Muntii Stanisoara
Muntii Stanisoara
de aici aveti o selectie de imagini din masiv
Zona Muntilor Raului Bistrita. Extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
Muntii Stanisoarei. Extras cu actualizari din volumul Asaltul Carpatilor, Consiliul National al Organizatiei Pionierilor, Bucuresti, 1985
de aici descarcati harta zonei de vest a masivului (60 x 87 centimetri)
citeste aici despre Cele mai inalte piscuri din Muntii Stanisoara si Bistrita
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_harta_bistritei_si_stinisoara.jpg | 158.1 KB |
| 3_harta_muntii_stinisoarei.jpg | 205.28 KB |
Avenul Puzdrea, Muntii Stanisoara
Avenul Puzdrea, Muntii Stanisoara
Participanti: Anca Cirsmariu, Costica Martinescu, Vasile Bouaru (Radauti)
11 decembrie 2010. Pornim dis de dimineata din Radauti spre satul Frasin, unde se afla cel mai adanc aven in gresie din tara (http://www.romania-natura.ro/node/270). Stim ca undeva la vreo 32 km sud de Frasin mai exista un aven, foarte putin cunoscut. Pe acesta vrem sa-l exploram.
Asa ca, din centrul satului Frasin astepam o ocazie care ne duce vreo 20 km pe DJ 177A pana in satul Ostra (vezi harta) iar de acolo asteptam alta ocazie care sa ne duca pana in zona Varfului Puzdrea, aflat pe creasta Muntilor Stanisoara.
extras din lucrarea autorilor Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987
Se circula in conditii de iarna; undeva mai sus, dupa ultima localitate, Tarnita, intalnim utilaje de deszapezire. Ajungem destul de repede in locul unde soseaua incepe sa coboare in partea cealalta a muntelui, spre Valea Bistritei. Aici este zona numita Puzdrea si coboram langa o cabana muncitoreasca, singura constructie din zona.
Facem o fotografie din fata cabanei muncitoresti spre varful pe care trebuie sa-l urcam, traseul fiind marcat de sageata rosie (foto 1).
1
2
Inainte de a urca ne abatem la izvorul acoperit (incercuit in foto 1) (vezi foto 2), de unde e bine sa ne alimentam cu apa. Apoi incepem urcusul. Panta e destul de mare dar avem putin de urcat, altitudinea acestui varf fiind in jur de 1200 metri. In urcus ne abatem usor spre stanga si cand ajungem aproape de varf observam o poienita in care se afla cateva stanci de mici dimensiuni, cativa metri cel mult precum si niste santuri, unele semanand a transee. Din cauza zapezii am cautat putin locul unde se afla intrarea (foto 3) si am gasit-o in partea superioara a acestei poienite, la baza unui brad (foto 4).
3
4
Ne echipam corespunzator si coboram in aven. Avenul este dezvoltat in calcar si are intrare destul de stramta (foto 5). Se coboara mai intai printr-un put de 3,4 metri si ajungem pe o portiune inclinata cu circa 40 grade pe o distanta de 4,2 metri. Urmeaza un perete de 8,4 metri, pe care il coboram in rapel. Se observa multe fisuri precum si blocuri instabile; imediat cum am inceput coborarea in rapel se simte un curent de aer cald din aceste fisuri. Sunt multi paienjeni si fluturi iar undeva un liliac hiberneaza.
5
6
Dupa aceasta portiune se ajunge pe o mica platforma destul de inclinata si ea dar pe care se poate sta (foto 6). Avenul este destul de umed in aceasta perioada. De aici coboram circa 3,14 metri pe o panta in jur de 41 grade pana ajungem la o saritoare de 2,13 metri. O data trecuta aceasta saritoare ajungem intr-o mica creasta, partea superioara a unei sali in forma de V intors. In aceasta portiune sala in care am ajuns are latimea de 1,2 metri (foto 7) dar daca vom cobori pe oricare parte latimea se mareste. Intr-o parte, spre nord-vest, dupa ce coboram 3,65 metri ajungem la un capat de unde se mai desprind lateral doua fisuri, insa prea inguste pentru a permite accesul unui om (foto 9). Distanta dintre pereti este aici in jur de un metru. Tot aici cativa lilieci stau atarnati pe pereti (foto 10). Mai observam si cateva concretiuni foarte marunte.
7
9
10
In partea opusa avenul coboara pe o lungime de 4,77 metri o diferenta de nivel de 3,2 m fata de creasta de dupa saritoare iar latimea se mareste la circa 2,2 metri. Aici suntem exact sub locul unde am coborat in rapel. Si aici se observa o fisura intr-unul din peretii laterali. Totul este notat cu grija in caiet (foto 12). Apreciem adancimea avenului la circa 20 metri.
12
13
14
Urmeaza apoi intoarcerea. Urcam mai intai saritoarea si deasupra ei ne pregatim catararea (foto 13, 14). Costica urca primul (foto 15) apoi il urmeaza Anca (foto 16).
15
16
Afara e senin si foarte frig. Cainele care ne-a insotit pana aici ne-a asteptat si este foarte bucuros ca am iesit. Dupa ce impachetam echipamentul ne gandim sa dam o tura prin imprejurimi. Urcam spre o sa aflata spre sud de locul unde suntem. Mai descoperim ceva mai sus de aven o fisura prin care iese un foarte, foarte puternic curent de aer cald. De altfel, in acea zona zapada nu este depusa. Mai intalnim multe stanci din calcar, unele destul de mari si pe langa unele de asemenea locuri calde, adica pe unde iese abur si zapada nu se depune. Asta ne conduce spre concluzia ca este posibil sa mai existe goluri subterane pe aici.
17
18
Urcam inca putin si ajungem la o vasta poiana unde zapada straluceste feeric in lumina soarelui (foto 17). Facem o fotografie si spre Muntii Bistritei (foto 18) dupa care ne abatem din nou spre nord, ocolind astfel varful. Coboram incet si ajungem pe drumusorul pe care se afla izvorul de la care ne-am alimentat cu apa la inceputul calatoriei noastre; iar de acolo, imediat ajungem la drum, unde asteptam din nou o ocazie spre Frasin.
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_harta_stanisoara_1.jpg | 177.79 KB |
| stanisoara_puzdrea_01.jpg | 179.56 KB |
| stanisoara_puzdrea_02.jpg | 117.25 KB |
| stanisoara_puzdrea_03.jpg | 256.41 KB |
| stanisoara_puzdrea_04.jpg | 180.96 KB |
| stanisoara_puzdrea_05.jpg | 168.2 KB |
| stanisoara_puzdrea_06.jpg | 321.55 KB |
| stanisoara_puzdrea_07.jpg | 295.79 KB |
| stanisoara_puzdrea_09.jpg | 274.34 KB |
| stanisoara_puzdrea_10.jpg | 234.44 KB |
| stanisoara_puzdrea_12.jpg | 228.86 KB |
| stanisoara_puzdrea_13.jpg | 290.34 KB |
| stanisoara_puzdrea_14.jpg | 230.47 KB |
| stanisoara_puzdrea_15.jpg | 189.42 KB |
| stanisoara_puzdrea_16.jpg | 229.61 KB |
| stanisoara_puzdrea_17.jpg | 242.18 KB |
| stanisoara_puzdrea_18.jpg | 116.03 KB |
| 0_aven_puzdrea_cu_diacritice.doc | 31 KB |
Cuejdiu, cel mai mare lac de baraj natural
Cuejdiu, cel mai mare lac de baraj natural
Cel mai cunoscut lac de baraj natural din Romania este Lacul Rosu, din Muntii Hasmas. El s-a format prin anul 1837, dupa o alunecare de teren, o parte a unui munte barand practic Paraul Bicajel (foto a si b, august 2011).
Nu departe de acest lac, in Muntii Stanisoara, au avut loc masive alunecari de teren, succesiv, intre anii 1978 si 1991, pe cursul superior al Paraului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu. Asa a luat nastere Lacul Cuejdiu (Cuejdel, Lacul Crucii), mult mai mare decat Lacul Rosu, aflat inca in crestere. Barajul din cauza caruia s-a format lacul are 30 m inaltime si aproape 100 m lungime; in aval s-au format alte patru lacuri mai mici.
Pentru a vedea Lacul Cuejdiu am pornit la drum intr-o dimineata de ianuarie 2012. Desi inca nu ninge, nori negri trec in viteza pe cer iar rasaritul ne prinde aproape de satul Cracaoani, aflat la aproape 15 km de Targu-Neamt.
extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
aici este continuarea articolului, cu text si imagini
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_harta_stanisoara_2.jpg | 206.42 KB |
Insecte la Voronet, Muntii Stanisoara
Insecte la Voronet, Muntii Stanisoara
Vaca Domnului (Pyrrhocoris apterus)
Vasile Bouaru (Radauti)
Manastirea de la Voronet se afla la 4 km sud de orasul Gura Humorului (vezi harta), in Muntii Stanisoarei. Este celebra prin picturile dar mai ales prin albastrul lor inconfundabil, ceea ce a dus la sintagma "albastru de Voronet" (foto 1).
extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
1 manastirea Voronet
Pe latura nordica a manastirii se afla ruine ale unor vechi ziduri (foto 2). Am intalnit printre pietrele acestor ziduri colonii intregi de Vaca Domnului, o frumoasa insecta de culoare rosu aprins, cu modele negre pe spate (foto 3,4,5).
2
Mananca seminte, de obicei de tei si frunze. Iarna hiberneaza. O data ce vine primavara si caldura ies din gauri si incep sa misune. Din luna mai pana in iulie e sezon de imperechere; masculul si femela raman lipiti timp de 24 de ore. Femela depune oua in locurile intunecoase. Din oua ies gandacei mici. (adaptare dupa wikipedia.ro)
Lungime 10 milimetri. Fara aripi membranoase (acestea apar numai uneori). Se hraneste cu sucul fruntelor sau cu insecte moarte. Ierneaza sub pietre sau scoarta copacilor uscati. (adaptare dupa Constantin Parvu, Stoica Godeanu, Laurentiu Stroe - Calauza in lumea plantelor si animalelor - Editura Ceres, Bucuresti, 1985)
3 Vaca Domnului
4 Vaca Domnului
5 Vaca Domnului
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 0_insecte_la_voronet_cu_diacritice.doc | 22.5 KB |
| 1_harta_voronet.jpg | 122.55 KB |
| voronet_01.jpg | 259.85 KB |
| voronet_02.jpg | 263.03 KB |
| voronet_03.jpg | 562.92 KB |
| voronet_04.jpg | 452.6 KB |
| voronet_07.jpg | 640.71 KB |
Muntii Stanisoara, pesti de 1,8 metri pe stanci la Voronet
Muntii Stanisoara, pesti de 1,8 metri pe stanci la Voronet
Obcina Voronetului/ Muntii Stanisoara
se construieste o partie de schi
Vasile Bouaru (Radauti)
Participanti: Ada Miclos, Cristi Schipor, Vasile Bouaru.
Cand treceam cu trenul prin Gura Humorului observam un perete interesant de stanca aflat pe partea dinspre satul Voronet, adica spre sud, unde se afla si celebra manastire cu al sau albastru unic. Am aflat apoi ca aceasta stanca se numeste Piatra Pinului si este celebra deoarece aici s-au descoperit acum multi ani fosile de pesti dintre care una de 1,8 m lungime. Am mai aflat ca ar mai fi niste stanci interesante prin zona.
extras din lucrarea autorilor Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987
Asa ca am pornit iar ca sa descoperim noi locuri interesante. Traseul l-am inceput din gara Gura Humorului, de unde am iesit in drumul care duce spre Campulung Moldovenesc. Am urmat acest drum cale de circa 1,5 km, pana la intersectia cu drumul spre Voronet. Ne inscriem apoi pe acest drum si imediat dupa ce traversam un pod peste Raul Moldova ne abatem la stanga, pe un drum partial asfaltat, care urmareste indeaproape albia raului. Dupa 15 minute de cand ne-am inscris pe acest drum vom ajunge la baza Pietrei Pinului.
Depasim niste baraci ale unor muncitori si incepem sa urcam printr-o padure de pini spre varful acestei stanci (foto 1). Stanca e impresionanta, are aproape 50 m inaltime si, ca mai toate stancile din zona este constituita din gresie (foto 2 si 3). La baza ei, un grohotis ne face inaintarea ceva mai grea dar, incet-incet ajungem in partea superioara a stancii, de unde avem o spledida priveliste spre amonte (foto 4). Se vede si podul pe care l-am traversat precum si drumusorul pe care l-am parcurs pana la baza Pietrei Pinului. In departare, este muntele pe care se afla celebrul Aven de la Frasin, cel mai adanc in gresie din tara.
1
2
3
4
Prin padure, mai sus de Piatra Pinului, mai sunt stanci interesante, de dimensiuni mai mici. Urcam spre o creasta din fata noastra, circa 200 m, pana avem priveliste in partea cealalta a muntelui. Deoarece la un moment dat stancile se raresc pana dispar si in continuare este numai padure decidem sa coboram pe partea opusa a muntelui fata de cea pe unde am urcat. La coborare intalnim muncitori si ne trezim in mijlocul unei activitati bogate, de construire a unei partii de schi. Coboram inapoi pana in drumusorul pe care l-am parasit si continuam traseul de-a lungul lui, inca cateva sute de metri in aval, pana intr-un loc unde se afla o bifurcatie. De aici ne abatem la dreapta si in scurt timp se observa pe partea stanga a drumului un canton forestier unde niste caini liberi latra puternic la noi. Pe partea dreapta a drumului pe care suntem este o fantana de lemn acoperita. Imediat dupa aceasta fantana se desprind mai multe potecute care urca in padurea din dreapta noastra. Urcam pe oricare dintre aceste poteci, unele din ele fiind rezultatul tragerii lemnelor din padure. Potecile se unesc mai sus in una mai mare care la inceput trece printr-o padure mai deasa dar treptat intra intr-o padure mai batrana si cu copaci mai inalti si mai rari. Dupa 15-20 minute de urcus, poteca pe care suntem se abate la stanga, pe curba de nivel.
Din acel loc vom observa ceva mai spre dreapta in padure cateva stanci mari si extrem de spectaculoase. Aceste stanci sunt de asemenea alcatuite din gresie (foto 5). Primele pe care le intalnim formeaza niste pseudochei (foto 6) si imediat in spatele lor sunt alte stanci mari (foto 7). Urcam cu atentie pe una dintre ele (foto 8) si mai facem fotografii la celelalte raspandite prin padure (foto 9). Toate au forme interesante, dupa cum a fost modelata gresia. Ne impresioneaza marimea acestor stanci, unele mergand pana la aproape 25 m.
5
6
7
8
9
Mai cercetam imprejurimile apoi ne intoarcem in vecinatatea potecii pe care am urcat pana aici si urcam putin prin padure. Se observa multe alte stanci, unele cu mici grote. La una am vazut o grota destul de adanca (foto 10). In interior am descoperit ceva care seamana cu o mica chilie (foto 11) respectiv dupa circa 3 m de la intrare am observat ca era sapat in piatra iar o icoana era prinsa in unul din pereti.
Iesim din aceasta grota si continuam sa cercetam stancile care se mai vad. Una din ele prezinta foarte multe concretiuni interesante (foto 12 si 13). Coboram apoi la primele stanci pe care le-am descoperit si ramanem uimiti de forma uneia dintre ele, care este si cea mai inalta dintre toate. Pentru a o vedea sub toate aspectele coboram in rapel de pe ea (foto 14). Urcam apoi pe langa aceasta stanca si suntem iar incantati de muschiul de un verde intens pe care il intalnim undeva mai sus (foto 15). Un gandac incearca sa escaladeze si el stanca (foto 16).
10
11
12
13
14
15
16
Mai admiram o data tot ce ne-a oferit muntele in aceasta zona si facem cale intoarsa. Cand ajungem in vale mergem mai departe pe langa firul Raului Moldova, circa 5 minute, pana intalnim o punte peste aceasta apa (foto 17). De undeva de la mijlocul ei admiram si cursul de apa spre amonte (foto 18) si spre aval.
17
18
O data traversata puntea urmam drumul asfaltat printr-un interesant parc dendrologic unde vedem multe specii de copaci si de unde ajungem din nou in orasul Gura Humorului, acolo unde se sfarseste si traseul nostru.
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| gura_humorului_cu_diacritice.doc | 31.5 KB |
| voronet_harta_zonei.jpg | 333.3 KB |
| gura_humorului_1.jpg | 574.38 KB |
| gura_humorului_2.jpg | 553.87 KB |
| gura_humorului_3.jpg | 263.05 KB |
| gura_humorului_4.jpg | 520.41 KB |
| gura_humorului_5.jpg | 278.5 KB |
| gura_humorului_6.jpg | 280.55 KB |
| gura_humorului_7.jpg | 624.38 KB |
| gura_humorului_8.jpg | 590.85 KB |
| gura_humorului_9.jpg | 293.43 KB |
| gura_humorului_10.jpg | 261.4 KB |
| gura_humorului_11.jpg | 258.83 KB |
| gura_humorului_12.jpg | 481.09 KB |
| gura_humorului_13.jpg | 552.5 KB |
| gura_humorului_14.jpg | 285.03 KB |
| gura_humorului_15.jpg | 311.59 KB |
| gura_humorului_16.jpg | 577.5 KB |
| gura_humorului_17.jpg | 256.64 KB |
| gura_humorului_18.jpg | 186.98 KB |
Muntii Stanisoara, stanca Trei Caldari
Muntii Stanisoara, stanca Trei Caldari
Vasile Bouaru (Radauti)
Dealul Cozla este una dintre inaltimile care imprejmuiesc orasul Piatra Neamt, alaturi de Pietricica, Cernegura, Batca Doamnei si Carloman. Se afla in sud-estul Muntilor Stanisoara si are culme orientata nord-sud, lunga de aproape 4 km, usor de parcurs.
Traseul nostru incepe de la intrarea in Piatra Neamt dinspre orasul Targu Neamt (vezi harta). Imediat dupa ce am intrat in oras, pe dreapta se desprinde un drum spre schitul Draga, aflat ceva mai sus, pe pantele Cozlei. Cand am parcurs acest traseu (11 decembrie 2011) ploua destul de tare si neguri grele planau asupra locului.
extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
aici este continuarea articolului, cu text si imagini
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 1_harta_stanisoara.jpg | 202.05 KB |
| 0 Cozla.doc | 30.5 KB |