, statiune pleistocena, paginile 229-284.
(descarcati de mai jos, de la fisiere atasate, aceasta harta (fisierul 9_schita_adam_visterna_dobrogea.jpg) care are 15 x 24 centimetri)
Candva, tare de mult, prin pestera asta a curs o apa, la inceput mai strinsa in spatiul fisurii din tavan, apoi largind, scobind peretii, cascadind pe podea. Iar apoi (vezi hartile 8 si 9, imaginile 6 si 7) s-au adunat, strat peste strat urme ale timpurilor in care a trait aceasta regiune; cu vremuri mai calde sau mai reci, cu oameni sau nu prin preajma. Paleontologii au sapat in unele locuri pina la 5 metri adincime si uite asa cunoastem acum o serie de date despre evolutia Dobrogei. La Muzeul Geologic din Bucuresti, la etaj, intr-una din sali se afla o reconstituire a uneia dintre sapaturile din Pestera La Adam; se vede cum aratau straturile puse la locul lor iar alaturi, pe mese, mai multe piese osteologice scoase din capcana de pamint in care au fost prinse de timpuri ne permit sa ne imaginam fauna care a trecut prin aceste locuri.
Deosebit de interesant - prin amplele studii pe care le ofera despre zona - este tomul I-II din Lucrarile Institutului de Speologie “Emil Racovita”: Nicolae Orghidan - Bazinul Vaii Casimcea, observatii geomorfologice, paginile 209-227; Margareta Dumitrescu, Petre Samson, Elena Terzea, Costin Radulescu, Matei Ghica - Pestera La Adam, statiune pleistocena, paginile 229-284; Olga Necrasov - Date cu privire la mugurele dentar uman descoperit in stratul paleolitic superior din Pestera La Adam, paginile 285-291.
Iata citeva dintre descoperirile care au rezultat prin sapare in straturile din pestera: doua basoreliefuri cu suporturi si trei altare consacrate cultului zeului persan Mithra (datind se pare din secolul al IV-lea era noastra, expuse la Muzeul de Arheologie din Constanta), lespede cu inscriptii, silexuri, ceramica veche, ceramica dacica, ceramica romana, oase de ren, castor, mamut, hiena de pestera, hiena de stepa, pantera, leu de pestera, urs de pestera, urs brun, cerb rosu, bizon, cal, rinocer linos, hirciog, un mugure de molar uman etc. etc. Se apreciaza ca Pestera La Adam contine cea mai importanta statiune pleistocena din Rominia.
In martie 1992, echipa Clubului de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti, compusa din Bogdan Constantinescu, Valentin Tintea si Catalin Cazanaru a parcurs si cartat Pestera la Adam (vezi harta 8). Fata de bibliografia existenta (harta 9 si datele din Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Rominia - Bucuresti, CNEFS, 1982), adica 43 metri dezvoltare si -3 metri denivelare, s-a obtinut o dezvoltare totala de 103,6 metri si o denivelare de +15,8 metri.
AICI ESTE CONTINUAREA articolului, cu harti, imagini si explicatii
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_harta_visterna_dobrogea.jpg | 403.47 KB |
| 2_valea_cheia_visterna_dobrogea.jpg | 82.4 KB |
| 0_pesteri_visterna_dobrogea_cu_diacritice.doc | 146.5 KB |
| 3_8266_emilia_visterna_dobrogea.jpg | 197.69 KB |
| 4_silexuri_visterna_dobrogea.jpg | 115.17 KB |
| 5_8261_emilia_visterna_dobrogea.jpg | 181.8 KB |
| 5a_visterna_dobrogea.jpg | 226.92 KB |
| 6_8252_emilia_visterna_dobrogea.jpg | 117.91 KB |
| 7_adam_ica_visterna_dobrogea.jpg | 279.45 KB |
| 8_harta_adam_visterna_dobrogea.jpg | 1.09 MO |
| 9_schita_adam_visterna_dobrogea.jpg | 562.66 KB |
Pesteri din Dobrogea
Pesteri din Dobrogea
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Pestera cu sarcofage
Pesteri la sud de orasul Calarasi
Cheile Dobrogei
Pestera Casian
Pestera Casian, cercetari arheologice
Pesteri celebre pe Valea Visterna
Valea Visterna are atoli superbi
Muntii de coral de la Crucea
Pestera Limanu, Dobrogea. Foto: Ica Giurgiu, Cristian Megulete, Cristophe Reuss (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| limanu_dobrogea_februarie2012_2.jpg | 242.18 KB |
Pesteri la sud de orasul Calarasi
Pesteri la sud de orasul Calarasi
click aici pentru o selectie de imagini din zona
text: Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)
echipa: Ica Giurgiu, Cristina Lazar, Cristian Megulete, Mihai Valentin (Bucuresti)
datele deplasarilor: martie 2007; 8 februarie 2009; 16 iulie 2011
Traseul pe care il descriem mai jos cuprinde zona orasului Calarasi, traversarea Dunarii cu bacul (pe la punctul Chiciu; 35 RON taxa de autoturism), apoi turul Lacului Bugeac (vezi harta 1, extras din Atlas turistic si rutier - Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu - Editura Fast Print Bucuresti, 1993, cu actualizari), prilej de a vedea cetati, peisaje inedite si pesteri.
harta 1
harta 2, plan austro-ungar din anul 1910, vezi http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm
Muzeul Dunarii de Jos
Se afla in orasul Calarasi (aflat geografic pe malul stang al Dunarii, deci vecin imediat Dobrogei). Denumirea institutiei se pare ca nu este agreata de cei care lucreaza aici, ei spunand ca de fapt Dunarea de Jos este mult mai in aval de oras si de zona in care ei fac cercetari si sapaturi. Unii dintre muzeografi fac de fapt cercetari in zona de pe malul drept al Dunarii, de unde continua sa recolteze cantitati importante de diverse urme arheologice.
O vizita la muzeu este interesanta din cateva motive: desi prost expuse dupa parerea mea, probabil din lipsa de fonduri, piesele aratate vizitatorilor pot crea o imagine suficient de puternica despre ce a insemnat popularea regiunilor din jurul Dunarii inca inaintea erei noastre si despre ocupatiile acelor oameni; piesele si fotografiile de aici, o data vizualizate, permit, pentru fiecare vizitator, in functie si de cat doreste acesta, realizarea de conexiuni care se pot face mult mai usor daca vezi locurile unde s-au gasit fortificatii sau unelte de vanatoare, pescuit si trai cotidian. Ceramica din muzeu este bogata, diversa si constituie unul din punctele de atractie. Muzeul se afla pe strada Progresului, numarul 4.
Trecem Dunarea cu bacul
Traversam fluviul prin apropiere de Calarasi, cu bacul, la sud-vest de oras, de la Chiciu (pe malul stang) la Ostrov (pe malul drept). Admiram pe malul drept al Dunarii orasul Silistra (Bulgaria; acolo este vechea cetate romana Durostorum), vedem intreaga localitate (in apropierea careia, spre sud de ea, exista cateva mici pesteri care au fost folosite drept biserici); trecem pe o lungime de aproximativ 1 km chiar pe langa blocurile din Silistra, pe langa granita.
Cetatea din mijlocul Dunarii
Imediat trecuti in Dobrogea putem remarca: perspectivele spre fluviu; terasele cu vii de la Ostrov, prin mijlocul lor avansand soseaua catre estul Dobrogei;ciulinii de pe sosea (pe care ii stim din filme americane cu cowboys; rostogol numiti in romaneste), de pana la un metru diametru, rostogolindu-se in bataia vantului; lacuri cu mari suprafete, atractive in peisaj; palcuri de padure, prin care drumul nostru, in directia localitatii Ion Corvin, urca si coboara; si nu este exclus ca prin fata autovehicolului sa treaca popandai, iepuri, fazani, potarnichi; indicatoarele de la intersectii anunta asezari cu rezonante lingvistice neobisnuite in alte parti ale tarii dar si localitati cu denumiri cunoscute, preluate din alte judete. [Popandau (Citellus citellus). Mamifer cu alura simpatica, asemanator oarecum cu vidra sau marmota. 15-22 centimetri lungime maxima a corpului, 150-300 grame greutate. Are buzunare pe interiorul obrajilor, care permit acumularea de hrana. Supravegheaza imprejurimile stand ridicat pe picioarele din spate, corpul fiind drept. Cand fuge, capul este mai jos decat corpul, iar spinarea este dreapta sau puternic curbata.] [Potarnichea (Perdix perdix). 20-30 centimetri lungime, asemanatoare ca forma cu o gaina mai mica. Culoare maroniu-cenusie. Cuibareste la sol, ascunsa in vegetatie. Puii pleaca din cuib la cateva ore de la iesirea din ou.]
De la bac (vezi harta 1) pana la intrarea in localitatea Ostrov sunt 7 km. Aici, la intrarea in Ostrov, DN 3 se duce in dreapta, ascendent, pietruit; acest aspect local al DN 3 poate crea impresia, celor neobisnuiti cu locurile, ca drumul principal ar fi de fapt cel spre stanga, asfaltat; numai ca drumul acela va duce, cale de 2,6 km, pana pe malul Dunarii, prin localitatea Ostrov (aflata in decadere), de la capatul lui trebuind sa revenim la intersectia unde se desprinde drumul pietruit. De la aceasta intersectie, DN 3 ocoleste localitatea Ostrov si, dupa 1,3 km (numim acest loc B), spre dreapta, se desprinde drumul asfaltat catre localitatea Almalau (4 km).
Din B, dupa 8,1 km (notam cu C acest punct), Dunarea ajunge la aproximativ 100 metri distanta de sosea, in stanga noastra; putem face un popas si se ajunge usor pe malul ei, daca nu este noroi, perspectiva asupra fluviului fiind destul de larga, spre amonte si aval. Din C, in dreapta soselei este Lacul Bugeac, cu suprafata mare (imagini 3, 4, 7, 28, 29); acolo vedem de obicei diferite si numeroase exemplare de pasari salbatice.
Din B, dupa 10,1 km, pe dreapta drumului apare un grup de vreo sase cladiri (o pescarie) iar imediat dincolo de ele, in sensul nostru de mers, soseaua trece peste un pod. Pe partea stanga a soselei, dupa pod, se desprinde un drum pietruit (notam cu D acest loc), cu ceva denivelari, care merge pe un dig; pe firele dintre stalpii electrici putem vedea pasari intens colorate (prigorii si pescarei). Pe campurile de aici, spun localnici, se mai pot intalni chiar si dropii. [Dropia (Otis tarda). Pasare salbatica de marimea unui curcan, cea mai robusta pasare europeana de uscat.]
Din D, daca pornim pe drumul de pe dig, amintit mai sus, dupa 1,9 km, accesibili mai usor cu autoturism sau microbuz decat cu un autocar, pe dreapta drumului se afla cladirea unei statii de pompare (spre stanga este o scurta ramificatie a drumului, pana la malul Dunarii). De aici mai avem 1,4 km pe drum (accesibili cu autoturism, microbuz sau pe jos; trecem pe deasupra falezei calcaroase a Dunarii) pana la gardul de sarma care anunta rezervatia arheologica Pacuiul lui Soare. Dincolo de gard este loc de parcare, umbrit natural, pentru 6-8 autoturisme. Am ajuns chiar pe malul drept al bratului cel mai dinspre est al fluviului, bine impadurit pe ambele parti. Aici sunt, spre dreapta, casele unde au stat/ stau arheologii, si vreo 2-3 barci, pe stanga, cu ajutorul carora se trece Dunarea (cu insotitor; de la casele arheologilor sau de la casele aflate imediat inapoi pe stanga drumului), traversare care dureaza circa 5 minute, pana pe insula Pacuiul lui Soare. La urcarea si coborarea din barca, dar si in barca este foarte probabil ca vom avea nevoie de cizme (daca nu avem, mergem in picioarele goale si ne vom incalta cand sosim la locuri uscate).
Ajunsi pe ostrovul Pacuiul lui Soare trecem pe o poteca marginita de pomi, cu tulpini care arata, prin radacinile suplimentare, nivelele de crestere ale apelor Dunarii. Dupa circa 50 metri lasam pe dreapta o plaja cu nisip fin. De aici, spre stanga, dupa alti circa 30 metri, sosim la poarta cetatii (imaginea 2a; harta 2b), loc imediat impresionant, mai ales pentru cine isi aminteste poarta strajuita de zidul din blocuri mari de la cetatea Sarmizegetusa (localitatea Gradistea de Munte, Muntii Sureanu). Un zid inalt de circa 5 metri, lat de aproximativ 1,5 metri, ridicat din blocuri masive, bine fasonate (aduse de la mai multe cariere din Dobrogea), strajuieste poarta. Spre dreapta noastra, dupa circa 20 metri, zidul se duce pana pe malul Dunarii si apoi coboara sub nivelul apelor. El va apare la suprafata pe masura ce nivelul fluviului scade. Aceasta portiune a fost inundata atunci cand fluviul a reusit sa-si sape drum prin spatele cetatii.
2a Poarta cetatii Pacuiul lui Soare
2b Planul cetatii Pacuiul lui Soare, partea nescufundata
Revenim la poarta cetatii si mergem spre stanga. Dupa circa 50 de metri pe poteca din padurea cu aspect de jungla poposim pe dalele superioare ale portului cetatii (harta 2b; extras din Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu - Istoria Dobrogei - Editura Ex Ponto, Constanta, 1998), acum partial astupat de aluviuni; dar, din observatiile celor care lucreaza aici, se pare ca peste cativa ani Dunarea va spala din nou treptele portului, lucru neimbucurator pentru ca, si subsapandu-le in acelasi timp, o relicva interesanta se va mistui repede. Daca, vazand locurile, incepem sa ne imaginam efortul depus pentru ridicarea cetatii, ne vom da seama ce stradanii au trebuit indeplinite pentru a aduce pana aici grelele blocuri (pe un teren inconjurator mlastinos), a le trece dincolo de fluviu si a inalta cetatea. Sursele istorice spun ca cetatea a fost bizantina, ridicata in secolele X-XI, in locul unde latimea fluviului era de circa 100 metri; locuita pana in secolele XIII-XIV.
(Intre Ostrov si Pacuiul lui Soare, intensa activitate de turism nautic: pontoane luxoase, hidroscutere rapide, salupe, elicopter.)
Cu adaugiri si corecturi, citam din alte surse: Pacuiul lui Soare (cetatea bizantina Vicina) are ziduri de 8-12 metri inaltime, cu latimi de 4-6 metri. Aici a fost prima mitropolie crestina din Peninsula Balcanica. Iachint Inochentie a fost primul mitropolit ortodox al Tarii Romanesti (1359-1372). In secolul XIII cetatea bate moneda proprie. La cutremurul din 1280/ 1285 malul dobrogean s-a ridicat iar cel muntean a coborat sub nivelul Dunarii. Din cele 5 hectare pe care se intindeau zidurile bizantine, acum, mai mult de jumatate sunt sub ape. In cetate traiau 5.000 de oameni si erau 38 de biserici si necropole.
La 1 km de ramificatia D, spre est mergand, pe stanga drumului, pe coama unui deal, dupa ce am lasat pe dreapta interesante suprafete acvatice aferente Lacului Bugeac (nuferi, pasari salbatice) (imaginea 3), este manastirea Dervent (aproximativ 50 metri altitudine) cu acareturile sale, toate fiind constructii noi (spatiile de cazare ale manastirii se pare ca depasesc 200 de locuri, in camere cu diferite grade de confort, pentru 1-8 persoane, toate camerele avand plase pentru tantari la geamuri si calorifere). In dreptul manastirii, pe o parte si cealalta a drumului, spatioasa parcare pentru autocare. Numerosi cersetori (din pacate autentici) asteapta aici, facandu-te sa gandesti cat de important este locul nasterii si familia in care vii pe lume. Din parcare, panorama deosebita asupra intinderilor Lacului Bugeac, interesanta la orice ora din zi. Se poate vizita manastirea si putem merge la izvorul amenajat in spatele ei, aflat la capatul unei alei frumoase.
3 Lacul Bugeac. In fundal, falezele de la Garlita.
Valea si Golful Garlita
La 100 metri distanta mai sus (catre est) de parcarea de langa manastirea Dervent, acolo de unde sunt 10 km pana la Ostrov si 28 pana la Calarasi, se ramifica asfaltat spre dreapta drumul catre localitatile Galita (3 km) si Garlita (7 km), pe malul Lacului Bugeac (imagini 4-10, 18-29), ocazie de a descoperi alte unghiuri interesante spre marea intindere de apa (pasari salbatice pe lac; incep sa se vada, de la mica distanta, falezele din loess si apoi calcar care marginesc lacul).
4 De la Galita spre Garlita, pe malul Lacului Bugeac.
5 Detaliu din imaginea anterioara.
6 Vegetatie acvatica la malul zonei din imaginea 5.
7 Minicolonie de avifauna langa falezele din imaginea 5.
8 Valea inferioara/ Golful Garlita, vara. Se observa malurile calcaroase, pe ambele ei parti.
9 Golful Garlita, versantul stang geografic.
10 Golful Garlita, versantul stang geografic.
Chiar la intrarea in localitatea Garlita, o frumoasa si lunga vale cu versanti calcarosi vine din stanga (sud-est; vezi harta 1 si imaginile 11-17) si trece pe dreapta drumului, deschizandu-se intr-un golf pitoresc, cu faleze (imaginile 8-10, 18-26). Spre stanga se ajunge imediat la o cariera (vezi imaginea 15), iar in amonte de ea se afla Pestera de pe Valea Garlita (4 intrari, 12 metri lungime).
11 Pestera de pe Valea Garlita.
12 Pestera de pe Valea Garlita.
13 Pestera de pe Valea Garlita.
14 Pestera de pe Valea Garlita.
15 Pestera de pe Valea Garlita.
16 Pe Valea Garlita.
17 Pe Valea Garlita.
De la Garlita mai sunt 6 km pana in localitatea Esechioi (aproximativ 70 metri altitudine), pe drum pietruit care se deruleaza pe pantele care coboara spre nord dinspre granita cu Bulgaria, iar de la Esechioi, un drum pietruit in anul 2008 face legatura cu localitatea Almalau, de pe malul vestic al Lacului Bugeac (imagini 28, 29).
cititi aici continuarea articolului
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_garlita_bugeac_pesteri_102_103.jpg | 221.84 KB |
| 2_garlita_bugeac_pesteri_45-44_calarasi.jpg | 250.66 KB |
| 2a_pacuiul_lui_soare.jpg | 436.7 KB |
| 0_dobrogea_garlita.doc | 56.5 KB |
| 2b_pacuiul_lui_soare.jpg | 124.66 KB |
| 3_garlita_bugeac_pesteri_photo21_21.jpg | 190.59 KB |
| 4_bugeac_dobrogea_001_17iulie2011.jpg | 133.71 KB |
| 5_bugeac_dobrogea_002.jpg | 347.39 KB |
| 6_bugeac_dobrogea_010.jpg | 277.21 KB |
| 7_bugeac_dobrogea_012.jpg | 134.51 KB |
| 8_bugeac_dobrogea_007.jpg | 212.59 KB |
| 9_garlita_bugeac_pesteri_002_8feb2009.jpg | 244.47 KB |
| 10_garlita_bugeac_pesteri_003.jpg | 388.32 KB |
| 11_garlita_bugeac_pesteri_006.jpg | 233.54 KB |
| 12_garlita_bugeac_pesteri_007.jpg | 211.69 KB |
| 13_garlita_bugeac_pesteri_8_P2081768_ghemu.jpg | 232.46 KB |
| 14_garlita_bugeac_pesteri_009.jpg | 263.67 KB |
| 15_garlita_bugeac_pesteri_010.jpg | 456.65 KB |
| 16_garlita_bugeac_pesteri_012.jpg | 413.34 KB |
| 17_garlita_bugeac_pesteri_014.jpg | 337.69 KB |
Ulmetum, cetate in Dobrogea
Ulmetum, cetate in Dobrogea
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Ica Giurgiu, Florin Panait (Bucuresti)
Localizare
Se afla chiar la iesirea din localitatea Pantelimon catre localitatea Pantelimon de Jos (judetul Constanta, vezi harta 1, cu actualizarile noastre, extras din Atlas turistic si rutier - Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu - Editura Fast Print Bucuresti, 1993), pe partea dreapta a drumului.
1
2 La marginea localitatii, vizibila din sosea, este placa de langa numele cetatii.
3
4 Cetatea se afla pe malul stang geografic al vaii din imagine.
5
Istoric
In Istoria Dobrogei (Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, Editura Ex Ponto, Constanta, 1998) gasim o reproducere a planului cetatii in urma sapaturilor conduse de Vasile Parvan (imaginea 5). Latura curbata a desenului este orientata spre actuala localitate si spre soseaua asfaltata.
In Mic dictionar enciclopedic (Editura enciclopedica romana, Bucuresti, 1972) se spune despre Ulmetum: “asezare si cetate romana; distrusa de popoarele migratoare la sfarsitul sec. 6”.
6 Aspect de pe latura curbata a cetatii.
7 Aspect de pe latura curbata a cetatii.
8 Aspect de pe latura curbata a cetatii.
Din proiectul Introducerea in circuitul turistic a unor cetati antice dobrogene (vezi http://www.cjc.ro/ictcad/index.php?lg=1&s=1), aflam:
Cetate construita in jurul secolului III; a dainuit pana in veacul al saselea. Este o cetate mica spre mijlocie, care a devenit treptat asezare fortificata si care in secolul V a fost atacata si aproape distrusa de trei valuri hunice.
Pe colturi fortificatia are trei turnuri rotunde. Are doua porti flancate de cate doua turnuri. Pe latura curbata se afla 4 turnuri dreptunghiulare; se mai adauga 2 turnuri de aceeasi forma, cate unul pe celelalte doua laturi ale cetatii.
Zidul de aparare are grosime de 2,6 m. In sondajele facute de Vasile Parvan, fundatia avea adancimea de 1,85 m pana la 2,5 m. In exterior zidul a fost placat cu blocuri de piatra refolosite, dimensiunile acestora ajungand la 2,7 m. In interior incinta nu are blocuri de parament. Pe cele mai multe curtine s-au pastrat urme ale scarilor din piatra care permiteau urcarea pe zid, treptele avand inaltimea intre 28 cm si 40 cm, iar latimea cuprinsa pana la 1 m.
9 Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.
10 Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.
11 Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.
12 Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.
Latura de NE a fortificatiei este delimitata de 2 turnuri rotunde care au diametrul cu putin sub 10 m. In mijloc turnurile aveau cate un stalp patrulater din piatra cu mortar pentru sustinerea etajarii si acoperisului; lungimea acestei laturi este de 135 m; la mijloc se afla un turn dreptunghiular care in interior avea lungimea de 4,43 m iar latimea de 5,30.
13 Reconstituire.
Latura de NV a incintei este aproape egala cu cea prezentata mai sus, cu care are un turn comun, iar la celalalt capat are tot un turn circular. Pe aceasta latura se afla o poarta flancata de doua turnuri. Tot pe aceasta latura se afla turnul cel mare de la Ulmetum, patrulater, lung de 14,75 m si lat de 10,46 m, in interior prevazut cu doi stalpi de sustinere. In interior, turnul a suferit transformari, amenajandu-se incaperi.
Latura SE a incintei fortificatiei are o poarta aparata de doua turnuri in forma de U. Pe aceasta latura se aflau 4 turnuri dreptunghiulare de marimi diferite. Au fost descoperite si doua intrari mai mici.
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| ulmetum_cu_diacritice.doc | 56 KB |
| 1_dobrogea_ulmetum.jpg | 176.62 KB |
| 2_dobrogea_ulmetum_6705_ florinp.jpg | 58.59 KB |
| 3_dobrogea_ulmetum_132.jpg | 337.7 KB |
| 4_dobrogea_ulmetum_137.jpg | 270.47 KB |
| 5_dobrogea_ulmetum.jpg | 464.23 KB |
| 6_dobrogea_ulmetum_147.jpg | 501.05 KB |
| 7_dobrogea_ulmetum_141.jpg | 397.88 KB |
| 8_dobrogea_ulmetum_148.jpg | 332.9 KB |
| 9_dobrogea_ulmetum_146.jpg | 440.25 KB |
| 10_dobrogea_ulmetum_145.jpg | 439.58 KB |
| 11_dobrogea_ulmetum_142.jpg | 210.84 KB |
| 12_dobrogea_ulmetum_143.jpg | 291.38 KB |
| 13_dobrogea_ulmetum_136.jpg | 109.31 KB |
Valea Visterna, Dobrogea, are atoli superbi
Valea Visterna, Dobrogea, are atoli superbi
click aici pentru o selectie de imagini din zona
Daca nu urci, nu vezi peisajul! Care este exceptional! Perfect adevarat pentru interesanta Vale Visterna din Dobrogea, celebra prin pesterile sale.
text: Ica Giurgiu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)
imagini: Ica Giurgiu, Florin Panait (Bucuresti)
La particularitatile speologice, arheologice si palentologice deosebite ale fundului de vale vazut de la nivelul drumului care leaga localitatile Targusor si Gura Dobrogei (vezi material amplu, bogat ilustrat si explicat la http://www.romania-natura.ro/node/578), vom adauga cu imaginile care urmeaza spectacolul peisagistic si geologic al coloniilor de atoli.
Despre atolii stiuti de mult in Dobrogea am vorbit si am venit cu imagini la descrierea Cheilor Dobrogei (vezi http://www.romania-natura.ro/node/533). Despre atolii pe care noi i-am pus in evidenta in Dobrogea am povestit cu text si fotografii la descrierea zonei Crucea (vezi http://www.romania-natura.ro/node/523). Acum va aratam cativa dintre atolii de pe Valea Visterna, atat de mari ca dimensiune ca atunci cand ne aflam pe ei nu-i… vedem!
Ca sa ajungem pe platoul de deasupra Pesterii la Adam (imaginea 1) (descrisa la http://www.romania-natura.ro/node/578) pornim de pe scurta vale (imaginea 12) care se desprinde catre dreapta de la jumatatea extremitatii drepte a imaginii 2, acolo unde autoturismul rosu se afla la baza falezei (vezi si imaginea 11) care are la partea ei superioara intrarile in Pestera Liliecilor (descrisa la http://www.romania-natura.ro/node/578). Ajungem deasupra acestei faleze (imaginea 3) dupa circa 20-30 de minute de urcus lejer, dar serpuit, pentru ca vegetatia locurilor este tepoasa, fie ea de statura omului (imaginea 4) sau ridicata doar pana la nivelul gleznelor; ierburile sunt foarte bucuroase de prezenta noastra: semintele lor lipicioase, agatatoare, cu greu se vor lasa apoi scoase de pe ciorapii sau sireturile noastre.
Pe suprafete intinse, mii si mii de melci s-au catarat pe tulpini tepoase (imaginea 5) si stau (cat timp oare?) in bataia vantului.
1 La baza falezei, triunghiulara, inalta, intrarea in Pestera La Adam.
2 Accesul pe Valea Visterna este facilitat de prezenta in apropiere a unor mari sosele.
3
4
5
Dupa circa 30-45 minute de la pornire ajungem deasupra Pesterii La Adam si vedem spectacolul atolilor (imaginile 6-9). Pe ei putem intalni si broaste testoase (imaginea 10).
6
7
8
9
10
Platoul calcaros care se intinde mult de aici pe versantul drept geografic al Vaii Visterna, brazdat de vai interesante, multe cu versanti frumosi, este un obiectiv peisagistic (cel putin!) de luat bine in seama (adica de strabatut!). Noi n-am reusit inca dar ne dorim sa se intample.
De deasupra Pesterii La Adam coboram la nivelul apei, gasim pe unde sa o trecem fara sa ne udam (si daca o sa ne muiem la picioare ce mare nenorocire?) si revenim la drumul pietruit dintre asezarile Targusor si Gura Dobrogei. Mergem la vale, catre Pestera Liliecilor. Daca lumina pica favorabil (imaginea 11) vedem marele atol dezgolit de la baza falezei si observam ca intrarile Pesterii Liliecilor sunt plasate in centrul unei potcoave de piatra, posibil extremitatea unui alt mare atol!
11
Sa mai privim acum o data cu atentie imaginea 12, pentru a descoperi cercuri de piatra care lasa sa ghicim atolii de pe aici; suntem doar la marginea uriasului platou din malul drept geografic al Vaii Visterna!
12
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_visterna_dobrogea_adam_lilieci_119.jpg | 281.18 KB |
| 2_visterna_dobrogea_adam_lilieci_107.jpg | 245.55 KB |
| 3_visterna_dobrogea_adam_lilieci_104.jpg | 377.81 KB |
| 4_visterna_dobrogea_adam_lilieci_116.jpg | 236.69 KB |
| 5_visterna_dobrogea_adam_lilieci_6419flo.jpg | 54.25 KB |
| 6_visterna_dobrogea_adam_lilieci_115.jpg | 402.05 KB |
| 7_visterna_dobrogea_adam_lilieci_109.jpg | 330.59 KB |
| 8_visterna_dobrogea_adam_lilieci_113.jpg | 370.92 KB |
| 9_visterna_dobrogea_adam_lilieci_6429flo.jpg | 140.92 KB |
| 10_visterna_dobrogea_adam_lilieci_6455flo.jpg | 151.17 KB |
| 11_visterna_dobrogea_adam_lilieci_120.jpg | 415.5 KB |
| 12_visterna_dobrogea_adam_lilieci_108.jpg | 387.41 KB |
| atoli_visterna_cu_diacritice.doc | 54.5 KB |