Fagarasului, ghid, harta, marcaje, pesteri

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

localizarea masivului pe harta

Muntii Fagarasului

Cel mai inalt varf din Romania, Moldoveanu. Vedere de pe pantele calcaroase inferioare ale Muntelui Raiosu I (2397 m), de la aproximativ 1800 metri altitudine. Foto: Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti

Harta si ghid la zi, 6 volume (536 pagini), sute de imagini explicate si harti de detaliu.

selectie imagini din masiv

ghidurile masivului, harti, materiale de sinteza

Prezentarea masivului
Ghidul masivului, 6 volume
harta Muntii Fagarasului, anul 2012
Muntii Fagarasului, apa in zona crestei principale
Lacuri din Muntii Fagarasului
Pesteri din Muntii Fagarasului
Evolutia pesterilor din Romania; dupa descoperirile de la peste 2000 metri altitudine
Carstul Prislop - Coti
Lacuri din Muntii Fagarasului, anul 1967
Partizani si pesteri
Asociatia impreuna pentru tine fura si denigreaza Romania
Alte MILIOANE de euro FURATE pentru a denigra ROMANIA si MUNTII FAGARASULUI

descrieri si trasee pe versantul NORDIC, altfel decat in ghidul masivului, cu imagini si harta; ordonare de la vest catre est

Minciuni despre traseele din Muntii Fagarasului, de la Asociatia Montana Carpati
spre Turnu Rosu, punct si cruce rosii; vara lui 2008
Trasee cu probleme catre Turnu Rosu, Fagarasului
cabana Suru
refugiul Suru; august 2010
Capul Surului, 2274 metri, august 2010
de la Sebesul de Sus la Capul Surului, 2274 metri; august 2010
refugiul Suru, cazare incerta; noiembrie 2010
Muntii Fagarasului: Suru - Apa Cumpanita, modificari pe creasta!
Apa Cumpanita, noutati langa creasta
Primul drum auto atinge creasta Fagarasului
Scapat din avalansa pe Muntele Scara
panorama 99x37 centimetri, de la Vartopul Rosu la Fata Sfantului Ilie, vedere de la vest; martie 2009

cabana Barcaciu - cabana Negoiu; vara lui 2008
cabana Barcaciu - Varful Scara
cabana Barcaciu, traseu nou in anul 2012

Lacul Avrig - creasta principala, Garbova, poteca cu probleme
Avrig - Barcaciu - Scara - Caineni; iunie 2009
Anul 2011, noi refugii: Scara, Fereastra Zmeilor, Fereastra Mica, Curmatura Bratilei
de la Caineni, peste Serbota (2327 m), la cabana Negoiu; iulie 2010
cabana Negoiu - Custura Saratii - Strunga Ciobanului, august 2014
creasta, de la Negoiu la Lespezi, detalii, panorama 72x44 centimetri; imagine dinspre sud

Muchia Tunsului 2014 si Valea Laita

cabana Capra - Lac Capra - Saua Capra - Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) - Lac Capra - Portita Arpasului - cabana Capra

Marcaj nou la Fereastra Zmeilor
De la Lacul Podragel spre nord, traseu deficitar; iulie 2010
De la Lacul Podragel spre nord nu mai exista traseu; septembrie 2012

Victoria - Valea Arpas - cabana Turnuri, traseu refacut in anul 2010
cabana Turnuri - cabana Negoiu, iulie 2008
gara Ucea - orasul Victoria - cabana Turnuri - cabana Podragu, august 2014
cabana Podragu - Varful Moldoveanu, august 2014
Pe traseul de pe Muchia Tarata nu se circula in august 2014
cabana Podragu - Valea Ucea Mare - Victoria

Porumbacu - cabana Negoiu - Valea Saratii
Pe Muchia Tarata, spre cabana Podragu, marcaj cu probleme mari, septembrie 2012
cabana Podragu - Moldoveanu, spectacolul norilor in august 2013
Refugii noi la Comisu si Podul Giurgiului
Refugiul Podul Giurgiului este inutilizabil!

Traversarea crestei principale, la inceput de martie, pe la refugiul din Portita Vistei

Moldoveanu, turul celui mai inalt varf din Romania; septembrie 2010
Valea Vistisoara, traseu impracticabil; septembrie 2008
din Victoria pe Valea Vistisoara, cu gazduire la ciobani; august 2007

Muchia Dragusului, decembrie 2013
Din Valea Sambetei spre Muchia Dragusului, traseu cu probleme; septembrie 2010
Muchia Dragusului, traseu reabilitat; anul 2010
Valea Sambetei - Muchia Dragusului, traseu cu probleme mari; septembrie 2010

cabana Valea Sambetei - cabana Balea; august 2009
Pestera din Fereastra Mare a Sambetei
Sambata - Dejani, pe creasta Fagarasului; iulie 2011
Muntii Fagarasului, marcaje refacute in august 2014: zona Urlea
Lacul Urlea, rododendron in iunie
Centrul de informare Dragus, descrieri trasee

traseu (Lisa - Trasnita - Cheia Bandei) si refugiu nou; anul 2010
traseu reabilitat pe Valea Pojorta; anul 2010

traseu si refugii pe Muchia Scoarta, anul 2012
Vulpe pe creasta Fagarasului, iarna

din Valea Zarna, peste creasta principala, la Dejani; iunie 2009

marcaje refacute in august 2014 in partea de est a masivului (1)
marcaje refacute in august 2014 in partea de est a masivului (2)

descrieri si trasee pe versantul SUDIC, altfel decat in ghidul masivului, cu imagini si harta; ordonare de la vest catre est

Caineni - Apa Cumpanita - Turnu Rosu; iunie 2008
Trasee cu probleme catre Turnu Rosu, Fagarasului
Muntii Fagarasului: Suru - Apa Cumpanita, modificari pe creasta!
Apa Cumpanita, noutati langa creasta
Primul drum auto atinge creasta Fagarasului

Caineni - Varful Olanu, 1944 metri; aprilie 2009
Varfurile Boia si Ciortea, urcare pe Fata Sfantului Ilie; septembrie 2009
panorama 99x37 centimetri, de la Vartopul Rosu la Fata Sfantului Ilie, vedere de la vest; martie 2009

Lacul Avrig - creasta principala, Garbova, poteca cu probleme
Avrig - Barcaciu - Scara - Caineni; iunie 2009
Anul 2011, noi refugii: Scara, Fereastra Zmeilor, Fereastra Mica, Curmatura Bratilei
de la Caineni, peste Serbota (2327 m), la cabana Negoiu; iulie 2010
creasta, de la Negoiu la Lespezi, detalii, panorama 72x44 centimetri; imagine dinspre sud
Lespezi si Caltun; septembrie 2009
Punct rosu periculos spre Varful Lespezi
Lespezi si Caltun, anul 2011
Varful Lespezi, pesteri cu gheata, urcare dinspre sud, anul 2012

barajul Vidraru, varfurile pe care le vedem pe creasta pricipala a masivului
Pesteri mari cu cascade la Piscu Negru
Pestera 1 de la Piscu Negru, prin apa, un pic mai departe
Vant aspru in Pestera 3 de la Piscu Negru
Asociatia impreuna pentru tine fura Pesterile de la Piscu Negru, Muntii Fagarasului
Marmota de sub Varful Paltinu
Tunelul transfagarasan, gura sudica - creasta Fagarasului, triunghi rosu
cabana Capra - Lac Capra - Saua Capra - Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) - Lac Capra - Portita Arpasului - cabana Capra

Valea lui Stan, canion amenajat, Muntii Fagarasului si Frunti
Valea lui Stan, canion cu cascade, Muntii Fagarasului si Frunti
Valea lui Stan a fost reamenajata turistic

Pestera Ursilor din Museteica, la 2265 metri altitudine

Refugii noi la Comisu si Podul Giurgiului
Refugiul Podul Giurgiului este inutilizabil!
Stana Podul Giurgiului, accesibila auto
stana Podul Giurgiului - Moldoveanu - Orzaneaua

Varful Museteica, vedere ampla asupra Muntilor Fagarasului
Muntii Fagarasului, lac nou pe creasta, de interes mondial !!
Muntii Fagarasului, Valea Buda, acces bun spre creasta
IPROLAM si Muntii Fagarasului
IPROLAM ajuta Romania-natura
Langa cel mai inalt pisc din Romania, Moldoveanu, puteti rula pe drumul reabilitat cu fonduri europene
Traversarea crestei principale, la inceput de martie, pe la refugiul din Portita Vistei
stana de la cea mai mare altitudine din Romania; august 2010
Moldoveanu, turul celui mai inalt varf din Romania; septembrie 2010
Varful Moldoveanu, urcare pe Valea Cernatului
Canionul Moldoveanu, sub cel mai inalt pisc din Romania

Pestera din Fereastra Mare a Sambetei
Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; august 2010
pe Valea Pojarna spre Lacurile din Galbena si Moldoveanu; august 2010
Braul Muntelui Dara; august 2010

Vulpe pe creasta Fagarasului, iarna
pe Muntele Bouretu, traseu turistic impracticabil; iunie 2009
Hartopu este mai inalt decat Dara; ascensiune pe Valea Bandea
din Valea Zarna, peste creasta principala, la Dejani; iunie 2009
creasta, iarna; imagini panoramice, dinspre sud, ianuarie 2010
Muntii Fagarasului, istorie

nu rata:
Straniu, in Muntii Fagarasului
Muntii Fagarasului, cum se face branza la stana
Fag matur
Ion care stalcea ursii
Rasul, Lynx lynx, in Carpati, Fagarasului si Muntele Mare
Bune si rele in Muntii Fagarasului, si nu doar acolo!
Parcurgere solitara iarna, fara cort, Carpatii Meridionali (4: Muntii Fagarasului, prima parte)
Parcurgere solitara iarna, fara cort, Carpatii Meridionali (5: Muntii Fagarasului, partea a II-a)
Muntii Fagarasului, vreme foarte rea in august

Fişiere ataşateMărime
9_fagarasului_raiosu_2011_romania-natura.jpg114.75 KB

Barcaciu - Scara, Muntii Fagarasului

text si imagini: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

19-21 iunie 2009. Hotararea de a merge in Muntii Fagarasului, pornind dinspre Avrig, fusese luata de mult. Asteptam doar intervalul de timp favorabil. Si, catre un sfarsit de saptamana, am hotarat sa plecam si s-a dovedit ca timpul frumos de care aveam nevoie chiar l-am ghicit. Am pornit de acasa cu un autobuz matinal, apoi, odata sositi in Avrig, doar vreo cateva minute am asteptat pana ne-am intalnit cu legatura auto stabilita mai dinainte. La ora 9 dimineata, am ajuns la Poiana Neamtului.

De la Barcaciu, peste Scara

extras din harta masivului (versiunea integrala este la http://www.romania-natura.ro/node/24)

De aici incolo trebuia sa ne bizuim doar pe picioarele noastre. Parasim repede drumul de tractor de pe Valea Comanesii, cam noroit de atata tractari de brazi inalti carati din inima muntelui. Traversam paraul si ne angajam pe serpentine dese, catre cabana Barcaciu. Am urcat din greu drumul spre cabana, poate si pentru ca mai niciunul nu mai eram chiar la prima tinerete, dar pana la urma am ajuns. Am admirat in fuga primele mari inaltimi ale Ciortei, Budislavului si Surului (imaginea 1), aparute dintr-odata in fata noastra si la ora 12, dupa 3 ore de mers pe drumul muntelui, de cand coborasem din masina, am intrat in cabana pentru un ceai si o clipa de odihna. M-a intampinat, celebrul de altfel, nea Petre, amabil ca intotdeuna. Doar ce mi-am baut ceaiul si tovarasii de drum m-au zorit sa incepem urcusul.

click aici pentru continuarea articolului, cu imagini explicate


de aici aveti o selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
0_barcaciu2009_cu_diacritice.doc75 KB
1_barcaciu_harta_2009.jpg682.77 KB

Cabana Suru, Muntii Fagarasului

Refugiul Suru, pana nu demult primitiv (vezi http://www.romania-natura.ro/node/532 ; http://www.romania-natura.ro/node/610 ), s-a transformat in cabana civilizata, cu confort nesperat, caldura in camera si mai ales ospitalitate (cabanier Stefan Stanciu, 0746.652.135).

Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)
Cabana Suru!, Muntii Fagarasului

Cabana Suru!, Muntii Fagarasului


Fişiere ataşateMărime
cabana_suru_romania_natura_boghez2.jpg43.45 KB
cabana_suru_romania_natura_boghez1.jpg63.96 KB

Varful Suru, cald in octombrie

text si imagini: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)
Varful Suru, cald in octombrie

19-21 octombrie 2012. Dimineata, ne-am intalnit in gara Ramnicu Valcea, aflata inca in stapanirea intunericului. Doar cand am trecut de Caineni ceata si-a ridicat valul, s-a dus in lumea din care venise si am putut privi padurile din preajma, stapanite de inceputul culorilor de toamna.
Acolo unde am coborat, la Podul Olt, gara era pustie. Doar noi, incarcati cu rucsaci dolofani. In Sebesul de Jos, catre centrul satului, vazand ca tot nu apar semnele turistice cunoscute, am incercat sa luam informatii. Ne-a indrumat un satean pe drumul cel bun. Mai intai catre biserica, apoi pe poteca de langa aceasta si in sfarsit peste dealul care ne-a condus in Sebesul de Sus. Am iesit la circa 15 minute de locul unde incepe poteca spre cabana Suru (triunghi rosu). Triunghiul rosu duce peste munte pana la cabana; drum mai lung este pe Valea Moasei (punct rosu), cu cateva case si pensiuni.
Varful Suru, cald in octombrie
vezi ghidul masivului si intreaga harta la http://www.romania-natura.ro/node/15

continuarea articolului, cu imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
1_suru_fagarasului_romania_natura_140.jpg93.72 KB
harta_sebes_suru2.jpg409.87 KB

Fagarasului - punct si cruce rosii spre Turnu Rosu

Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

In partea de vest a crestei Muntilor Fagarasului, spre extremitatea ei aflata la gol alpin, din Saua Corbului (1568 m) se desprinde catre nord-vest marcajul cruce rosie, spre localitatea Turnu Rosu (abandonat acum cativa ani, acest traseu este acum practicabil). Pornind pe acest marcaj din Saua Corbului, deci pe cruce rosie, dupa catva timp ajungem la Lunca Plesii, acolo unde pe un stalp de marcaj ni se arata - spre dreapta - debutul traseului punct rosu, care va ajunge tot in Turnu Rosu, dar pe Valea Satului (Caselor) (acum cativa ani, pe Valea Caselor era marcaj cruce rosie, intentionandu-se atunci renuntarea la parcursul cruce rosie de pe creasta din stanga geografic a Vaii Caselor). (vezi pentru alte amanunte ghidul Muntilor Fagarasului)

selectie imagini din masiv


Fagarasului, Lespezi si Caltun, toamna

Adrian Stoenica (Bucuresti)
foto: Irina Stoenica (Bucuresti)

Perspectiva de a urca, intr-o singura zi, pe doua dintre cele douasprezece varfuri de peste 2500 m ale Carpatilor romanesti (1. Moldoveanu (Muntii Fagarasului), 2544 m; 2. Negoiu (Fagarasului), 2535; 3. Vistea Mare (Fagarasului), 2527; 4. Parangul Mare (Parang), 2519 (?); 5. Lespezi (Fagarasului), 2517; 6. Peleaga (Retezat), 2508 (?); 7. Vanatoarea lui Buteanu (Fagarasului), 2507; 8. Papusa Mare (Retezat), 2504 (?); 9. Caltun (Fagarasului), 2505; 10. Omu (Bucegi), 2505; 11. Bucura (M. Bucegi), 2503; 12. Dara (Fagarasului), 2500 m (vezi http://www.romania-natura.ro/node/97) ) este, fireste, extrem de imbietoare. Mai ales ca, dupa o opinie quasi-generala, sunt si cel mai greu accesibile, ca urmare si cel mai rar escaladate. (vesi acum si:
Hartopu este mai inalt decat Dara; ascensiune pe Valea Bandea)
Intr-o ordine subiectiva a dificultatii de acces, tinand seama de distanta si timpul de mers de la ultimul mijloc de transport (masina, telecabina, telescaun) sau cabana, pozitia celor douasprezece ar fi urmatoarea: 1) cel mai usor accesibil, Vf. Bucura Dumbrava = Vf. Ocolit (Bucegi) 2503 m; 2) Omu (Bucegi) 2505 m; 3) Vanatoarea lui Buteanu (Fagarasului) 2507 m; 4) Dara (Fagarasului) 2500 m; 5) Parangul Mare (Parang) 2519 m; 6) Negoiu (Fagarasului) 2535 m; 7) Vistea Mare (Fagarasului) 2527 m; 8) Moldoveanu (Fagarasului) 2544 m; 9) Peleaga (Retezat) 2508 m; 10) Papusa (Retezat) 2504 m; 11) Lespezi (Fagarasului) 2517 m; 12) Cornul Caltunului (Fagarasului) 2505 m. Este surprinzator ca si asupra acestor doua din urma varfuri nu exista acord in privinta cotei lor maxime. Oricum, masuratorile tuturor celor douasprezece s-au facut cu ceva ani in urma si, personal, m-ar bucura sa fie noi masuratori, cu mijloacele de azi. Oare, asa cum cota Everestului a urcat de la 8848 la 8850 m, Costila noastra n-o fi crescut si ea, la fel si Musetescu din Fagarasului, ca sa atinga si ele 2500 m?

Incercam azi, 21 septembrie 2009, subsemnatul si patru dintre copiii mei (intre 17 si 26 de ani) sa urcam pe Lespezi si Cornul Caltunului. Acum doi ani, cam la aceeasi data, o incercare similara, cu plecare de la refugiul Caltun, ni s-a soldat cu esec, din pricina zapezii prea timpurii si a ghetii care se instalasera intre Portita Caltunului si Strunga Doamnei, ca si in Caldarea Berbecilor (vezi http://romania-natura.ro/node/188). Aceasta pare sa fie o modalitate de acces pe timp favorabil, cu mentiunea ca portiunea finala este nemarcata. Tot de la refugiul Caltun (2135 m) se mai poate ajunge pe Vf. Lespezi coborand intai prin Valea Caltunului, pe triunghi albastru, pana la cota de aproximativ 1670 m, acolo unde se termina Piciorul Caltunului, apoi in urcus pronuntat pe traseu nemarcat si cu dificultati de orientare. Nu este de neglijat accesul de pe Muntele Podeanu, unde se ajunge de la cabana Piscul Negru, pe marcaj cruce galbena. (descrierea amanuntita a toate traseele de acces pe Lespezi o gasiti la http://romania-natura.ro/node/24)

revista Natura Romaniei numarul 1

extras din harta masivului, 114 x 57 centimetri, revista Natura Romaniei





Noi am ales insa varianta sigura pe timp frumos: Piscul Negru - Vf. Lespezi, pe Piciorul Lespezilor. Stiam, din documentare, ca nu ne putem avanta la drum decat cu seninul deasupra, asa incat ne-am hotarat numai atunci cand prognoza meteo ne-a indicat cale libera. Am ajuns cu o seara inainte la popasul Piscul Negru (cota 1185 m), venind dinspre Curtea de Arges. Acolo se afla un complex de cabane. Coboram din Transfagarasan, spre stanga, un scurt drum nemodernizat pana in parcajul cabanei. Ne cazam la Popasul Piscul Negru, abandonand ideea montarii cortului din pricina informatiei ca in zona au fost aduse cateva perechi de ursi care, noaptea, isi cam fac de lucru prin vecinatate.
Dimineata, pe la 7:30, cum privim frontal cabana ne orientam spre stanga, urcam pe resturile unei halde de steril si, la baza padurii ne alimentam cu apa din paraul (toxic - nota redactiei) care iese din gura fostei galerii miniere, de sub acoperisul cilindric. Luam suficient de multa apa, fiindca stim ca pana in varf nu mai gasim, traseul nostru fiind pe Piciorul Lespezilor si nu pe Valea Lespezi (Capriorul), unde problema apei nu s-ar fi pus. Nu este un marcaj satisfacator (punct rosu), pe timp noros riscul de a ne rataci este crescut din cauza raritatii semnelor pe stanci; niciuna dintre hartile Masivului Fagarasului, tiparite, nu-l mentioneaza! (marcajul apare pe harta si in ghidul masivului publicate la http://romania-natura.ro/node/24)

Incepem sa urcam sustinut prin padure (foto 1), insotiti de marcajul cruce galbena, care ne-ar conduce spre Muntele Podeanu. Urmand sfatul cabanierului, facem suficienta galagie, vorbim, cantam, pentru a preintampina intalnirile directe cu ursii. Nici o problema de orientare in padure. Dupa cel mult trei sferturi de ora iesim intr-o poiana care ne umple de sperante si de incredere in reusita. De ce? Pentru ca indata ne apare in fata ochilor varful! Varful Lespezi, placat parca pe aripa lui dreapta cu un pavaj alb-gri laptos (foto 2). Si cat de aproape ne pare, ce iluzie! Am zice ca in cel mult doua ore suntem acolo, sus! Marcajul cruce galbena ne paraseste, o ia spre stanga, spre Muntele Podeanu. Impresionant si el, unit parca indisolubil cu greabanul Lespezilor (foto 3). Privim o clipa inapoi, mirati de lungimea crestei Piscu Negru (foto 4).

revista Natura Romaniei numarul 1

1

revista Natura Romaniei numarul 1





















2

revista Natura Romaniei numarul 1

3

revista Natura Romaniei numarul 1

4

Continuand drumul, observam ca din stana de odinioara n-a mai ramas decat fundatia, un incendiu mistuind-o de curand. Depasim dilema “pe vale sau pe culme” in favoarea celei din urma, gandind ca vom putea astfel sa avem mereu imagini ale culmilor fagarasene sudice. Si, intr-adevar, in scurt timp, creasta Museteica - Raiosu - Buda - Arpasu Mic ne minuneaza si ne absoarbe privirile (foto 5). Ne dam totodata seama ca, in ciuda marcajelor rare pe lespezile risipite prin ierburile trecute deja in toamna, nu vom mai avea nici o problema de orientare, varful fiind extrem de limpede profilat pe imensitatea cerului albastru (foto 6).

revista Natura Romaniei numarul 1

5

revista Natura Romaniei numarul 1

6

Ocolim cateva stanci ascutite prin dreapta (foto 7) si ne oprim parca prea des la tufele bogate si imbietoare de afine. In sfarsit, apar si Varfurile Capra (2494 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2507 m), ca doua surori (foto 8) si Transfagarasanul, mai sus de cabana Capra (foto 9).

revista Natura Romaniei numarul 1

7

revista Natura Romaniei numarul 1





















8

revista Natura Romaniei numarul 1

9

Diferenta mare de nivel intre plecare si varf (1337 m) si faptul ca avem parte doar de urcus si nu unul oarecare, ci extrem de pronuntat, ne pune in situatia de a ne invinge psihic oboseala cu care ne invesmantam din ce in ce. Indesim popasurile, asta in mod sigur din cauza mea, caci tinerii s-ar fi dus glont spre ultima cota. In plus, amintindu-si ca uneori imi pun bocancii si merg cu ei prin sufragerie, m-au si persiflat: ”ce, tata, mergi pe munte cu papucii de casa?”.
Inca putin si ajungem intr-un loc impresionant, cu imensa caldare a Paltinului la picioarele noastre (foto 10). Rememoram parcursul de acum doi ani, de la capatul tunelului Paltinul pana la Lacul Caltun si ne imbatam cu dominatia noastra tot mai accentuata asupra culmilor si vailor lasate in urma. Percepem Masivul Cozia, extrem de izolat (foto 11) si Lacul Vidraru (foto 12). Ne asteapta acum ultimul urcus (foto 13). Ne pare floare la ureche si totusi… cat efort ne-a cerut ca sa parcurgem panta. In sfarsit, iata-ne pe Varful Lespezi, dupa cinci ore si jumatate. Ce satisfactie! Cati oameni urca acest varf? Foarte putini! Si de ce? Pentru ca e pozitionat in afara crestei principale turistice fagarasene.

revista Natura Romaniei numarul 1

10

revista Natura Romaniei numarul 1

11

revista Natura Romaniei numarul 1

12

revista Natura Romaniei numarul 1





















13

In mijlocul unei multimi de lespezi uriase, care si dau denumirea varfului, troneaza o roza metalica verde, simbol al Cercului turistic Roza vanturilor, autorul acestui monument (foto 14). E dificil de descris senzatia de implinire, de bucurie, dar si de teama pe care o ai ajuns acolo! Privesti spre nord-vest si cumva te sperii de vecin, Cornul Caltunului, cam descurajant la prima vedere, parca de neescaladat, totodata insa te descoperi incantat de silueta piramidala a Negoiului, cu mult diferita de aceea care ne apare in Portita Caltunului (foto 15). Dincolo, spre est, celelalte varfuri de peste 2500 m: Vanatoarea, Vistea Mare si Moldoveanu si, in ultimul plan, Dara (foto 16). Practic, toate cele 7 varfuri de peste 2500 m din Muntii Fagarasului sunt aici, in ochii nostri!

revista Natura Romaniei numarul 1

14

revista Natura Romaniei numarul 1









































15

revista Natura Romaniei numarul 1

16

Ne deplasam cu precautie cinci-sase metri spre marginea prapastiei adanci de 350 de metri pentru a vedea Lacul Caltun (foto 17). Magnific! Ne trece prin minte ca asta poate fi dovada ca am urcat pe Lespezi! Nu intarziem prea mult fiindca stim ca adevaratul examen abia acum urmeaza: ascensiunea pe Cornul Caltunului. Pare imposibila, totusi, cu ceva mai multa atentie, fie direct pe Greabanul Lespezilor (foto 18), fie cu vreo douazeci de metri mai jos, prindem un horn din care, cu precautie, depasim un ultim urcus si suntem pe Varful Cornul Caltunului, 2505 m, cu cele trei momai ale sale (foto 19). Lacul Caltun ne apare acum nu cu mult diferit de imaginea anterioara surprinsa de pe Lespezi. Varful Lespezi pare de aici extrem de neprietenos cu abruptul de sub el (foto 20).

revista Natura Romaniei numarul 1

17

revista Natura Romaniei numarul 1

18

revista Natura Romaniei numarul 1

19

revista Natura Romaniei numarul 1





















20

Norii vin si se izbesc de peretele Caltunului, se intorc si inconjoara Negoiul, ca un guler diafan! Remarcabil! (foto 21). Cu aceeasi grija deosebita la fiecare pas, ajungem din nou pe Lespezi, unde ne lasasem bagajele si, fericiti de-a dreptul, ne intoarcem in 3 ore, pe acelasi traseu, la cabana Piscul Negru, salutand inca o data crestetul Muntelui Lespezi, scaldat in soarele bland al amiezii (foto 22). Deja nostalgia ne incearca pe barajul Vidraru, caci Varful Lespezi ne trimite din departare salutul lui de ramas bun (foto 23).

revista Natura Romaniei numarul 1

21

revista Natura Romaniei numarul 1





















22

revista Natura Romaniei numarul 1

23

de aici aveti o selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
lespezi_stoenica_cu_diacritice.doc67.5 KB
1les.jpg42.42 KB
2les.jpg68.07 KB
vest_est_2009_114x57_cm.jpg217.64 KB
3les.jpg63.29 KB
4les.jpg24.65 KB
5les.jpg35.82 KB
6les.jpg56.48 KB
7les.jpg30.93 KB
8les.jpg51.76 KB
9les.jpg57.03 KB
10les.jpg91.51 KB
11les.jpg20.79 KB
12les.jpg16.27 KB
13les.jpg71.84 KB
14les.jpg42.71 KB
15_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg52.81 KB
16_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg37.67 KB
17_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg101.28 KB
18_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg50.6 KB
19_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg33.85 KB
20_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg44.6 KB
21_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg20.94 KB
22_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg48.29 KB
23_lespezi_caltun_fagarasului_11082013.jpg19.04 KB

Fagarasului, Lespezi, punct rosu periculos

Ica Giurgiu, Cristian Megulete (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

Cand ajungem in Saua Lespezi (vezi imaginea) si dorim sa urcam catre Varful Lespezi (2517 metri), punctul rosu care apare vizibil pe pietre ne arata debutul unui parcurs care poate fi periculos (de remarcat ca sageata care indica acest traseu a disparut).

Traseul 1, marcat cu punct rosu, a fost sigur pana acum vreo doi ani; intre timp s-au prabusit niste stanci si configuratia crestei respective nu mai permite circulatia usoara/ sigura cu bagaj greu sau incomod in spate. Iar pe ceata, vant sau zapada ruta 1 devine extrem de periculoasa.
Lespezi, Fagarasului, punct rosu periculos - Romania, natura



Traseul 2, marcat tot cu punct rosu, varianta usoara a rutei 1, este de asemenea incomod, tot din cauza unor pasaje unde stancile s-au reasezat. La fel, pe vreme rea, ruta 2, devine periculoasa.

Daca din Saua Lespezi coboram circa 5 minute (vezi linia alba) pe poteca marcata cu banda albastra (spre Strunga Doamnei), putem apoi urca pe ruta 3, fara dificultati, chiar daca avem bagaj greu.

Daca este ceata si nu suntem siguri ca putem dibui ruta 3, atunci continuam sa coboram pe poteca marcata cu banda albastra inca vreo 3-4 minute, pana ajungem pe firul unui valcel (care de obicei are apa). Pe malul drept geografic al acestui valcel incepem ascensiunea pe ruta 4 (vom mai intalni poate pe aici semne punct albastru sau rosu, de la marcajele initiale catre Lespezi din aceasta zona). Apoi vom trece pe malul stang geografic al valcelului si continuam sa urcam orientandu-ne usor catre dreapta.

Rutele 3 sau 4 sunt recomandate, pe vreme fara zapada, pentru coborarea de pe Lespezi (daca avem bagaj greu sau incomod).

selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
spre_lespezi_fagarasului_punct_rosu.jpg506.73 KB

Fagarasului, Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga

text si imagini: Ica Giurgiu, Mihai Barbu, Diana Barbu

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

Ica

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

Mihai

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

Diana







1. Acces spre baza traseului triunghi rosu (Valea Rea - Curmatura Malita)

(vezi harta de mai jos, extras actualizat din harta masivului de la http://www.romania-natura.ro/node/15)

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

Din Pitesti, pe soseaua spre Campulung Arges, dupa 11 kilometri se ajunge in localitatea Piscani. De la Piscani, pana la iesirea dinspre nord a localitatii Slatina (trecand prin Domnesti), la borna kilometrica, facem 48 de kilometri.

Punem aici kilometrajul pe zero si altimetrul la 580 metri (vezi si volumul 1 din ghidul Muntilor Fagarasului, traseul 73.0, la http://www.romania-natura.ro/node/24). In apropierea bornei kilometrice apar trei semne turistice, cu indicatii orare: triunghi rosu, spre Vf. Iezer (din Muntii Iezer), 10-12 ore, peste Muntele Papau; triunghi albastru, spre Vf. Moldoveanu, 12-14 ore, prin Curmatura Malita; in fine, punct albastru, spre Vf. Dara, 12 ore.
La intrarea pe drumul forestier care incepe de aici, Directia Silvica Pitesti ne taxeaza sau nu cu o suma modica pentru acces cu autoturismul. Dupa circa 1 kilometru, ajungem la intrarea in tabara pentru copii (pe dreapta).
La kilometrul 1,700, la 600 metri altitudine, se desprinde la dreapta drumul forestier catre Muntii Iezer, insotit de triunghiul rosu. La kilometrul 4,5, la 610 metri altitudine, spre stanga se duce drumul forestier spre Curmatura Malita, marcat cu triunghi albastru (Prin anii 1970, ne spune domnul Dinu Boghez (Ramnicu Valcea), se ajungea si cu autobuzul pe acest drum pana in Curmatura Malita). Noi vom ajunge in Curmatura Malita dupa ce vom mai merge bine in amonte pe vale, apoi vom urca pe marcaj triunghi rosu.
La kilometrul 6,800, la 640 metri altitudine, pod la dreapta, peste rau (pare solid, dar accesul auto este blocat de o stanca mare).
La kilometrul 11,400, la 690 metri altitudine, pod peste rau la dreapta, acces pentru autoturisme blocat de o bariera (am fost pe acest drum lateral: este neintretinut, dupa circa 1,5 kilometri se intrerupe, fiind rupt de ape).
La kilometrul 12, la 700 metri altitudine, drum forestier la stanga (Calugarul, 5 kilometri lungime).
La kilometrul 15,600, la 750 metri altitudine, drum forestier la stanga (Draghina, lungime 10,4 kilometri).
La kilometrul 17,200, la 780 metri altitudine, suntem deasupra coronamentului Lacului (de baraj) Vasalat. Daca pana aici pe talvegul Raului Doamnei de abia curgea apa, in amonte de lac - pe Raul Doamnei cat si pe Vasalat, care curge dinspre Muntii Iezer – este apa din belsug, dand nenumarate frumuseti. De deasupra coronamentului, priveliste grandioasa spre partea inalta a Muntilor Iezer: se vede culmea cu cele mai inalte piscuri din masiv (Rosu, 2469 metri si Iezerul Mare, 2462 metri), spre amonte si Muntele Groapele, nu mai putin chemator. Se poate trece peste baraj cu autoturismele, catre caile forestiere din Muntii Iezer.
La kilometrul 19,600, altitudine 810 metri, sosim la Gura Vailor. Aici se formeaza Raul Doamnei, din Valea Rea (spre amontele careia vom continua sa mergem) si Zarna. Spre apa Zarnei, pod de beton si marcajul punct albastru, care ne-a insotit din localitatea Slatina pana aici (in 2007 erau copaci cazuti pe poteca, care impun ocoliri; vezi http://www.romania-natura.ro/node/261 si http://www.romania-natura.ro/node/391).
La kilometrul 32, la 1105 metri altitudine, stalp de marcaj, cu sageata indicatoare; triunghi rosu spre Curmatura Malita, 3-4 ore (imaginile 4, 5).

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura





4 Privire dinspre aval; inceputul traseului. Noi am ajuns pana aici cu o Dacie Logan; ultimii 15 kilometri au fost parcursi cu viteza foarte mica, din cauza hartoapelor dese de pe drum.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura













5 Inceputul traseului.













2. Traseul triunghi rosu (Valea Rea - Curmatura Malita)

Este insuficient marcat. Se recomanda parcurgerea lui pe vreme cu vizibilitate buna, dar nu iarna, cand putinatatea semnelor triunghi rosu va ingreuna si mai mult orientarea, mai ales daca ne aflam la prima parcurgere a traseului. Timpul de 3-4 ore pana in Curmatura Malita apreciem ca este indicat corect.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura













6

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura



















7

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura















8

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura



















9

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura



















10

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

























11 Braul Darei, vazut cand urcam catre stana din Furfuescu.

(La circa 200 metri amonte de stalpul care arata debutul traseului, este punte solida peste Valea Rea, facuta de ciobani pentru trecerea oilor catre stana din poiana din capatul aval/ dreapta al Braului Darei. - vezi imaginea 11)
Imediat dupa debutul traseului trecem printr-o poiana cu un elegant foisor de vanatoare (stanga) si cu loc pentru popasul de scurta durata al tumelor de oi (dreapta). Trebuie sa cautam marcajul inspre sus si stanga, el incepand de aici sa se orienteze pe directia sud-vest, urcand o poteca in serpentine, desfasurata mai mult prin padure, cale care trece peste o serie de afluenti (imaginea 12) care nu ne lasa in lipsa de apa proaspata.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura







12

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

















13 Stana Furfuescu, Curmatura Malita si Muntele Preotesele, chiar in fundal.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura















14 Stana Furfuescu; marcaje aplicate ca sa fie vazute cand vii dinspre Curmatura Malita.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura



















16 Localnic.





Pe la 1680 metri altitudine iesim din padure in poiana unde se afla stana Furfuescu (imaginea 13). Pe partea opusa stanei sunt aplicate mai multe marcaje (imaginea 14), care pot sa ne ajute atunci cand venim din directia inversa. De la stana vedem Curmatura Malita (imaginea 17). Pentru a regasi poteca marcata trebuie sa ne orientam de la stana in usoara coborare catre stanga, spre padurea la marginea careia gasim cararea larga spre Curmatura Malita. Dupa aceasta coborare avem numai de urcat, prin padure, traversand alti afluenti. Cand sosim in Curmatura Malita (imaginea 21, vedere catre vest), gasim pe drum semnul triunghi albastru.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura











17 Curmatura Malita, deasupra padurii.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura



















18 De sub Curmatura Malita vedem stana Furfuescu. Valea din centrul imaginii este Pojarna (cu Muntele Nisipuri in dreapta ei cum privim poza), urcand catre circul glaciar Galbena.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura











20 Braul Darei, vazut din Curmatura Malita.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura















21 Curmatura Malita, vedere catre vest.















3. Traseul triunghi albastru (Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga)

Din Curmatura Malita putem continua traseul catre sud, peste Muntele Preotesele (imaginea 22; vezi si http://www.romania-natura.ro/node/24) sau ne putem apropia, mergand, dupa marcaj (intr-un lung ocol mai intai catre vest, apoi catre est si in fine catre nord; imaginile 23-33), catre Muntele Scarisoara Mica.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura







22 Muntele Preotesele, aflat la sud de Curmatura Malita.





Cateva repere despre acest lung ocol, care ne poate deruta in orientare, mai ales pe vreme fara vizibilitate buna, din cauza marcajului insuficient de explicit, sunt necesare. Pornim din Curmatura Malita spre vest (imaginea 21), lasand in urma Muntele Preotesele (imaginea 22) ca sa inchida orizontul spre sud. Noi mergem din Curmatura Malita pe latura din dreapta a drumului, care poarta marcajul triunghi albastru, urcand. Dupa circa 45 de minte sosim la cladirea din imaginea 23, aflata la baza unei interesante caldari glaciare (imaginile 30-32). Aceasta cladire, acum nefunctionala (aflata cu 80 metri altitudine mai sus fata de Curmatura Malita), care ne poate oferi doar adapost temporar (daca avem cortul la noi) a fost tabara pentru elevi… (izvor puternic la nivelul drumului)

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura







23 Mergem catre fosta tabara a elevilor.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura















24 Omag; apare de obicei in locuri cu umiditate importanta.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura















25 Vedem cladirea din dreptul careia drumul va face, in urcare, o bucla de 180 de grade.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura









26 Cladirea din dreptul careia drumul face, in urcare, o bucla de 180 de grade.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura









27 In versantul drept geografic al Valsanului vedem poiana in care se afla stana de la cea mai mare altitudine din Carpati. (vezi http://www.romania-natura.ro/node/501)

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura















28 In amonte de poza cu stana de la cea mai mare altitudine din Carpati este culmea dominata de Varful Picuiata (catre dreapta imaginii); la dreapta acestuia se merge catre Curmatura Valsanului, locul unde culmea pe care suim acum se uneste cu cea pe care o vedem in imagine.

Continuam sa mergem pe drum si vedem o cladire micuta, nefunctionala (imaginile 25, 26, 29), pana la care mai facem, de la fosta tabara de elevi, vreo 30 de minute. Aici este un punct important al traseului, unde semnul vopsit cu albastru pe peretele cladirii s-ar putea sa nu fie suficient de lamuritor asupra drumului de urmat; ei bine, ne intoarcem cu 180 de grade si continuam sa urcam pe ramura ascendenta a drumului, paralel, dar in sens invers cu portiunea pe care tocmai am parcurs-o! Ne orientam catre antena de pe culmea din fundal a imaginii 29. In acest fel vom ajunge iarasi in zona caldarii glaciare din imaginea 30, dar deasupra ei (prilej ca sa descoperim laculetul de aici, dar si conturul celor deja secate).

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura









29 Vom ajunge langa antena din fundalul imaginii.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura









30 Caldarea glaciara la baza careia se afla cladirea fostei tabere pentru elevi.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura









31 Lacul din caldarea glaciara.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura



















32 Locul fostelor lacuri.

Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga; Muntii Fagarasului, Romania, natura

















33 De aici scapam de ocolurile mari facute de directia nostra de mers.





Cand ajungem la nivelul antenei din fundalul imaginii 29 (vezi imaginea 33) suntem pe drumul care acum ne dirijeaza mai bine catre directia nord, pe Muntele Valea Lunga; ne aflam cu 100 metri diferenta de nivel mai sus decat cladirea fostei tabere de elevi. De aici in continuare parcurgem traseul 73 (vezi http://www.romania-natura.ro/node/24).

selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
0_traseu_v_rea_malita_cu_diacritice .doc68 KB
0_harta_malita_2010.jpg738.75 KB
4fagarasului_malita002.jpg155.92 KB
5fagarasului_malita004.jpg195 KB
6fagarasului_7335m.jpg283.15 KB
7fagarasului_7336m.jpg213.11 KB
8fagarasului_malita005.jpg206.02 KB
9fagarasului_malita047.jpg165.06 KB
10fagarasului_malita010.jpg322.46 KB
11fagarasului_7337m.jpg215.85 KB
12fagarasului_7338m.jpg192.63 KB
13fagarasului_7356m.jpg148.81 KB
14fagarasului_malita014.jpg247.41 KB
16fagarasului_malita015.jpg203.09 KB
17fagarasului_malita025.jpg148.59 KB
18fagarasului_7462m.jpg273.85 KB
20fagarasului_malita033.jpg110.58 KB
21fagarasului_malita034.jpg195.67 KB
22fagarasului_7481m.jpg155.48 KB
23fagarasului_malita037.jpg129.83 KB
24fagarasului_7515m.jpg240.27 KB
25fagarasului_malita038.jpg135.01 KB
26fagarasului_7516m.jpg79.21 KB
27fagarasului_malita041.jpg159.63 KB
28fagarasului_malita042.jpg251.91 KB
29fagarasului_malita040.jpg134.32 KB
30fagarasului_7532m.jpg420.58 KB
31fagarasului_7534m.jpg229.95 KB
32fagarasului_7535m.jpg200.97 KB
33fagarasului_7539m.jpg72.92 KB
1ica_7375m.jpg44.74 KB
2mihai_7353m.jpg40.46 KB
3diana_7376m.jpg34.34 KB

Fagarasului, de la Negoiu la Lespezi

descarcati de aici o panorama cu explicatii pe ea, de 72 x 44 centimetri, din zona crestei principale; foto: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea); imagine luata dinspre sud-vest, de pe Varful Fata Sfantului Ilie, 2009 metri altitudine.

Puteti compara detaliile de pe imagine cu elementele de pe harta Fagarasului anul 2012.

de aici aveti o selectie de imagini din masiv


Fagarasului, harta an 2012

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

Cel mai bogat ghid Muntii Fagarasului, harta la zi, sute de imagini explicate, zeci de harti de detaliu (536 pagini).

noua harta pentru Muntii Fagarasului, cu multe refugii, trasee si marcaje noi

mai mult, descarcati de aici doua planse mari (care au impreuna 114 x 57 centimetri), harta Muntii Fagarasului partea de vest si harta Muntii Fagarasului partea de est (EST, actualizata la 29 august 2012, cu ajutorul lui Nicolae Mercurean, Simona si Adi Tamasi)

descarcati de aici ghidul Muntii Fagarasului (volumul 1), actualizat in martie 2012

nu ratati o superba panorama a crestei principale din Muntii Fagarasului (70 x 12 centimetri, cu explicatii, realizata de Bogdan Balaban din Brasov)

Harta Muntii Fagarasului, anul 2011 - Romania, natura, marcaje


Muntii Fagarasului, volumul 1 al ghidului, actualizat in martie 2012, coperta

ghidul Muntii Fagarasului, volumul 2
ghidul Muntii Fagarasului, volumul 3
ghidul Muntii Fagarasului, volumul 4
ghidul Muntii Fagarasului, volumul 5
ghidul Muntii Fagarasului, volumul 6

selectie de imagini din masiv





Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşateMărime
fagarasului_2012_harta_ghid_coperta.jpg217.46 KB

Fereastra Mare Sambata, Fagarasului, pestera

text: Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)
imagini: Ica Giurgiu

Descoperita la 23 august 1992 de Ica Giurgiu. Cartare: Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu.
Intrarea cavitatii se afla la aproximativ 50 metri spre est fata de centrul Ferestrei Mari a Sambetei (imagini 1, 2) (2188 metri/ locul stalpului turistic cu sageti indicatoare), cu zece metri diferenta de nivel mai sus de el, pe directia 456 grade (pe o busola cu 600 diviziuni), spre stanga potecii care urca din Fereastra Mare a Sambetei catre Urlea. Intrarea pesterii (imagini 2, 3) este perfect vizibila atunci cand coboram de pe Vf. Slanina (2268 metri).
Fereastra Mare, Fagarasului, pestera
1 Fereastra Mare a Sambetei, vedere din amonte de cabana Valea Sambetei

continuarea articolului, cu imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
1_fagarasului_fereastra_mare.jpg163.74 KB

Lespezi, 2517 metri, Fagarasului, peste muntele cu afine

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

Pornim din Curtea de Arges si, de pe Raul Topolog (traseul turistic 54, vezi harta si ghidul masivului la http://www.romania-natura.ro/node/625) suim pe un fost drum forestier de pe Muntii Marginea, Florea, Podeanu, ajungand pe Varfurile Lespezi (2517 metri) si Caltun (2505 metri) de pe creasta principala a Muntilor Fagarasului.

*

La kilometrul 44,3, la 940 metri altitudine, drumul forestier incepe sa urce spre dreapta, aproape numai prin padure. Urcam si coboram, trecem prin zone poienite si la kilometrul 58,6 iesim de tot din padure, la poalele Muntelui Marginea, la 1580 metri altitudine (imaginea 7), la limita sudica a unui teritoriu de nenumarate si spectaculoase frumuseti alpine. In stanga se ridica culmea Sfantu Ilie, care suie pana pe creasta principala a Fagarasului (imaginea 1).
Lespezi, 2517 metri, Fagarasului, peste muntele cu afine

La cateva sute de metri in fata noastra drumul ajunge la indicatorul din imaginea 2; banda albastra ne va insoti catre Muntele Lespezi. Vom ocoli Varful Marginea (1792 metri) (imaginea 7), descoperind orizontul dominat de Negoiu (2535 m), Caltun (2505 m) si Lespezi (2517 m) (imaginea 3). Urmatoarea etapa este suitul pe Culmea Comarnic (imagini 7, 5, 12), acolo unde, la kilometrul 62,8 si 1800 metri altitudine, vine din dreapta marcajul cruce rosie (traseul 58 bis).
Lespezi, 2517 metri, Fagarasului, peste muntele cu afine


continuarea articolului si succesiunea de imagini explicate

Fişiere ataşateMărime
1fagarasului_lespezi_2011 062 continuare la imaginea 59.jpg41.85 KB
2fagarasului_lespezi_2011 065 pe Marginea.jpg43.12 KB

Mai bine la stana decat la refugiul Suru din Fagarasului

text si imagini: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje



harta zonei, extras din planul pe anul 2010 al masivului, aflat integral la http://www.romania-natura.ro/node/451



12-14 noiembrie 2010. Aranjasem excursia in toate amanuntele. Cautasem in Sebesul de Sus o sursa de transport, ca sa nu mai luam in picioare oboseala drumului din gara pana la capatul de jos al potecii spre altitudine. Aflasem numarul de telefon al celui care pazea refugiul de la Suru, ca sa fiu sigur ca acolo gaseam usa deschisa. Cand am trecut prin gara Caineni am mai vorbit o data cu cabanierul, spunand ca vom ajunge sus cam intre orele 2-3 p.m. Cand am coborat din tren la Podul Olt ne astepta atelajul cu care aveam sa mergem mai departe: un tractoras care tragea o caruta adevarata, cu banci si toale puse pe ele. Cu el am strabatut soseaua si drumul prin Sebesul de Sus, pana acolo unde intalneam poteca (vezi harta). Asa de mult imi placuse drumul pana aici in caruta cu roti de cauciuc ca aproape mi-a parut rau cand a trebuit sa ne punem rucsacii in spate si sa ne luam picioarele la spinare. Am inceput sa urcam pe lungul drum pana la refugiul Suru. Un ciopor de capre domestice ivite in cale, cateva vorbe schimbate cu pastorul acestora despre leul ce-l lua pe litrul de lapte si despre viata lui si iata-ne la primul marcaj din cale, triunghiul rosu.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje



2 Innotand prin frunze.



Am luat-o pe scocul inchipuind poteca pe care mai tarziu aveam sa intalnim si triunghiul rosu, calauza pe mai departe. Scocul avea frunze adunate la poalele muntelui de vantul de mai deunazi (foto 2). Se incolacea pe coasta muntelui, cu serpentine multe si adeseori se deosebea de poteca marcata, dar mereu se intalnea cu ea. Era soare mult si caldura aproape neverosimila pentru zilele de noembrie ne storcea picuri de sudoare de pe frunte. Incepusem sa ne gandim cam pe unde poate fi izvorul si daca nu cumva lipsa ploilor din ultima vreme il facusera sa dispara.
Am urcat pe indelete pana in poiana larga, din inima padurii, in care firicelul de apa cautat ne-a potolit setea. Ne-am odihnit cu ochii aruncati spre primele inaltimi, ale Tatarului si Muchiei lui Fat. Am trecut apoi pe langa tufele de zmeura pe care mai spre vara le-am gasit tavalite de neindemanarea ursului. Am strabatut noianul de frunze adunate de vantoasa de care aflasem in vale si care, pe alocuri, mai-mai sa ne acopere. Am urcat cate o coasta de munte mai repezita catre muchia pe care uneori o mai paraseam. Intr-o seuta am intalnit ramificatia unei poteci care cobora spre lunga vale a Moasei si intr-alta o sageata care ne arata cat mai avem pana la refugiu.
De aici incolo drumul era mai branos. Pe ici pe colo mai susura vreun izvor timid. Stanci mari ne stateau in cale si brazii luasera loc fagetului de pana atunci. In despicatura potecii se zarea cer senin si pana la poiana refugiului nici n-am mai avut mult de mers. M-am indreptat catre usa refugiului si cand am apasat pe clanta... era inchis! Au urmat telefoane date cabanierului, care a bolmojit ceva. Ba ca ne-a asteptat doar el stia unde, ba ca daca aveam saci de dormit sa ne adapostim in magazia din apropiere, ba pana la urma, daca nu suntem decat patru, nu se deranjeaza el pana la noi. Asa ca n-am avut incotro si ne-am indreptat catre stana din poiana din apropiere. Furiosi, dar pana la urma fericiti ca am gasit stana si aceasta mai era folosibila, ne-am gasit culcus fiecare pe lavitele amarate, cu scantei de stele prin acoperisul de deasupra.
Am cotrobait prin preajma locului unde ajunsesem. Am coborat putin in continuarea punctului rosu si am gasit poteca larga, ciobaneasca care ducea spre Raul Moasei, dar mai ales am cautat izvorului stanei, sa-mi asigur rezerva de apa necesara. Pana la urma l-am gasit. Undeva catre valea de sub cabana. De abia mai susura izvorul si parca atunci am inteles pricajeala stanei si butoiul mare cu apa tulbure din apropiere in care poate isi adunau apa de ploaie. Focul incropit afara ne-a mai tinut prin preajma lui pana am gasit de cuviinta sa ne retragem fiecare in culcus. Peste noapte am iesit pe afara, cat sa ne lamurim daca rafalele care zgaltaiau stana ar putea avea vreo inraurire asupra vremii de a doua zi. La un moment dat, unul dintre noi a zarit la marginea padurii, cat la o zvarlitura de bat, doi ochi care sclipeau in noaptea neagra. Pasa-mi-te un lup venise sa vada ce s-o fi petrecut pe la stana caruia toata vara ii daduse tarcoale. Nu l-au clintit din loc strigatele noastre, nici petardele zgomotoase trase de noi. Si cand i-a venit lui bine, ne-a intors spatele si dus a fost.

Dimineata ne-am trezit de cum s-a facut lumina. Am iesit din stana, am aranjat rucsacii in spate si am inceput urcusul catre locul cabanei de unde plecasem cu o zi inainte. Poate nu m-oi fi odihnit bine, dar suisul pana in poiana refugiului mi s-a parut greu si am asudat din belsug. Apoi am luat-o voiniceste pe cararea ce ne scotea sus, in creasta muntelui. Poteca grea, cu serpentine multe, cu pietre mari in cale pana spre plai si care nu ne-a dat nici o clipa de ragaz. Am intalnit monumentul ridicat in memoria unuia dintre alpinistii savarsiti prin aceste locuri (vezi imagini la http://www.romania-natura.ro/node/532) si fetele i-au inchinat o lumanare. Aici, in apropierea Tuguiului Gorganului, sfarsisem prima parte a traseului pe care ni-l propusesem. Ne astepta a doua parte, pe o poteca mai firava, prin locuri mai priporoase, cu trepte stancoase care trebuiau depasite si care ne-au solicitat din plin. Pana in creasta care mi se parea atat de departata am trudit zdravan sau poate doar mie mi s-o fi parut greu. Peste tot era soare mult si o zi linistita, cu doar cate o briza mangaietoare care cobora din creasta. Pana la urma am ajuns sus, langa stancariile Varfului Moasei (imaginea 3), acolo unde statea infruntand anii crucea studentului savarsit prin aceste locuri intr-o zi cu viscol cumplit.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje










3 Pe Vf. Moasa, 2034 m.

Aproape ca ne-am aruncat langa pietrele care ne adaposteau de vantul care si acum matura creasta. Era soare si oarecari gaze se trezisera la viata. Parleala soarelui tomnatec si privirile aruncate peste vai si creste inalte ne-au tinut la odihna in locurile astea minunate aproape doua ore. Intr-un tarziu, am luat-o spre saua fara sfarsit parca, si am ajuns mai intai la stancariile Vulcului. Mai apoi am coborat catre Saua Apei Cumpanite, sub Varul Tatarului, acolo unde apa vie a izvorului isi risipea undele catre tinuturi atat de diferite cardinal. De aici si pana la bordeiul de sub sa (imaginea 4) nici n-am mai avut mult de mers. Acolo ne era locul de mas peste noapte. Bordeiul era asa cum il stiam. Doar ca intre timp pe aici mai trecusera si altii, judecand dupa ceva semne lasate pe ici pe colo. Seara era la fel de frumoasa ca tot restul zilei si dupa ceva alergatura dupa cetina, cat sa ne fie odihna mai cumsecade, am avut timp sa admiram culorile apusului si soarele care disparea dupa cununa Muntilor Capatanii.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje







4 Bordeiul de la Apa Cumpanita.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje















7 Muntii Lotrului, in fundal si Muchia Zanoaga Cainenilor.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje











8 Saua Prislopului din Muchia Zanoaga Cainenilor si Muntii Lotrului.

A urmat o noapte instelata, cu din cand in cand cate-o pala de vant. In bordei era chiar cald si afara, coasta muntelui, catre Apa Cumpanita si Tataru, stralucea in lumina rece a lunii. Cand s-a luminat de ziua am iesit alene din sacii de dormit. Am parasit bordeiul, luandu-ne oarecum ramas bun pana la primavara viitoare. Am urcat pana la firul drumului alpin. Am privit cu nostalgie spre culmile inca intunecate ale crestelor de pe care de abia de coborasem si am continuat coborarea pe drumul Cotilor, incarcat de istoria razboiului din 1914 (vezi imaginile 7-10). Ne-am abatut la izvorul Piciorul Boului, sa ne improspatam fetele cu apa rece tasnita de sub munte. Am trecut prin locul stanei cu urzici si pe langa paltinii incarcati primavara cu pastravi, buni de fript la foc in fata bordeiului din Apa Cumpanita.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje










9 Vf. Tataru si inceputul Muchiei Cotilor.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje






10 Coborand pe Muchia Cotilor.



Am ajuns in locuri cu privelisti catre crestele muntilor pe care-i paraseam (imaginea 11); catre tuguiatul Miclaus si Caldarea Budislavului si, pe nesimtite, am ajuns in plaiul insorit al Ciungilor. Am mai privit o data inaltimile, cu regret ca poate doar la anul aveam sa le mai vedem si am inceput drumul ultimei coborari.

Mai bine la stana decat la refugiul Suru - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje










11 Din Saua La Ciungi, privire spre creasta.

Din muchia insorita, din ierburile inalte din Saua Ciungilor am luat-o la dreapta, pe poteca aproape invizibila, acoperita de tufe de boz, scarmanate zdravan de mistreti. Am intrat repede pe vechiul drum, cu serpentine multe, arareori insorite si pe el am ajuns in valea cu urme de taieri de padure, salbatice. Pe drum, urme noroite de masini si peste tot cioturi din padurea schinguita. Am zabovit o clipa in poiana stralucind in soarele amiezii. Apoi am plecat catre satul Cainenilor. In drum ne-am mai aplecat catre unda izvoarelor, sa ne potolim setea. Deasupra, cerul era mereu senin si gandurile noastre, cat scapau din oboseala coborarii din inaltimea muntelui, tot catre crestele inalte se indreptau.
Pe nesimtite am ajuns in sat si cand ne-am plictisit de atmosfera sateasca duminicala ne-am indreptat spre gara. Cerul era tot senin, racoarea serii de toamna incepea sa se faca simtita si gandurile noastre tot spre culmile albastre, inalte, se indreptau.

selectie de imagini din masiv

vezi aici si vestile bune

Fişiere ataşateMărime
0_suru_fagarasului_cu_diacritice.doc68 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_4.jpg47.48 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_7.jpg50.12 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_8.jpg77.86 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_9.jpg71.76 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_10.jpg65.98 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_11.jpg69.37 KB
1harta_sebes_suru.jpg135.08 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_2.jpg98.71 KB
fagarasului_suru_apa_cumpanita_3.jpg54.68 KB

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului

Niculae (Cali) Ungureanu (Curtea de Arges)

Pe partea sudica a masivului, pe Valea Cernatu (vezi extrasul de harta alaturat; vezi harta integrala din anul 2012 a masivului la http://www.romania-natura.ro/node/625 ) se poate sui catre culmea cu Muntii Preotesele, Malita, Scarisoara, Galbena si apoi pe Moldoveanu (2544 metri), cel mai inalt pisc din Romania (vezi descrierea traseelor din tot acest areal la http://www.romania-natura.ro/node/24 si la http://www.romania-natura.ro/node/15 ).
Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului

Traseul pe Valea Cernatu poate fi parcurs relativ iute si usor daca dispunem de un mijloc de transport (de preferat un 4x4) cu care sa ajungem in Saua/ Curmatura Malita (1822 m, vezi harta) sau chiar in Saua/ Curmatura Furfuescu (2200 m, vezi harta). De aici, pe poteca marcata destul de vizibil cu triunghi albastru si cu stalpi se ajunge pe Vf. Moldoveanu (pe vreme buna) in aproximativ 3 ore.

Cernatul este principalul afluent de partea dreapta al Raului Doamnei (vezi traseul 73.0 din ghidul de 536 pagini al masivului), in bazinul superior al acestuia; se dezvolta pe aproximativ 19 km lungime. Drumul pe Valea Cernatului incepe dupa parcurgerea a 3 km de la capatul drumului asfaltat (tabara scolara din satul Slatina); este practicabil pentru camioane si jeep-uri, dar am vazut si autoturisme mai mici... Urcusul nu prezinta pante abrupe decat in partea de gol alpin.
Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
2 Vedere spre sud de pe Muntele Malita; in centrul imaginii este culmea care constituie versantul drept geografic superior al Vailor Malita si Cernatu (Muntii Basa, Belciu, Lespezi).

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
3 Muntele Preotesele, vazut dinspre vest; in stanga imaginii este Curmatura Malita.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
4 Creasta principala a Fagarasului, vedere de pe Vf. Preotesele. În centrul imaginii este Valea Rea, zona Pojarna. In malul drept geografic al Vaii Rele este Muntele Nisipuri, iar in malul stang este Braul Darei (vezi si http://www.romania-natura.ro/node/519 si http://www.romania-natura.ro/node/502 ).

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
5 Vedere spre nord, din Saua Malita: creasta principala a masivului.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
6 Muntele Preotesele (2086 m), in planul central al imaginii, vazut de pe pantele sudice ale Muntelui Malita. Vedere spre est.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
7 Obarsia Vaii Malita. Vedere spre sud.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
8 Fosta tabara de elevi/ cantonul pastoral Malita. Vedere dinspre sud-vest. In dreapta imaginii sunt Curmatura Malita si Muntele Preotesele.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului


9 Fosta tabara de elevi/ cantonul pastoral Malita.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului














10 Vedere spre sud de pe coastele Muntelui Malita (2181 m) (vezi si descrierea traseului 73 din ghidul masivului).

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului


12 Varful Malita. Vedere dinspre sud-vest.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului












30 Vf. Valea Lunga (2254 m), vazut dinspre sud.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
40 Caldarea cu Izvoare. Vedere spre sud-vest.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
50 Lacul din Caldarea cu Izvoare (Lacul lui Milica), sub Scarisoara Mica (2472 m). Vedere dinspre vest.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
60 Vedere spre vest de pe Vf. Scarisoara Mica.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
65 Vedere spre vest de pe Scarisoara Mica.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
70 Vedere spre sud-est de pe Vf. Scarisoara Mica.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
100 Creasta Moldoveanu, Rosu, Galbena, vedere dinspre sud, de pe Muntele Scarisoara Mare (2489 m).

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
120 Pe Scarisoara Mare, la est de Saua Valsan si la sud de Muntele Galbena; vedere dinspre sud.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului


130 Curmatura Moldoveanu, sub Varful Rosu. Vedere catre sud, spre Muntele Galbena.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului












140 Caldarea vestica de sub Moldoveanu.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
150 Caldarea vestica de sub Moldoveanu si Canionul Moldoveanu (vezi si http://www.romania-natura.ro/node/711 ).

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
160 Vedere dinspre nord. Caldarea Galbena si, in primul plan, lacul cel mare; Muntele Scarisoara Mare in fundal, dreapta.

Moldoveanu, Fagarasului, urcare pe Valea Cernatului
180 Apus de soare, vedere de pe coastele vestice ale Muntelui Scarisoara Mare.

Intrati pe BLOG, sa dialogam!


Fişiere ataşateMărime
1_fagarasului_malita_moldoveanu_romania_natura.jpg297.15 KB
2_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg64.7 KB
3_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg51.37 KB
4_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg129.13 KB
5_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg202.13 KB
6_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg55.86 KB
7_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg68.84 KB
8_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg46.41 KB
9_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg41.01 KB
10_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg67.6 KB
12_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg33.2 KB
30_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg237.92 KB
40_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg94.59 KB
50_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg93.4 KB
60_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg196.65 KB
65_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg293.69 KB
70_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg228.69 KB
100_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg301.6 KB
120_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg319.98 KB
130_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg82.5 KB
140_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg348.64 KB
150_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg82.24 KB
160_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg50.1 KB
180_moldoveanu_scarisoara_malita_fagarasului.jpg261.09 KB

Muntii Fagarasului, Apa Cumpanita

Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

Drumurile prin Fagarasul apropiat noua incep cel mai adesea din gara Cainenilor. Si acum tot de aici am pornit. Era intr-o dimineata insorita a lunii iunie a anului 2008 si dupa ce strabatem satul Cainenilor, ne incepeam periplul ca mai mereu, apucand-o pe Valea Satului (vezi harta si ghidul Muntii Fagarasului, revista Natura Romaniei, numarul 1, traseul 50).

La Apa Cumpanita

Extras din harta masivului, autori Leontin Suteu si Ica Giurgiu.

























Se lucra mai de mult la un fel de modernizare a drumului forestier si asta, atat cat se facuse, ne usura mersul. Dar gandul ca lucrarea va duce cat de curand la taieri masive de padure ne intrista. Drumul in lungul apei salbatice, de munte, sprintara, cu cascade la tot pasul, asa cum il cunoscusem prima oara, te silea atunci sa te abati uneori pe branele vreunui perete stancos, alteori sa-i traversezi repezisul cam umed si mereu foarte rece, dar frumusetea locurilor ramanea la fel. Nici acum cei 8 km strabatuti nu erau mai prejos, dar parca nostalgia primei amintiri...
Intr-o poiana ceva mai larga, de unde mai departe drumul - si acesta unul deosebit - inierbat era vadit foarte putin umblat, ne abatem pe un drumeag, cu inceput oarecum mascat de doboraturi de copaci. Mai departe devine mai comod, dar cu vreo 6 serpentine in ac de par, care inving mari diferente de nivel. Doar 1½ ora avem de urcat pana in muchia muntelui, pe care de acum incolo o vom urmari. Am ajuns in Saua La Ciungi (punctul C de pe traseul 50, vezi harta si ghidul), acolo unde altadata era o stana pricajita, folosita in drumul turmelor catre stana din Coti, sau poate si de altele.

La Apa Cumpanita

1 In Poiana la Ciungi (traseele 50, 51).
fotografii: Dinu Boghez


La Apa Cumpanita

2 Saua Prislop (1600 m, traseu 49).

Un popas aici este bine venit (imaginea 1). Avem privelisti catre inalta muchie a Vemesoaiei (traseul 52) si de aici o putem urmari pana spre varfurile sale mari. Ni se infatiseaza, la vreme cu vizibilitate, varfurile muntilor inalti ai Ciortei, Budislavului si Surului. Mai pricajit parca, dar semet tare, cel al Miclausului, sta sa le pazeasca intrarea alpina. Suntem acum pe poteca larga, pe care cateva ore zdravene vom asuda din plin. Drumul e cunoscut pe aici, drept ,,drumul Praporgescu”, dupa numele generalului din primul razboi mondial, sfarsit prin aceste locuri.
Si drumul curge molcom in continuare. Mai urcam, mai coboram. Vine un moment cand drumul face o serpentina in loc, cu diferenta mare de nivel. Noi, pe jos, urcam cum urcam, dar atunci, in 1916, cu tunurile trase de cai, cum or fi urcat? O scurta odihna si din nou la drum. Ajungem curand intr-o poiana cu larga priveliste catre intreaga muchie a Vemesoaiei, catre cetatea Ciortei si Boiei Mari. Si tot de aici, privim intrebatori catre bordeiul de sub Saua Apei Cumpanite, incercand sa ghicim daca-l gasim liber, sau ciobanii il folosesc in drumul catre stanile cele mari. Pana aici au trecut aproape 4 ore de mers.
Urcam din nou si drumul ne scoate intr-o strunga cu urme de stanci calcaroase. Urmele unei gropi de stins varul inca se mai vad. In apropiere, intr-o mare de urzici, se afla o stana veche, inca folosibila la vreme rea, daca esti silit sa infrunti postata piscacioasa. Dar pe aici se spune ca exista si un pichet de graniceri si poate groapa de var ei or fi folosit-o, dar urme nu mai sunt. Daca ar fi asa si macar stana ar cere-o, pe aici ar trebui sa fie si izvorul, dar nu l-am gasit niciodata. Poteca isi domoleste urcusul si catava vreme umblam pe poteca pardosita cu pietricele albe, strajuita de fagi batrani, unii doborati de timpul trecut peste ei. Uneori gasim pe trunchiul lor batran adevarate colonii de pastravi de padure, deliciosi la focul odihnii de seara. Numai sa-i gasim la timpul potrivit.
Pana la urma iar incepem sa urcam. Si in scurta vreme ajungem la padurea de brad. Aici, cu largi privelisti catre Vaile adanci ale Satului si Boiei si inaltimile Poienii Spinului si Mormantelului, botezat asa in urma marilor batalii sangeroase savarsite de mult prin aceste locuri, ne tragem la popas. Apoi ne adancim in padurea cu miros de rasina proaspata si curand ajugem intr-o strunga inalta, cu stancarii calcaroase. Ceva mai jos, un trunchi de brad, inca fumega, traznit de focul ceresc.
Incepem coborarea pe drumeagul plin de grohotis, cu pietre mari, oarecum obositor, care conduce catre stana din Coti. Aflata la imbinarea Paraielor Boului si Coti, aproape de un aven interesant (vezi harta si ghidul Muntii Fagarasului, revista Natura Romaniei, numarul 10, pesterile din Valea Cotilor), nu o data, toamna, dupa plecare turmelor, a constituit un bun loc de popas. Dupa vreo ½ ora suntem atenti la o poteca care se desprinde spre dreapta. Are inca vizibil un triunghi albastru (traseul 51), semn ca pe aici trebuie sa parasim drumul larg de pana acum. Mai intai prin pajistea inflorata, apoi prin altele si in sfarsit poteca se largeste si devine din nou „drumul Praporgescu”. Panta se domoleste si dupa mai putin de 1 ora, ajungem la golul alpin.
De obicei, pe crengile unui brad gasim fluturand un crampei de polietilena, semnul ciobanilor care de aici se abat spre stana din Cocoriciu. Noi continuam drumul, trecand printr-un palc scurt de brazi. Sub noi se intinde pajistea alpina care usor ne-ar scoate la stana Cotilor. Undeva, ceva mai jos, zarim grupul de stanci al avenului amintit (Pestera din Valea Cotilor, volumul 10 revista Natura Romaniei). In departari se vede ascutisul Chicii Pietrilor. De aici incolo ne inscriem pe serpentinele drumului alpin, de care nu ne mai desprindem decat in apropierea bordeiului ciobanesc unde vom innopta (imaginile 3, 4).

La Apa Cumpanita

3 Refugiul perfect, sub creasta.

La Apa Cumpanita

















4 Interiorul bordeiului.

O singura data ne oprim, acolo unde incepe panta mare a drumului. Ne abatem aici pana la Izvorul Boului, care tasneste de sub piatra muntelui, cu apa proaspata si rece. Apoi incepem sa urcam, uneori mai scurtand serpentinele. Cand acestea se potolesc, cotim dupa versantul ceva mai stancos al Tatarului - acum cu mare atentie la versantul acoperit inca de zapada intarita (luna iunie!) - si privim cu oarecare ingrijorare catre bordeiul care trebuie sa ne gazduiasca peste noapte. Sta stingher in coasta muntelui, adapostit de stancariile Sturilor Vulcului si de jur imprejurul sau nu pare a fi nimeni. Ne desprindem din drumul alpin si printre tufe de ienupar ajungem langa el. Usa, lasata deschisa de ceva zanateci popositi in aceste locuri, turisti, judecand dupa urmele lasate, nu au izbutit sa-i schimbe infatisarea. Curatam locul cat se poate, ne aranjam paturile pentru noapte si dupa ce ne alimentam cu apa din Izvorul Sterminosului, partial acoperit cu zapada si tumultuos acum la primavara sosita peste munte, mancam cate ceva si ne asternem la odihna. Noapte frumoasa, instelata si dimineata, semnele cetii de pe vai, ne-au dat siguranta unei zile frumoase.

La Apa Cumpanita



5 Ceturi pe Valea Satului (in centrul imaginii, partea din aval a traseului 50).

La Apa Cumpanita

6 Varful Suru, spre estul crestei principale a Fagarasului.

A doua zi renuntam a urca Varful Tatarului (1888 m), il ocolim pe versant sudic si curand ajungem langa fundatia vechiului refugiu sferic din saua Chicii Fedelesului. Apar aici mici divergente asupra traseului pe care-l vom urma si grupul se imparte. O parte vor sa coboare pe Muchia Zanoagei Cainenilor (traseu 49, imaginea 7); cam lunga ni se pare noua, celor care dorim sa coboram pe la Turnu Rosu. Asadar, chiar pe acolo continuam sa mergem.

La Apa Cumpanita

7 Muchia Zanoaga Cainenilor, traseul 49.

La Apa Cumpanita

8 Chica Fedelesului, traseul 3.

La Apa Cumpanita

9 Izvor pe Chica Fedelesului.

La Apa Cumpanita



























10 Saua Corbului (1568 metri; trasee 1, 2, 3).

Strabatem coasta Chicilor Fedelesului (imaginea 8), ne oprim la izvorul ce cobora din creasta (imaginea 9), despletit pe stanca, ne refacem provizia de apa, admiram tufele de bujor proaspat inflorit si continuam drumul pe coasta muntelui. Ajungem curand in Saua Corbului (imaginea 10) si in apropiere se afla si drumul catre Valea Marului (traseul 1). Cum formatia in care suntem acum, tot impreuna am coborat de vreo doua ori pe acolo, sigur amintirile nu prea departate le depanam cu placuta aducere aminte. Pana la locul cu stancariile risipite in mototoiul pe care sunt acestea saltate, nu ne mai oprim. Catava vreme poposim acolo, in iarba proaspata, in mijlocul florilor care au impanzit poienita (imaginea 11). Podisul transilvan este la picioarele noastre. Panglica Oltului pare a se insaila in departari. Chica Pietrilor se inalta stancoasa in locurile pe care tocmai le-am parasit. Verdele poienii unde se afla stana din Strambanu face sa straluceasca locurile. Si odihna noastra aici ne face sa ne desprindem cu greu de locul cuprins de soarele diminetii frumoase de care avem parte.

La Apa Cumpanita

11 Popas pe culme.

La Apa Cumpanita

12 In zare, spre vest, Muntii Lotrului.

Trenul cu care urma sa plecam are totusi ora fixa si nu vrem sa-l pierdem. Poteca strabate unduirile unui loc stramt si repede ajungem la capatul marii alei care ne va intovarasi de acum incolo (imaginea 13), o buna bucata de vreme. Poteca larga isi continua drumul spre poiana vechii stani din Strambanu, iar noi incepem coborarea lina printre fagii frumos aranjati pe coasta muntelui. Adierea vantului face frunzisul proaspat - „verde crud, verde crud, verde proaspat pur si crud”- sa scoata clinchete melodioase. Adapostiti de caldura torida de dincolo de padure ajungem pe nesimtite in Poiana Plesii cea verde si acoperita de razele soarelui (imaginea 14). De cand parasisem locul ultimului popas trecuse ceva mai putin de 1½ ora.
Era mult soare si iarba proaspata a inceputului de vara montana imbia la odihna. Cu mainile sub cap priveam jocul norilor de pe cerul albastru. Catre Valea Strambanului, pe pajistea verde, pasteau linistite vitele satenilor din apropiere si pana la noi mai ajungea cate un glas hodorogit de talanga. Eram bucuros ca ajunsesem din nou aici, dupa o inca tura prin Fagarasul sudic, mai putin cunoscut si deopotriva de spectaculos.

La Apa Cumpanita

13 Aleea coborarii.

La Apa Cumpanita





























14 Lunca Plesei.

Prin padurea cu copaci de abia infrunziti, cat sa umbreasca locurile, incepem coborarea spre Valea Caselor. Mai intai lungi serpentine printre fagii batrani. Apoi incepem coborarea aproape abrupta, cu smucituri dese ale potecii. Un pic de odihna pe un scurt palier al muchiei si din nou coborire brutala. Si ultima portiune, strecurata printr-un scurt horn pamantos, ne scoate la firul vaii cu apa zglobie si rece, acolo de unde drumul forestier care ne conduce mai intai catre manastirea Turnu Rosu, ctitorie a secolului al XVII-lea. Imbulzeala mare la slujba duminicala. Desi de obicei ma abat prin curtea manastirii la un scurt moment de reculegere, acum teribila aglomeratie ma face sa o ocolesc. Colegele mele intra totusi in manastire si ne dam intalnire ceva mai jos. Ma abat la chioscul cu izvor de aproape, ma odihnesc cateva clipe si pornesc pe drumul forestier. Pana in Turnu Rosu mai sunt 4 km. Catre intrarea in sat imi reintalnesc colegele si ne indreptam spre gara. Suntem in zi de alegeri si dorinta noastra de a bea o cafea la bufetul dinaintea garii nu ne-o putem satisface. Asa ca nu ne ramane decat sa asteptam trenul pe peronul garii.

de aici aveti o selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
0_apa_cumpanita_cu_diacritice.doc54.5 KB
10_4018.jpg367.84 KB
0.1_fagaras_vest.jpg167.6 KB
fagarasului_apa_cumpanita_1_3979.jpg419.75 KB
fagarasului_apa_cumpanita_2_3981.jpg432.26 KB
fagarasului_apa_cumpanita_3_3991.jpg110.46 KB
fagarasului_apa_cumpanita_4_3989.jpg50.98 KB
fagarasului_apa_cumpanita_5_4005.jpg372.88 KB
fagarasului_apa_cumpanita_6_4008.jpg353.19 KB
fagarasului_apa_cumpanita_11_4027.jpg92.25 KB
fagarasului_apa_cumpanita_12_4028.jpg67.6 KB
fagarasului_apa_cumpanita_13_4035.jpg97.77 KB
fagarasului_apa_cumpanita_14_4036.jpg113.09 KB
fagarasului_apa_cumpanita_7_4010_romania.jpg339.03 KB
fagarasului_apa_cumpanita_8_4011_romania.jpg65.61 KB
fagarasului_apa_cumpanita_9_4017_romania.jpg88.21 KB

Muntii Fagarasului, Olanu, 1944 metri

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

text si imagini: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)









24-26 aprilie 2009. Intr-o dimineata plecasem din Ramnicu Valcea spre crestele mai de jos ale Fagarasului; nu ne doream decat sa prindem atata vreme buna cat sa ne saturam ochii cu darurile crestelor inalte. Doar atat jinduiam, sa privim ultimele zvacniri cu creste inca albe, ingemanate cu plaiurile care nu conteneau sa primeasca florile si mugurii primaverii. Atata tanjisem dupa darurile de primavara ale muntelui incat acum nu mai gandeam ca sus, in munte, vremea ar putea sa ne fie si potrivnica.
Coboram din tren la Caineni (vezi harta ampla a masivului, editia 2009, la http://www.romania-natura.ro/node/24), unde beneficiem de cumsecadenia unor oameni care ne-au oferit mijlocul de transport cu care, vailor pe care urcam, sa nu le simtim kilometrii lungi, pe care altfel trebuia sa-i parcurgem pe jos. Rand pe rand raman in urma casele Cainenilor Mici, cele napastuite ale Grebestilor de inceput si mai apoi ale satenilor gospodari de pe aici. Cand trecem vechiul pod de peste Valea Boiei mai avem putin pana sa parasim drumul care intra adanc in Tara Lovistei, indreptandu-se spre Boisoara. Trecem alt pod, mai mult peste prundul Boisoarei decat peste apa acestuia. Cand sfarsim primii 8 kilometri trecem pe langa noua manastire infaptuita de curand prin aceste locuri, de care la intoarcerea din periplul nostru am sa am timp sa amintesc.
Urmeaza alti 4 kilometri pana sa ajungem la una din confluentele importante ale drumului nostru. Aici, la unirea Boiei Mari cu Boia Mica, s-a infiripat cabana Boia, frumoasa si de cele mai multe ori si ospitaliera. Ii mai zic unii, pe sagetile care o semnalizeaza, Raiul pe Pamant, ori Paradisul, dar astea sunt denumiri cam marginase muntelui si Boia, semnificand locul intalnirii apelor, ar fi cea mai inspirata. Si nu stiu daca camerele confortabile, incalzirea centrala si camerele de baie cu tot ce le trebuie, ar fi chiar o reclama adusa locului. Doar deschiderea marcata a unor poteci, altfel numeroase si frumoase, catre crestele apropiate ale Fagarasului, ar mai lipsi acestor locuri. De altfel vaile de pe aici, nu peste multa vreme, vor adaposti case de vacanta si locuri de odihna indragite.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Am urcat pe poteca de pe malul drept al Paraului Campului/ de fapt Tampului si am innoptat la cea de a III-a stana. Am coborat prin Arsurile Mici, pe acolo pe unde se intrerupe poteca (deci, in coborare, la stanga fata de poteca de prin Arsurile Mari, cea intrerupta).
(extras din harta masivului, realizata de Ica Giurgiu si Leontin Suteu - vezi http://www.romania-natura.ro/node/24)


Acum depasim confluenta amintita si urmam in amonte, pe Valea Boiei Mici, alti 4 km. Si cred ca cei ce vor merge pe aici, fie ca noi, fie pe jos, nu de putine ori se vor abate pe malul inalt, sa priveasca cu nesat apa framantata, saltata din stanca in stanca, strabatand calea zbuciumata a raului de munte atat de navalnic. Acum frumos, cu apa cristalina si zbucium de fuioare impletite, trecute peste praguri de piatra slefuite indelung, dar cand vreo rupere de nori, undeva spre crestele inalte, ajunge pana aici, apa se tulbura si se pravaleste amarnic catre vale.
Trecem de casa forestiera, despre care se spune ca s-ar intentiona sa se transforme intr-o alta cabana primitoare de turisti si langa primul podet intalnit mai departe, coboram. Aici, pe malul drept al paraului, aflam o potecuta care urca zdravan pe coasta, dar scuteste prima serpentina a drumului de exploatare ce paraseste Valea Boiei Mici. Alt drum se desprinde pe Valea Sterminoasa. Noi apucam poteca amintita. Ajungem repede din nou la firul drumului. Poteca continua si ne-ar scuti de drumul care mai strabate si locuri noroioase, dar acum ne hotaram sa-l urmam. Exploatarea padurii este in plin si de sub un vagon dormitor ne latra un caine hamesit, paznic al locurilor pana s-or intoarce oamenii sa-i arunce si lui din ce-or aduce ei. Pana atunci ii dam noi cate ceva, sa-si mai amageasca foamea. Curand traversam Paraul Tampului si parasim iarba verde - primavarateca a locurilor si incepem sa urcam din greu poteca ciobaneasca ce duce spre primele inaltimi ale Vemesoaiei.
Suntem acum pe Muchia Tampului/ Campului. La inceput pantele abunda in verdele pur al primaverii. Intaiele flori proaspete, iesite printre firele de iarba care incep sa acopere pamantiul potecii. Mai apoi acestea isi arata distinct personalitatea. Florile galbene de untisor arata ca vremea salatei din frunzele de abia inverzite a trecut de ceva vreme. Mai incolo pastitele, aci albe, dincolo colorate in nuante diferite si mai apoi brebeneii, fie ei roscati, movulii sau albi. Printr-o ferestruica a padurii, inaltimea sa, Varful Tatarului, brazdat de limbi mari de zapada, se lafaie in razele soarelui primavaratec.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Vf. Tataru, 1888 m, vazut din poteca de pe Muchia Tampului.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Muchia si Vf. Zanoaga, 1596 m.
In centrul imaginii, de pe culme pana la padure este o frumoasa zona carstica. - nota de I. Giurgiu


Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Poteca din padurea de pe Muchia Tampului.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)









































Viorele la stana din Protap.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Buchet de branduse.

Inaintam pe covorul de frunze uscate aruncate aici inca de cu toamna. Printre fagii inca subtirateci, poteca larga lasa loc liber abruptului muntelui. Mai sus, catre coama dupa care umblam, apar firele razlete si putin trecute ale ghioceilor si printre ele, acolo unde iarba uscata arata cat de putin timp a trecut de cand s-a dus zapada, apar branduse si viorele, unele razlete, altele in buchetele feciorelnice raspandite pe plaiul montan. Dupa aproape 2 ore de cand am parasit Valea Boiei Mici, ajungem la stana din Rebegei (vezi mai jos imagine). Avem dreptul la ceva odihna.
Aici asternem masa, afara, cu ochii la creasta inalta a Olanului - 1944 metri. In stana nu prea dorim sa intram, nu de alta, dar cand o folosisem ultima oara, constransi de intunericul apropiat, niscaiva locuitori nedoriti, piscaciosi, navalisera peste noi. Mai aveam mult timp pana sa ajungem la locul pe care ni-l propusesem pentru bivuac; incepem din nou urcusul.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Poiana Rebegei si Poiana Arsuri, dreapta, ambele pe aceeasi muchie.

Acum catre stana din Protap, pe un fel de platou inalt, in alte imprejurari plina de ospitalitatea amfitrionului, dar si cu ceva fire de blana de oaie veritabila strecurate in jintita si laptele covasit pe care ni-l oferise. Cam amarata stana la vremea asta si acoperisul cam gaurit. Erau semne ca ori nu mai fusese utilizata de mult, ori fusese chiar abandonata. Noi continuam urcusul, in lungul izvorului puternic strecurat pe panta muntelui. Ne indreptam catre stana de la Izvorul Iepii. Acolo speram sa ne intampine, ca de obicei, cele Sapte Izvoare, tasnite din inima muntelui.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Popas la stana Izvorul Iepii.

Am gasit stana cum o stiam, poate doar ceva mai batrana cu cativa ani, trecuti de cand fusesem aici prima oara. Pe acoperisul ei, doar muschiul de pe sita trada trecerea anilor. Vreo doi baietandri, cu vreun an-doi inainte, vazand ca de acolo se strecoara un fir de fum de la focul incropit tot de noi, urcasera repede pana aici. Aveau cu ei si bate mari, chipurile sa puna la punct intrusii. S-au potolit cand ne-au vazut pasnici, dar ne-au povestit ca stana fusese construita de bunicul lor, spunandu-ne ca avea mai bine de 100 de ani si tineau nespus la ea, chiar daca nu o mai foloseau.
O vizita la izvoarele la fel de puternice ca altadata si apoi instalarea pentru noaptea care urma. Cand ne-am terminat astfel pregatirile, ne-am gandit ca ar fi bine sa dam o raita spre varf. Cat om putea merge. Am plecat inaintea celorlati si, urcand printre covoarele de branduse asternute in cale, ma tot uitam la crestele din fata, ale Surului, Gavanului, Budislavului, care se tot inegreau cu norii intunecati ce veneau peste ei. Deocamdata varfurile nu erau inca acoperite si limbile numeroase de zapada se vedeau clar, acoperind coastele muntelui. Urcam cat puteam de grabit catre varful impietrit al Olanului. Catre Muchia Sfantului Ilie si cea a Pietrii Taiate, cerul era inca senin. Cand am vazut ca in urma mea nu mai apar tovarasele mele de drum, le-am sunat pe mobil - ca doar aveam semnal si mijlocul asta modern de legatura scurta departarile - sa vad unde au ramas. De abia atunci, cand mi-au spus ce furtuna se apropia, am privit din nou crestele inalte, acum acoperite din belsug de norii intunecati.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Furtuna vine din creasta.

Am coborat in goana; primul tunet si stropii de ploaie m-au ajuns cand am intrat in stana. Dar alte semne de furtuna, asa cum o vazusem sus, n-au mai fost. Peste noapte, lapovita a coborat peste stana, dar noi eram la adapost, stransi bine in sacii de dormit. Dupa miezul noptii am iesit pe afara sa vedem cam ce ne asteapta a doua zi. Era senin sticla, stelele sclipeau si Calea Lactee strabatea cerul.

Cand ne-am sculat dimineata, teama unei zile urate s-a rispit. Afara cerul era senin si doar cativa norisori albiciosi pareau sa se plimbe pe cer. N-am stat mult la tocmeala si am inceput sa urcam spre varf. Noaptea fusese frig strasnic si dovada o aveam in pamantul brobonat care scrasnea sub pasii nostri si in bietele branduse inghetate de stateau pe plai de sa se sfarame ca sticla daca le atingeai, dar si in bateriile aparatului foto, care nu vroia deloc sa porneasca. Sus, Varful Olanului isi lafaia creasta stancoasa si catre varfurile cele inalte, apropiate, ceata diminetii statea sa se risipeasca. Spre vale oarecare plafon de nori mai zabovea peste adancuri. Pe masura ce urcam vantul se simtea ca scutura binisor creasta si cand am atins-o a trebuit sa ne adapostim din cand in cand. Pe versantul nordic al Olanului zapada era inca in strat gros, ramasa de pe vremea cornisei care trebuie sa fi fost napraznica. Era pe zapada o urma adanca. Parea poteca bine batuta, dar nu de om, ci de animale, care pe aici gasisera loc catre padurea de brad din apropiere. Am ajuns pe varf o data cu stralucirea crestelor parasite de norii matinali. Sus, varful albit al Surului se lafaia in bataia soarelui. Ceva mai incolo nici Budislavu nu se lasa mai prejos. Iar aici unde ne aflam, pe muchia stancoasa a Olanului, presarata cu licheni galbeni-roscati, intalnim presarati din loc in loc, Copiii lui Mircioiu, momai imense de pietre asezate cu migala unele peste altele. Si nu una-doua, ci multe, raspandite pe tancuri si coborate pe una din muchiile coboratoare. Or fi fost poate chiar copiiii unuia Mircioiu, care se jucasera frumos pe creasta inalta. Sau poate doar ciobanii si-or fi creat reperele multe, cat sa se vada de la stana din vale. Oricum ar fi, momaile nu sunt chiar unele obisnuite pe alti munti, de ar fi doar inaltimea lor si dimensiunile un pic iesite din comun. Ne minunam, le fotografiem, mai privim la departarile inca pline de zapada si incepem coborarea. De cum ne intoarcem cu fata spre vaile sudice spre care ne indreptam, primavara se lasa cercetata.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Vf. Olanul, 1944 metri.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Olanu.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)









































Creasta Fagarasului intre Budislavu, dreapta, 2343 m si Suru, stanga, 2283 m.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Muchia Vemesoaiei, in continuarea Vf. Olanu.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

De pe Olanu vedem Vf. Boia Mare, 2431 m si Muchia Sf. Ilie, cu Varful Fata Sf. Ilie, 2009 m.

Vf. Olanu, 1944 metri (anul 2009)

Volbura pe Muchia Sfantului Ilie.

Curand ajungem din nou la stana parasita dimineata, unde ne luam rucsacii si incepem coborarea. Trecem din nou pe la stanele din ziua precedenta si ne indreptam spre cea din Poiana Arsurilor. Incercam coborirea spre Valea Boia Mare. Nu prea stim cum o sa trecem apa, dar ne bizuim pe o punte, care poate a ramas intacta din toamna pana acum. Pana atunci mai avem prilejul sa privim semetia Varfului Boiei Mari si cate ceva din cele ale Ciortei. Apoi constatam ca socoteala potecii pe care altfel o stiam, caci urcasem pe ea, nu se potriveste cu locurile prin care coboram. O bucata de timp strabatem o poiana, pana bruma de poteca de pe aici se pierde cu desavarsire. Apoi nimerim pe un hatas prin padurea de fag, pana se pierde si acesta si purcedem in lungul unei muchii cu stejari proaspat taiati.
Panta pe care eram tindea cam spre 45° si pe ici pe colo am luat si cate o busitura. Dar zgomotul apei se apropia si pana la urma chiar am ajuns la apa zbuciumata. Nici vorba de punte si dupa toate probabilitatile iesisem mult mai sus de locul dorit. Ne chinuim pe doua trunchiuri firave de fagi aruncate peste apa, ne clatinam o data cu ele, dar pana la urma ajungem cu bine pe celalat mal.
Nu ne mai ramasese decat drumul pana la cabana, destul de scurt. Dar ce folos, cabana era inchisa! Am pornit mai departe spre manastirea infiintata de curand. Mai pe jos, mai cu masina celui care chiar venise dupa noi, am ajuns cu bine. Au urmat clipe minunate, greu de uitat. Ospitalitatea calugaritelor a fost deplina. Ne-au pus la dispozitie camere incalzite special pentru noi, confortabile, cu grup sanitar aproape modern. Apoi masa calugareasca de seara, servita in sala de mese stralucind de curatenie si de ce nu chiar un pic moderna. O ciorba de salata dreasa cu ou si smantana, o portie de lapte covasit cu mamaliga aburinda ne-au fost de ajuns dupa oboseala zilei care trecuse. S-au dovedit calugaritele tot asa de binevoitoare si a doua zi si manastirea ridicata din nimic, cu biserica inca in constructie, ne-a ajutat la odihna trupului si sufletului.
Era soare mult si vreme senina cand am parasit meleagurile Boiei si cu toate neplacerile indurate ne-am propus ca si alta data sa mai umblam prin locurile acestea neobisnuit de frumoase.

de aici aveti o selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
olanu_cu_diacritice.doc82.5 KB
0ogs.jpg55.19 KB
1harta_olanu.jpg253.79 KB
4749_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg122.96 KB
4751_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg51.7 KB
4754_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg103.57 KB
4777_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg114.81 KB
4781_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg153.87 KB
4783_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg216.18 KB
4784_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg132.44 KB
4788_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg50 KB
4800_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg101.96 KB
4801_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg64.17 KB
4802_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg62.82 KB
4803_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg75.05 KB
4804_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg93.09 KB
4811_fagarasului_olanu_suru_25072013.jpg38.42 KB

Piscu Negru, Fagarasului, pesteri mari, cascade

Galeriile cartate masoara peste 1,4 km dezvoltare si 121 m denivelare. Cea mai lunga pestera din masiv. Forme subterane inedite.

Ica Giurgiu, Mircea Vladulescu, Gabriel Silvasanu
(Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

Explorari, localizare

In iulie 1986, Gabriel Silvasanu si Emil Solomon (care coborau din locurile inalte ale masivului) afla de necazurile pe care le aduce minerilor aparitia unei cavitati importante (Pestera 1) in frontul galeriei de prospectiune geologica de la Piscu Negru; ei se ofera imediat sa intreprinda explorarea si cartarea golului interceptat.
Primele masuratori in Pestera 1 de la Piscu Negru au stabilit dezvoltarea la 309 metri si denivelarea la 36 (-1/ +35) metri, aceasta din urma devenind cea mai importanta de atunci din Muntii Fagarasului; numeroase laterale ramasesera neexplorate si in asemenea cazuri un club de speologie "nu se lasa" pana cand nu cotrobaie tot ce este posibil.
Galeria de prospectiune de la Piscu Negru este sapata la baza versantului estic al Muntelui Podeanu, la circa 1195 m altitudine, mai sus cu circa 20 de metri fata de talvegul Vaii Capra, in versantul ei drept (harti 2, 2a).
Piscu Negru, Fagarasului, pesteri mari, cascade
1 Pestera 1 de la Piscu Negru. Mircea Vladulescu escaladeaza una dintre cascade.
foto: Ica Giurgiu

continuarea articolului, cu harti si imagini


Fişiere ataşateMărime
1_piscu_negru_fagarasului.jpg37.06 KB

Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012

Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012
Radu Serban (Sibiu) (contact@scouts.ro)


Septembrie 2012. Urmare a stirii de la http://www.romania-natura.ro/node/491, va anunt ca traseul de la Lacul Podragel spre Valea Arpasului, pana la stana/ respectiv refugiul amenajat de Clubul Dianthus, nu mai exista. Am coborat pe 13 septembrie cu copiii (imaginea 1); vechea poteca nu se mai poate identifica, am mers pe unde am crezut ca nu ii pun in pericol. Eu as sterge de pe harta portiunea de traseu dintre lac si refugiu fiindca poteca nu mai exista! Si nu stiu daca sunt multi care stiu sa abordeze aceasta coborare fara probleme. (De la Podragu la Lacul Podragel se poate ajunge usor; poteca e clara chiar daca semne nu mai prea sunt.)
Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012




1 Coborare de la Lacul Podragel pe „traseul” punct rosu. Poteca nu mai este functionala, marcajul e inexistent intre Lacul Podragel si stana (dezafectata) de pe vale.

De la refugiul de pe Valea Arpasului (casa de vanatoare amenajata de Clubul Dianthus Medias; ofera gazduire in conditii precare pentru maximum 10 drumeti cu saci de dormit) pana la intersectia cu marcajul de la Turnuri la fosta cabana Arpas, apar puncte rosii sporadic, destul de rar dar poteca e clara si circulata.

In zona La Sipot (traseul 34, http://www.romania-natura.ro/node/625 ) (imagini 2, 3, 4), cand urci catre Muchia Tarata, poteca este devastata de o exploatare forestiera, iar marcajul cvasiinexistent... trebuie sa ai intuitie sa urci pe drumul de tractor superior din caldare ca sa gasesti locul unde era punctul de rascruce La Sipot... de acolo sunt urme firave de marcaj banda albastra (vreo 3 semne), care duc pana la liziera, unde incepi sa deslusesti poteca; aceasta, in momentul in care ajunge dincolo de Boldanu (traseul 34, http://www.romania-natura.ro/node/625 ) devine perfecta, asa cum o stiam... Am plans cand am vazut dezastrul din zona, nu mai recunosteam configuratia terenului... poteca marginita de muraris era acum un drum de tractor care musca brutal din munte...
Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012




2 La Sipot, punct de rascruce si intrarea in traseul de pe Muchia Tarata.
Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012
















3 Zona la Sipot, devastata de exploatarea forestiera.
Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012




















4 Pe Muchia Tarata, poteca perfecta, marcaj banda albastra perfect.

Nici podul peste rau, care scurta drumul dinpre Victoria catre Sumerna (imaginea 5), nu mai este... am trecut prin apa.
Podragel si Muchia Tarata, marcaje cu probleme mari, septembrie 2012


5 Scurtatura care lega iesirea din orasul Victoria de drumul forestier spre fosta cabana Arpas se termina cu un pod suspendat, azi disparut.

Fişiere ataşateMărime
1_de_la_podragel_fagarasului.jpg141.12 KB
2_la_sipot_fagarasului.jpg340.35 KB
3_spre_tarata.jpg119.32 KB
4_tarata_fagarasului.jpg149.72 KB
5fagarasului_victoria.jpg110.57 KB
radu_serban.jpg120.17 KB

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului

Lisa - Plaiul Lisei - Vf. Trasnita - Cheia Bandei

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje

Nicolae Mercurean, Clubul de Turism si Ecologie Transmont Fagaras
www.transmont.ro

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje











Traseu omologat în anul 2010. Marcaj punct albastru. 7-8 ore.

Indicaţii rutiere către Lisa, trasee sugerate:

Brasov - Lisa
1. DN 1 şi DJ 104A Brasov - Sercaia - Sebes - Recea - Lisa
79,0 km 1 oră 8 min
2. DJ 104A Brasov - Persani (DN 1) - Sebes - Recea - Lisa
80,0 km 1 oră 11 min
3. DN 1/ E 68
92,0 km 1 oră 17 min

Sibiu - Lisa
DN 1 + DJ 105 B si 104 A Brasov - Fagaras - Sambata de Jos - Sambata de Sus - Lisa; 75,6 km 1 oră 3 min

Drum forestier, aproximativ 8 km, accesibil auto pana la cabana lui Nafornita.

Descriere traseu:
coordonate Lisa
45°43′42″N
24°50′60″E

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje





























































extras din http://www.romania-natura.ro/node/451













































Traseul pleaca din fata primariei Lisa, traverseaza Raul Lisa si urmareste drumul pe malul drept al acestuia, pe o distanta de peste 5 km, pe drum forestier bine intretinut; apoi traverseaza raul si continua pe alt drum forestier, pana la o mica cabana particulara. (foto 1)

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje



1

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje













2











De aici incepe poteca turistica care intersecteaza un drum de padure in mai multe puncte, pana la limita superioara a padurii.

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje













3

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje







4

Poteca continua apoi printre jnepeni, aproximativ 30 de minute, pana la doua rulote amplasate in apropierea Izvorului Jidanului (Izvorul Trasnita pe indicator), la aproximativ 1322 m inaltime.
In apropierea rulotelor se afla o stanca, La Belvedere, de pe care in zilele cu vizibilitate buna se pot admira Valea Oltului, Poiana Curmaturi cu fantomatica cabana Urlea si, inedit pentru turisti, muchiile nordice ale Caldarii Mogosului, Muchia Somnului si in sud-est Varfurile Urlea si Iezer.

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje







6 Fosta cabana Urlea.

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje















7

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje







8

Incepind din acest loc nu vom mai gasi apa pina dupa Muchia Cataveiu.
Urcam destul de sustinut printre jnepeni trecind pe versatulEstic al muchiei pe care continuam pina la iesirea in golul alpin in apropierea Seii Traznitei.

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje





10



Suntem la jumatatea traseului si am trecut de 2000 m inaltime.
Privelistea este superba.

Continuam urcind sustinut, in serpentine lungi, Vf. Trasnita, 2077 m si coboram intr-o sa care ne duce sub Vf. Catavei, pe care il ocolim.

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje



11



Din acest punct poteca este destul de putin vizibila si marcajul trebuie cautat printre ierburile destul de inalte, lucru destul de dificil pe vreme cu ceata.
Ca puncte de reper ar putea fi luate muchia din dreapta si iezerul din stanga potecii.
Poteca urca lin si ajunge intr-o sa in zona Vf. Rezistoarele, 2332 m, unde trece pe versantul nord-vestic al muchiei si iese in Saua Bandei.

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje



12

Traseu si refugiu nou in anul 2010 in Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje



13
In Fereastra Mica a Sambetei se gaseste un refugiu nou, montat in vara lui 2010.

Am parcurs un traseu dificil si inedit, realizat in colaborare cu Salvamont Victoria in perioada 2007 - 2010, traseu care ne ofera vizual locuri inedite ale muchiilor nordice din Muntii Fagarasului.

selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
fagarasului_000_nae.jpg29.61 KB
fagarasului_0transmont_sigla.jpg54.2 KB
fagarasului_harta_1.jpg44.74 KB
fagarasului_harta_2.jpg201.58 KB
fagarasului_image003.jpg67.04 KB
fagarasului_image004.jpg43.77 KB
fagarasului_image006.jpg79.61 KB
fagarasului_image007.jpg69.07 KB
fagarasului_image008.jpg57.65 KB
fagarasului_image010.jpg38.12 KB
fagarasului_image011.jpg42.21 KB
fagarasului_image012.jpg34.33 KB
fagarasului_image013.jpg56.26 KB
zona_traseu_lisa_2010.jpg309.29 KB
fagarasului_image001.jpg40.79 KB
fagarasului_image002.jpg49.29 KB

Traseul spre Muchia Dragusului, mari dificultati, Muntii Fagarasului

Traseul marcat cu punct rosu care suie din aval de cabana Valea Sambetei catre refugiul de pe Muchia Dragusului este distrus urat in portiunea lui superioara, din cauza avalanselor; trecerea prin jnepeni catre refugiu este incomoda si improbabila (vezi harta alaturata, extras din planul 2010 al masivului, pe care-l gasiti integral la http://www.romania-natura.ro/node/451).

Traseul spre Muchia Dragusului are mari dificultati - Muntii Fagarasului, Romania, natura, marcaje



Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
harta_dragus.jpg476.58 KB

Vanatoarea lui Buteanu, anul 2011, Muntii Fagarasului

cabana Capra - Lac Capra - Sa Capra - Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) - Lac Capra - Portita Arpasului - cabana Capra

text si imagini: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Marcajul banda albastra, bine (re)facut (vezi harta masivului la http://www.romania-natura.ro/node/625), ne-a condus in 4 ore (cu tot cu popasuri) de la intersectia Transfagarasanului cu podul care traverseaza Paraul Capra spre cabana Capra, taind la inceput serpentinelele Transfagarasanului, pana in Saua Capra; de la Lacul Capra ni s-a alaturat si banda rosie a traseului de creasta al masivului.
Vanatoarea lui Buteanu, anul 2011, Muntii Fagarasului


1 (Dominic Csudor) Se intra in traseu de la confluenta Paraului Izvorul Capra (in amonte este cascada cunoscuta) cu Paraul Fundul Caprei, urcand pe Piciorul Caprei.

continuarea articolului, cu text si imagini

Fişiere ataşateMărime
foto1_fagarasului_buteanu.jpg332.66 KB

refugiul Suru, Muntii Fagarasului

text: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

refugiul Suru, Muntii Fagarasului - Romania, natura, marcaje

refugiul Suru, la 26 august 2010
foto: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

Cabana veche nu se reconstruieste, iar refugiul - partial cu regim de cabana (ceai, cafea, bere) - se mai imbunatateste intr-un oarecare viitor si poate gazdui confortabil, 15-16 oameni.

de aici aveti o selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
fagarasului_suru_august_2010.jpg384.57 KB