Acele Morarului, Muntii Bucegi, parcurgere

Acele Morarului, Muntii Bucegi, parcurgere

text: Monica Tocaciu
poze: Mihai, Monica

Echipa: Gabi, Mihai, Dinu, Dan, Monica.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Vineri pregatesc toate cele necesare pentru a doua zi (18 septembrie 2010). Dupa doar 3 ore dormite, la 5,45 Gabi, Dan si Dinu ajung la mine in zona, ma imbarc in masina si mergem spre Otopeni, de unde il luam pe Mihai.
Ne indreptam spre Busteni. In Busteni intram pe Valea Cerbului, pana la locul unde incepe traseul nostru. Aici lasam masina, ne echipam si la deal cu noi.

extras din harta pe care o gasiti la http://www.romania-natura.ro/node/485

Mergem spre Valea Cerbului si avem un ritm destul de bun. Mihai, Dinu si Dan fac cu schimbul la caratul corzii, cate jumatate de ora fiecare. Eu sunt scutita medical azi de la aceasta activitate, din cauza genunchiului. Parca ajungem imediat in Poiana Costilei.

3 Vedere din Poiana Costilei.

Intram pe Valea Cerbului si Gabi incepe sa ne arate vaile, spunand cum se numesc. La intrarea in Valea Urzicii facem o mica oprire si mancam cate ceva. Continuam sa urcam pe Valea Cerbului care se deschide din ce in ce mai larg, permitandu-ne sa cuprindem cu privirea multitudinea de vai si valcele care se insira de o parte si de alta a ei.

6 Mihai si Dan.

7 Gabi.

8 Dinu.

9 Valea Cerbului.

Acele Morarului, harta.

click aici pentru a descarca harta cu Acele Morarului la dimensiunea de 30x41 centimetri

Curand ajungem in locul unde trebuie sa parasim Valea Cerbului si sa intram pe Brana Mare a Morarului. Aici mai facem o scurta oprire si ne uitam si pe schitele cu vaile, incercand sa le identificam.
Urcam pe Brana Mare a Morarului, iar peisajul care ni se infatiseaza este de vis, din ce in ce mai spectaculos pe masura ce inaintam.

11 Poteca din Valea Cerbului.

12 Pe Brana Mare a Morarului.

13 Autoarea.

14 Inaintam pe Brana.

17 Floare de colt.

20 Traseul nostru.

21

22

23

Nu pot sa nu ma opresc ca sa fac poze, parca cu fiecare metru cu care inaintez vad un unghi si mai frumos. Incerc sa cuprind cat pot de mult din frumusetea locurilor, m-as aseza in iarba moale mangaiata de vant si as ramane acolo in linistea muntelui sa ascult si sa simt, sa opresc timpul in loc.

24 Fantanita Morarului.

25 Privire inapoi.

Trecem de Fantanita si facem un scurt popas in Saua Fantanitei, acolo unde mancam si exersam nodului Machard. Gabi face bucle din cordelina pentru cei care nu au. Luam fiecare cate un bat si incercam sa executam cat mai corect nodul. Mai facem poze cu peisajul, se vad foarte frumos statiunile Busteni si Azuga, Muntii Baiului, Muntii Neamtului, Piatra Mare, Postavaru, cabana Diham, chiar si Ciucasul, in departare.

27 Vedere din Saua Fantanitei.

Din Saua Fantanitei continuam sa mergem putin pe Braul Mare al Morarului, printre jnepeni, trecem de Valea Comorilor si urcam pe portiunea finala a Vaii Bujorilor spre Creasta Ascutita.

31 Printre jnepeni, dupa Saua Fantanitei, pe Braul Mare al Morarului.

33 Atat de mici.

34 Vedem pe Brana Mare o echipa care vine in urma noastra.

35 Flori de colt.

36 Bucsoiu.

Ajungem pe Creasta Ascutita, care imi aduce aminte de Creasta Sudica din Piatra Craiului. De jos parea mult mai ingusta decat este de fapt. Avem acum in fata Acul Mare.

click aici pentru partea a 2-a a articolului

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
0_acele_morarului_cu_diacritice.doc	55.5 KB
3bucegi_morar.jpg	109.81 KB
6bucegi_morar.jpg	188.28 KB
7bucegi_morar.jpg	72.29 KB
8bucegi_morar.jpg	93.81 KB
9bucegi_morar.jpg	91.24 KB
11bucegi_morar.jpg	93.44 KB
12bucegi_morar.jpg	82.72 KB
13bucegi_morar.jpg	80.48 KB
14bucegi_morar.jpg	82.57 KB
17bucegi_morar.jpg	68.83 KB
20bucegi_morar.jpg	145.79 KB
21bucegi_morar.jpg	85.27 KB
22bucegi_morar.jpg	66.14 KB
23bucegi_morar.jpg	76.18 KB
24bucegi_morar.jpg	101.13 KB
25bucegi_morar.jpg	78.18 KB
27bucegi_morar.jpg	77.73 KB
31bucegi_morar.jpg	169.96 KB
33bucegi_morar.jpg	22.24 KB
34bucegi_morar.jpg	151.53 KB
36bucegi_morar.jpg	79.76 KB
35bucegi_morar.jpg	111.67 KB
1_harta_bucegi_an_2010_extras.jpg	247.52 KB
2_acele_morarului_harta.jpg	123.1 KB

Bran - Omu, prin Valea Gaura

Bran - Omu, prin Valea Gaura

Harta, imagini explicate, descriere a unuia dintre cele mai spectaculoase trasee din masiv.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Ionica Lera si Dinu Boghez

text: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)
fotografii: Ionica Lera si Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)

6-8 iulie 2009. Planuisem de mult excursia din Bucegi, cu urcare pe Valea Gaura. Auzisem atatea despre frumusetile care te intampina pe valea asta, in drumul ei spre Varful Omului. Prieteni buni, imi vorbisera despre minunile florale ale vaii dar si despre cele strecurate printre stancile haotic aruncate in drumul prin caldarile glaciare. Din Bran si pana spre crestele inalte ale Bucegilor era cale lunga si speram nu numai sa o parcurg cu bine dar sa ma bucur de tot ce-mi oferea muntele prin aceste locuri.
Am cautat indelung spatiul meteo favorabil, care sa-mi permita sa urc nestingherit. Printre zilele cu ploi multe, ba chiar si furtuni, am prins, credeam eu, zile bune. Nu eram decat doi tovarasi de drumetie, atunci cand am coborat in Bran (imagini 3, 5), o data cu primii stropi de ploaie, de care nu ne-am prea bucurat. Am ajuns repede la bariera de pe Valea Portii, dincolo de Podul Oprisului. Am plecat increzatori in steaua noastra norocoasa, cu care aranjasem inainte sa ne trimita in cale vremea cea buna. Numai ca o data ajunsi la ramificatia traseelor de pe vai, a Ciubotei si a Gaurei, a inceput ploaia. Una mocaneasca, cu nori compacti deasupra. Am cautat adapost si l-am gasit ceva mai sus si am tot asteptat sa se descarce norii si sa vedem din nou cerul senin. Cum asa ceva nu s-a intamplat, am luat-o inapoi, gandindu-ne la spectrul esecului iminent. Am gandit ca vom gasi o pensiune in cale, care sa ne dea prilejul sa ne incercam norocul a doua zi si care sa fie si pe masura buzunarelor noastre. Si cam asa s-a intamplat, doar ca pensiunea gasita a fost chiar in Bran. In dupa amiaza zilei cerul s-a luminat, creasta muntilor era limpede pana sus si parca ne-a parut rau ca ne-am intors din drum. Dar ne-am odihnit bine si cind au dat zorile eram pe drum.

1 Extras din monografia Bucegilor, pagina 136, a lui Emilian Cristea, Nae Dimitriu (Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti, 1964).

2 Extras de harta realizat de Ica Giurgiu, Leontin Suteu, Dinu Boghez.

3 Castelul Bran.

5 Berze, popas de-o vara.

6 Rascruce de drumuri: cruce rosie spre Valea Gaura (dreapta), triunghi galben catre Valea Ciubotea (stanga).

La ora 6 dimineata, am ajuns la rascrucea traseelor (imaginea 6, hartile 1 si 2). Eram acum in drumul pe care ni-l dorisem. Crucea rosie ne intovarasea pe poteca ce parea putin umblata si poate de aceea era cam inierbata. Nici semnele nu erau prea dese, dar si poteca era una singura. Cerul era senin si norii fum de tigara - care ar fi putut vesti vreme schimbatoare - nu se vedeau pe cer. Urcam mereu si ne bucuram de ziua frumoasa. Prin padure drumul era unul cu care eram obisnuiti. Printre fagi la inceput, apoi printre brazii semeti, prin raristea carora mai zaream crestele inalte, uneori prin ochiuri de poiana; urcam mereu. Am intalnit in cale un sipot, apoi o cruce stinghera a unui octogenar (Gelu Arghiriade, 1926-2006). Avea pe ea un epitaf scurt: „a iubit muntele” (asa si a fost, l-a iubit mult, a mers mult si des pe munte si a avut rabdarea sa fie insotit si de altii, pentru a le arata bucuriile naturii - nota, Ica Giurgiu).

7 Saua La Politie/ Poiana dintre Vai.

8 Aproape de stana din Valea Gaura.

Mai departe poteca a parut ca incepe sa coboare, apoi a urmat un urcus scurt si am ajuns in Poiana La Politie (imaginea 7). Un indicator cu timpul de coborare, 3½ ore - cam lung ni s-a parut, ca doar mai putin facusem noi la urcare, un altul care indica drumul pana la izvor si calea noastra continua intr-un coboras noroit de vitele mari care-l foloseau des. Eram in drumul spre stana. Cum nu mai fusesem niciodata pe aici si descrieri minutioase nu gasisem decat in monografia Bucegilor a lui Emilian Cristea, m-am straduit sa identific pe traseu denumirile cuprinse acolo si poate ca le-am aflat locul fiecaruia. Am coborat mult, ni s-a parut, apoi am urcat catre o strunga pietroasa, dupa care poteca a urmat un palier scurt. Nu prea departe auzeam lovituri de topor care veneau de la stana. Am ajuns intr-un ochi de poiana - Poiana dintre Vai, cu oarecare marcaje adiacente, dar nu la asta ne statea grija. Curand am ajuns in preajma stanei din Gaura (imaginea 8), catarata pe deal si de acolo au si venit catre noi niscaiva caini. Noi ne-am gasit loc de popas dupa o stanca iesita in cale, nu departe de malul pietros al firului de apa al Gaurei. Trecusera 3½ ore de cand parasisem drumul forestier. Aici am facut popasul cel mare si altul la fel n-am mai avut pana am ajuns la cabana de pe Varful Omu.

9 Spre Cascada Moara Dracului. (foto: Dinu Boghez)

10 Cascada Moara Dracului.

Cand am plecat mai departe, trecusera 4 ore de la inceputul traseului. Scurta vreme am urmat calea pe marginile paraului, trecand de pe un mal pe celalalt. Pe un copac, o sageata ne arata drumul lung de 100 m, pana la Cascada Moara Dracului si nu puteam sa ratam prilejul de a o vedea (imaginile 9, 10). Apoi, de aici incolo drumul a inceput sa urce din greu, prin locuri cu mult grohotis si cand am ajuns oarecum sus, a trebuit sa strabatem un drum de brana, pana am traversat din nou apa paraului, devenit acum mai firav. Am trecut pe malul celalalt, urcand din greu poteca strecurandu-se printre stanci mari. Grohotisurile de pe malul celalalt, de sub Galbinarile Gaurei, dominau peisajul. Noi ne strecuram mai departe pe sub peretii Gutanului (imaginea 12), la inaltimile carora de abia de ne putem uita. Curand am ajuns intr-un loc unde trebuia sa urci pe stanci aproape lucii si pe sub un perete oarecum surplombat. Pana a ajunge pe stancile de care puteai sa te agati trebuia sa urci un prag inalt, la care piciorul ajungea cu greutate. Daca faceai pasul, aveai cum sa te ajuti de cablul fixat in stanca. Eram pe Fruntea Catunasului (imagini 13, 14). M-a ajutat Ionica, mi-a luat rucsacul si asa am izbutit sa ma ridic pe stanca si, mai departe, sprijinindu-ma de prizele din cale si ajutandu-ma de cablul cam vechi, dar totusi util, am depasit primele greutati ale traseului. Mai erau si altele, tot asa si tot cu cablu ajutator. Cand am sfarsit urcusul dificil de pana atunci am simtit nevoia sa-mi trag sufletul.

11 Galbinele in Valea Gaura. (foto: Dinu Boghez)

12 Pe sub peretii Gutanului.

13 Urcand peretii Fruntii Catunasului, in zona lanturilor.

14 Iesirea deasupra Fruntii Catunasului.

Si pe mai departe, tot cu grija a trebuit sa mergem. Intr-alt loc a trebuit sa trecem printre doi pereti apropiati, de de abia puteai sa te strecori cu rucsacul in spate, iar jos, talpa bocancului cu greu isi gasea loc de sprijin. Peste tot jnepeni, care te mangaiau cu crengile lor, stanci uriase, trecatori pe care nu le banuiai si firul de poteca vizibil doar cand intalneai cate un ochi de poiana stinghera, cat permitea panta inclinata a acestor locuri. Am traversat firul vaii, am urcat din nou printre alte stancarii si cand imi mai ridicam ochii ma intrebam cand voi ajunge in despicatura de sus a muntelui, pe unde se vedea cerul si un stalp de marcaj. Se vedea cerul, dar nu mai era atat de senin cum il lasasem in poiana cu stana si norii il acopereau din ce in ce mai mult.

15 Ultima treapta glaciara.

Cand mai aveam putin pana a iesi la sesul ultimei caldari a vaii (imaginea 15), intalnim un cioban care cobora. Il intreb cam cat mai facem pana la cabana si, uitandu-se sceptic la mine, imi spune ca pana acolo mai fac vreo doua ore. Un pic mai departe, o sageata indicatoare ne spune ca mai avem de mers 2½ ore. Era ora 12 si, de cand incepusem traseul, trecusera 6 ore.
Traversam de cateva ori firul sec al vaii, pe jos cu infatisarea unui mozaic bine slefuit de torentii aparuti cand si cand si in sfarsit ajungem la capatul de jos al ultimei caldari. Acum eram pe plaiul intins al ultimei dintre cele strabatute. In lungul caldarii, un fir care parea pamantos - dar noi stiam ca stanci erau presarate peste tot, arata locul de unde veneau apele care slefuiau mozaicurile intalnite mai inainte. Unduia poteca, putin pe coasta din stanga vaii cum urcam (malul ei drept geografic). Am mai trecut si vreo doua clinuri ale muntelui, cu urcusuri modeste, acum, dupa cele pe care le strabatusem pana atunci. In vale, o pata de culori amestecate, adunate intr-un acoperis, intruchipa locul stanei de oi sterpe, de la care pana la noi au ajuns cativa dintre dulaii acesteia. I-am potolit repede, sacrificand painea pe care o aveam. Doar unul s-a mai tinut catava vreme dupa noi, pana cand s-a convins ca nu mai are ce capata.
In zare, sus pe crestetul muntelui, de parea ca nu vom ajunge niciodata acolo, se zarea din cand in cand, silueta cabanei de la Omu. Si aceasta acoperita adeseori de valul de ceata care o mai ascundea. Dar pana atunci ne-a intampinat ultimul clin de munte, care trebuia urcat pe poteca serpuitoare, inchipuita prin grohotisul scos la iveala de pasii oamenilor. Am ajuns mai repede decat credeam, sus, in Curmatura Hornurilor, acolo de unde adancul acestora te arunca repede in Caldarea Malaestilor. In stanga locului in care ajunsesem domina inaltul Varf al Scarii, catre care poteca bine conturata urca alene.

16 La cabana Omu.

Era trecut de ora 13 si cerul nu prevestea nimic bun. Noi ne-am continuat drumul catre cabana Omu, acum urcand usor, pe poteca bine conturata. Nici teama de ceata care mai strabatea culmea inalta nu mai aveam. Cand am ajuns la cabana (imaginea 16), de la sageata indicatoare amintita, trecusera exact 2½ ore. M-a batut gandul din nou ca indicatia intalnita jos, la inceputul traseului, „cabana Omu - 5 ore”, era cam extravaganta, chiar daca ritmul meu mai batranesc realizase pana aici 8½ ore.
Erau oameni putini la cabana si linistea domina locurile. Catava vreme am zabovit in cabana, revenindu-ne cat de cat dupa efortul facut. Ne-am ocupat locurile indicate de „cabaniere”, care ne-au aratat cam unde aveam sa dormim. Aveam in priciuri locuri cam de 50-60 centimetri fiecare si, in fuga, ne-au aruncat avertismentul ca daca ocupam si alt loc decat cel aratat aveam sa il platim si pe acesta si asa cam scump fata decat ne asteptam. Apoi am mai iesit pe afara, sa privim locurile, cam intunecate. Catre Bucsoiu, Bucura, catre Costila si cate mai aveam de privit de pe platforma cabanei (imagini 17-19). Catre apusul soarelui, altfel unul deosebit, vantul a imprastiat valurile succesive de ceata, dar dupa cum aratau norii nu ne asteptam la nimic bun pentru a doua zi. Ionica se intoarce de pe unde haladuise si, sceptic, spune ca afara e atat de frig ca doar ninsoarea mai lipseste. Peste noaptea chinuita, in locul ingust pe care-l aveam la dispozitie, doar luna plina de afara - strecurata prin perdeaua de nori, aruncand lumina peste varfuri si luminand fereastra - ne-a mai indulcit somnul zbuciumat si temerile pentru a doua zi.

17 Vf. Bucura, vazut din fata cabanei Omu. (foto: Dinu Boghez)

18 Vf. Costila.

19 Vf. Bucsoiu.

Ne-am sculat dis-de-dimineata. Ne-am luat repede lucrurile adunate inca de cu seara, am facut patul si am iesit afara. Era ceata deasa de nu vedeai stanca din fata cabanei, batea vantul si era frig. Cam asa a inceput coborarea catre Valea Cerbului. Noroc cu poteca larga, ce parea ca ne va scoate din incurcatura. Cat priveste marcajele, acum, la inaltimea de la care plecasem, pareau si rare si cam sterse. Am mers catava vreme pana cand am simtit ca pe cer se petrece ceva. Roata mare a soarelui se straduia sa sparga norii. Ceata s-a mai zvarcolit ceva timp, dar o simteam ca va ceda in curand.
Sub noi, in adancul vaii catre care ne indreptam, locurile incepeau sa sclipeasca sub razele soarelui. Catre crestele de unde veneam ceturile deveneau calatoare si curand am putut admira frumusetea stralucitoare a stancariilor dinspre Obarsie si Costila. Pe plaiul verde dinspre Obarsia, turma din bordeiul din Valea Cerbului iesise la pascut. Alt card ne-a iesit inainte si am mai avut vreme sa schimbam cateva vorbe cu ciobanul care il intovarasea.

20 Coborand pe poteca din Valea Cerbului. (foto: Dinu Boghez)

21 Coborand pe Valea Cerbului.

Cand am ajuns in dreptul bordeiului, dupa serpentinele multe desfasurate pe coasta muntelui, am inceput coborirea catre firul vaii. Si chiar daca poteca s-a mai plimbat de pe o coasta pe cealalta coborasul a devenit mai rapid. Pana atunci in fata avusesem minunatia abruptului Obarsiei si inaltimea Costilei. Acum, deasupra coastei pe care o parasisem, din paienjenisul cetii care se risipea, apareau „dintii” Morarului, spectaculosi ca intotdeauna. Apoi ne-am pravalit in adancul vaii, la intalnirea cu alte frumuseti ale locurilor. Clai de piatra cu poalele impadurite si varful aruncat catre cer. Canioane spectaculose, inguste, unul dintre ele cu un bolovan imens, prabusit de cine stie unde si incotopenit intre malurile sale. O capra neagra iesita la pascut, singurateca - poate-si pierduse iedul, privea agale catre noi. Mai jos, mai catre padurea in care am intrat pe nesimtite, pe poteca ingusta, am intalnit un om, cu parul poate mai alb decat al meu si care ne-a aruncat in fuga, definitia potecii pe care eram: asta este drumul expres catre Omu!

22 Tapul din Valea Cerbului.

23 Poiana Vaii Cerbului.

Ceva mai jos am trecut printr-o strunga, ca o potcoava, un tunel al timpului, prin care de abia de ne-am putut strecura. Apoi padurea a pus stapanire pe drumul nostru, presarat cu stanci acoperite de muschiul imbatranit pe ele.
Dupa ce am trecut de Poiana Fanului, poteca de pana acum s-a transformat in drum lat. Vreo doua coborasuri si tot atatea urcusuri si pana la urma ne-am angajat intr-un drum de uzura, placut, prin padure, pe langa un izvor si la sfarsit am dat de drumul care duce din Busteni catre Gura Dihamului. Se facuse tarziu pentru trenul pe care doream sa-l prindem si daca nu ne-ar fi ajuns din urma tractorul pentru turisti, cu cele doua vagoane dupa el, ca sa ne lase direct la gara, cine stie cat am mai fi asteptat dupa alte legaturi si cat am mai fi motait prin gari. Am ajuns numai bine la gara si dupa zilele frumoase petrecute in Muntii Bucegi, cei plini de surprize, am ajuns cu bine acasa.

Fişiere ataşate	Mărime
valea_gaura_cu_diacritice.doc	76 KB
0_ionica_lera_si_dinu_boghez.jpg	255.57 KB
1_bucegi_harta_cristea.jpg	496.65 KB
2_harta_Bucegi_Suteu_Giurgiu.jpg	926.25 KB
bucegi_2143.jpg	445.57 KB
bucegi_2164.jpg	169.14 KB
bucegi_2158.jpg	310.89 KB
bucegi_2171.jpg	185.82 KB
bucegi_2176_2.jpg	242.27 KB
bucegi_2191boghez.jpg	538.7 KB
bucegi_2192.jpg	486.2 KB
bucegi_2193boghez.jpg	558.77 KB
bucegi_2197.jpg	446.45 KB
bucegi_2216_2.jpg	667.24 KB
bucegi_2217boghez.jpg	194.27 KB
bucegi_2224.jpg	397.62 KB
bucegi_2247.jpg	310 KB
bucegi_2248boghez.jpg	224.01 KB
bucegi_2261.jpg	305.29 KB
bucegi_2271_2.jpg	384.8 KB
bucegi_2367boghez.jpg	624.97 KB
bucegi_2368.jpg	390.54 KB
bucegi_2395.jpg	383.67 KB
bucegi_2416.jpg	210.56 KB

Braul Mare al Morarului, Muntii Bucegi

Braul Mare al Morarului, Muntii Bucegi

text: Radu Hera (Bucuresti)

Nu este unicul brau care strabate muntele insa este cel mai lung si permite, in decursul a 2-3 ore, sa facem cunostinta cu tezaurul de bogatii alpine. Punctul de acces cel mai lesnicios este Valea Cerbului, pe care urcam dinspre Busteni, timp de 3-4 ore pana la intrarea in Brau. (vezi harta de detaliu la http://www.romania-natura.ro/node/564)

Poteca cu banda galbena de pe Valea Cerbului, dupa ce iese la gol, strabate in lung Poiana La Piatra Parlita, aflata la altitudinea de 1610 m, unde primeste pe stanga cum urcam Valea Caprelor, pe care o identificam usor dupa hornul sau vertical. Urmatorul fir este Valea Priponului, caracterizata printr-o grota in punctul de confluenta cu Valea Cerbului. Prindem sa urcam pieptis marea ruptura de panta numita Priponul Vaii Cerbului si, dupa 15 minute din poiana, ajungem la marginea unui prag in punctul in care spre stanga se desprinde poteca spre Valea Priponului (circa 1735 m altitudine).
De aici, in urcus usor, trecem pe malul opus al vaii, deci pe versantul Morarului, iar putin mai sus, in dreptul confluentei Vaii Cerbului cu Valea Caldarilor, aflata pe cealalta parte, parasim poteca marcata si prindem spre dreapta un hatas foarte vizibil care dupa cativa metri ne conduce in Braul Mare al Morarului.

Braul, la inceput putin inclinat si cu iarba, este destul de larg si ne poarta in urcus din ce in ce mai sustinut pe fata sudica a muntelui. Treptat, locurile devin mai abrupte, nefiind niciodata cu adevarat periculoase ci mai degraba emotionante. Frumusetea peisajului compenseaza efortul si, avand totusi grija la fiecare pas, distingem in peretii pe sub care trecem detalii pe care din vale de abia le ghiceam. Mici grote, pereti in miniatura, ace si colti mai mari sau mai mici se succed cu eleganta.
Traversam doua fire mai adanci, Sistoaca Dracilor si cea Rosie (pe care o identificam usor dupa culoarea caramizie a rocii). In continuare, dupa un urcus din ce in ce mai pronuntat pe fete de iarba si mici lespezi lustruite de ape, hatasul - uneori mai putin vizibil, alteori mai larg - depaseste un umar inierbat (care se distinge si din vale) si patrunde intr-o zona mai deschisa unde Braul trebuie urmat pe sub pereti in ciuda tentatiei de a o taia pe fete de iarba. Strabatem locuri incantatoare, traversam Sistoaca Fantanitei, iar putin mai jos de noi se afla un mic izvoras, Fantanita Morarului.
Dupa un ultim urcus pronuntat iesim in creasta, la altitudinea de 2120 m, unde o cruce de fier ne mai domoleste entuziasmul.
Facem un scurt popas, dupa un parcurs de circa o ora si mai bine, timp in care am urcat aproximativ 400 metri. Un tur de orizont se impune. Spre sud distingem imensul perete al Costilei in care observam in toata maretia lor Valea Caldarilor - cu aspect inierbat si larga, Priponul - care se ingusteaza ca o palnie si Valea Caprelor - stancoasa si agresiva mai ales in portiunea inferioara, despartite de creste salbatice si impunatoare.
Spre nord privirea ne este atrasa de versantul sudic al Bucsoiului, cu Creasta Balaurului si Braul Bucsoiului facandu-ne sa visam la alte ture.
In stanga, Creasta Ascutita continua spre Omu (vezi http://www.romania-natura.ro/node/564) iar in fata putem distinge amanunte ale Vaii Morarului precum si aspecte ale drumului pe care-l vom urma in continuare.
In sfarsit, spre est, Valea Prahovei, iar in spate Muntii Baiului inchid zarea intr-o nota odihnitoare.

Ne angajam in continuare pe traseu, care acum si-a schimbat total aspectul, iarba facand loc stancilor si jnepenilor. Intalnim incepand de aici pana in vale o mica sageata rosie si - din cand in cand - un indicator rudimentar, dar binevenit, format din doua lemne inchipuind o sageata.
In coborare continua si repede, hatasul strabate fata estica a muntelui trecand pe deasupra Vaii Bujorilor (pe al carui fir cu vegetatie putem cobori in drumul marcat dintre Poiana Costilei si Pichetul Rosu).
Dupa ce trecem pe deasupra Portitei Morarului, Braul se angajeaza pe fata nordica a muntelui, traverseaza Valea Poienii (grad de dificultate 2A), prima mare vale din Morarul si, in curand, dupa ce trecem pe deasupra Valcelului Tancurilor, ajungem sub Colti, care, priviti de aici arata foarte impresionanti.
Calauziti de hatas si de mica sageata, urcam si coboram strecurandu-ne printre jnepenii care bareaza calea, avand grija sa nu pierdem drumul. Intersectam pe o portiune ingusta Rapa Zapezii (grad de dificultate 2A), la altitudinea de 1960 m, chiar sub confluenta firelor ei de obarsie: Rapa Mare si Rapa Crucii.
Tinutul este foarte salbatic si stancos. Hatasul, dupa ce trece pe la baza unor pereti, intretaie Rapa Mica si dupa un scurt parcurs trece prin jnepenis spre Valea Adanca (grad 1A). Mentionam ca la traversarea vailor amintite putem intalni limbi de zapada chiar si in plina vara, fapt care solicita atentie.
Intre timp Braul a mai pierdut din inaltime, intretaie Valcelul Morarului la circa 1920 m si - atenti la hatas si la sageata care este mai rara acum - ajungem dupa un parcurs din ce in ce mai putin inclinat, printre tufe si jnepeni, in firul Vaii Morarului, la capatul unei ore si jumatate de mers din creasta.
Pe malul opus descifram Braul Bucsoiului, iar aici ia sfarsit traseul nostru, la circa 1850 metri altitudine.
Pentru a cobori in poteca marcata ne mai trebuie un efort de o ora, timp in care trecem peste saritorile vaii, iar din poteca cu triunghi rosu putem sa ne alegem pentru inapoierea la Busteni una dintre variantele marcate.
Putem de asemenea sa continuam ascensiunea spre Varful Omu urmand firul sau coastele Vaii Morarului, circa 2 ore.
Traseul descris este cotat cu gradul 1A , fiind astfel incadrat in categoria celor usoare din punct de vedere al dificultatilor alpine; trebuie totusi sa avem in vedere ca locurile sunt salbatice si neumblate. Din rucsac nu trebuie sa lipseasca o cordelina pentru asigurare, iar grupul trebuie condus de un om obisnuit cu rigorile alpine.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
brau_mare_morar_cu_diacritice.doc	59.5 KB

Bucegi si Garbova, harta

Bucegi si Garbova, harta

Informatii foarte interesante despre muntii din dreapta si stanga Prahovei.

extras din Harta Bucegi - Garbova, ca sa puteti aprecia cantitatea de informatie continuta

Aruncata in coltul unui anticariat, jerpelita (vezi mai jos copertile ei 1 si 4), o harta exceptionala pentru intelegerea cunoasterii turistice si alpine a muntilor nostri (pe ecran aveti afisat doar un colt al ei) mi-a atras atentia (harta integrala se gaseste aici si are 69 x 99 centimetri). Bucurati-va de amanuntele pe care le veti descoperi pe planul Masivelor Bucegi - Garbova, comparati cu ce s-a adaugat ulterior cunoasterii lor. Multumim domnilor Haret, Protopopescu, Titeica. Va recomandam sa cititi si Pe crestele Carpatilor (vezi mai jos coperta 2), unde autor este de asemenea domnul Radu Titeica (Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984). IAR AICI GASITI GHID SI HARTA LA ZI (50 x 68 centimetri), CU MULTE INFORMATII IN PREMIERA.

Coperta Hartii Bucegi - Garbova.

Coperta cartii Pe crestele Carpatilor.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
bucegi_garbova_cu_diacritice.doc	50.5 KB
coperta_harta_haret.jpg	39.2 KB
coperta_pe_crestele_carpatilor.jpg	123.71 KB
extras_harta_haret.jpg	807.19 KB

Bucegi, 8 lacuri naturale

Bucegi, 8 lacuri naturale

text si fotografii: Ica Giurgiu
(Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Turistii, de obicei, nu se abat din potecile marcate sau de pe directia crestei/ crestelor principale. Cat de putin ne lasam bucurati de munte...
Si ce putin se apropie de a intelege muntele, cu foarte rare exceptii, geografii, biologii, botanistii. Cat de indiferenti suntem, cei mai multi, in a sustine real o publicatie/ un site care sa prezinte permanent, amanuntit zonele de altitudine. Ce "bine" stiu, tot mai multi romani, Asia, Africa, Americile, tinuturile inghetate.
Mai greu e sa descoperi Carpatii, sa notezi noutati, sa le faci cunoscute. Bucegii au inca o harta insuficient de amanuntita: de exemplu, reprezentarea versantului alpin prahovean nu este pe masura parcurgerii sale. Ce sa mai vorbim despre descrierea si observarea permanenta a vegetatiei si faunei.
In comparatie cu suprafata montana a Romaniei si cu numarul cetatenilor, numarul celor care merg pe munte, pentru recreere activa sau studiu, a fost si este extrem de mic. Foarte putini umbla cu cortul. Si mai putini dintre acestia ies din zonele “traditionale” sau merg iarna pe munte. Ca sa bagi groaza in vreun “cunoscator in amanunt” al Bucegilor nu trebuie decat sa-i spui sa doarma afara din cabana sau cort macar intr-o noapte de vara...
Doar cativa dintre colindatorii Muntilor Carpati se zbuciuma sa ii faca corect cunoscuti, sa promoveze informatie reala, la zi. Pentru ca, nu-i asa, e mai “spectaculos” de povestit ce se “intampla” nu-stiu-unde in afara Romaniei decat sa vii cu date inedite din atat de necunoscutii nostri Carpati.

Am identificat, dupa 1990 (insotit fiind de Sorin Mihai, Claudia Moldoveanu, Gratiela Florea, Adrian Cegu, Monica Vladulescu), patru lacuri naturale in zona centrala a Muntilor Bucegi, la mica distanta de hotelul Pestera, in perimetrul amintit in scrierile lui Mihai Haret sub numele de Catunul Ursilor. Se cunostea pana atunci doar un singur lac natural in masiv, in Valea glaciara Tiganesti. Pe acolo facusera ciobanii, de mult, poteca; turistii, luandu-le apoi pe urme, vin acum pe marcaj turistic si vad si ei lacul.

harta zonei in care se afla Catunul Ursilor, extras din ghidul 2011 al masivului
vezi aici ghidul 2011

Am revenit la Catunul Ursilor in 2003, insotit de Cristina Lazar, pentru a completa informatiile. Iata ca sunt mai multe lacuri, sapte (dintre care doua temporare), nu doar patru cate vazusem in precedenta prospectare. Ele se intind (de la nord la sud) pe vreo 300 de metri (vezi harta).



harta zonei cu lacuri de la Catunul Ursilor

Sase dintre lacuri au axa mare cuprinsa intre 10 si 18 metri; latimea lor maxima ajunge la 12 metri; suprafata acestor lacuri este determinata si de cantitatea de zapada viscolita in depresiunile unde s-au format aceste oglinzi ale cerului. Nu le-am masurat adancimea. Lacurile 4 si 5 sunt temporare.



Valea superioara a Ialomitei si platoul carstic glaciar Catunul Ursilor, in stanga imaginii.

De pe drumul auto care leaga Vaile Ialomita, Doamnele si Horoaba, vedem platoul glaciar carstic de la Catunul Ursilor (in imagine, Lacul 5, in stanga si Lacul 1, in dreapta).

Catunul Ursilor este un perimetru supus activitatii glaciare, pastrand inca urme specifice. Partial este dezvoltat pe calcare, petrografie care diversifica intotdeauna dinamica reliefului. Am putea sa-l descriem ca un platou pe care sunt depresiuni, lungi si late de metri sau zeci de metri, platou marginit spre sud, vest si est de versanti. Calcarul, conglomeratul si depozitele glaciare i-au hotarat aspectul si ii controleaza evolutia. Vegetatia este prezenta in special pe versantii de la vest si sud.



Lacul 1 de la Catunul Ursilor.

Lacul 2 de la Catunul Ursilor.

Imediat aval de Sfinxul de langa cabana Babele, privind spre Valea Ialomitei, se vad cele doua lacuri mai mari, stana dintre ele si inca alte 1-2 suprafete de apa, dupa cum bate lumina.



Lacul 3 de la Catunul Ursilor.



Lacul 7 de la Catunul Ursilor.

Se ajunge usor acolo, in versantul drept al Ialomitei, mai jos de confluenta cu Valea Doamnele, dinspre toate punctele cardinale. Perimetrele vecine celui cu lacuri sunt si ele atractive, prin denivelari, forma rocilor, vegetatie, liniste. Locuri de cort, unele bune in timpul sezonului pastoral, altele in afara lui.
Cum or fi aratat lacurile pe cand nu se venea cu animale la pascut? Cum s-ar modifica oare locurile daca s-ar interzice aceasta activitate?

mai multe date, imagini si explicatii gasiti aici

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
catunul_ursilor_bucegi_1_lacuri.jpg	286.57 KB
catunul_ursilor_bucegi_3_lacuri.jpg	251.89 KB
catunul_ursilor_bucegi_4_lacuri.jpg	396.18 KB
catunul_ursilor_bucegi_5_lacuri.jpg	415.47 KB
catunul_ursilor_bucegi_6_lacuri.jpg	353.6 KB
catunul_ursilor_bucegi_7_lacuri.jpg	501.88 KB
catunul_ursilor_bucegi_harta_lacuri.jpg	26.26 KB
harta_lacuri_naturale_bucegi.jpg	260.73 KB

Bucegi, Lacul Bolboci, panorame montane

Bucegi, Lacul Bolboci, panorame montane

Radu Moroianu (Bucureşti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Sambata 13 noiembrie 2010, am reeditat un traseu auto, cu sotia, spre cabana Zanoaga si barajul de la Bolboci.

De pe DN1, de la intrarea in Sinaia, am facut stanga pe DN71 catre Targoviste si dupa 18 km am ajuns in localitatea Moroieni. De aici, dupa cativa kilometri de drum mizerabil, odata betonat si asfaltat, am ajuns la sanatoriul Moroieni de unde incepe drumul forestier (macadam) care duce pana la hotel Pestera (29 km) sau, peste Saua Dichiu, in Sinaia sau chiar la cabana Babele.

extras din harta anului 2010 pentru Muntii Bucegi, pe care o gasiti integral la http://www.romania-natura.ro/node/485.

Drumul pietruit a fost in general acceptabil pana la Bolboci (asta vara am mers pana la hotel Pestera si nu am avut probleme). Pe parcurs am avut cateva puncte de belvedere catre zona sudica a Bucegilor (imaginile 3, 4), pana spre Varfurile Leaota, Lespezi, Zanoaga (vezi harta anului 2010, la http://www.romania-natura.ro/node/485).

extras din imaginea/ panorama 3 (De pe Culmea Priporului, mergand catre Zanoaga, vedere spre Vf. Leaota (in fundal); in dreapta imaginii, cariera Lespezi.) aici gasiti integral panorama 3

extras din imaginea/ panorama 4 (De pe Culmea Priporului, mergand catre Zanoaga, vedere spre imprejurimile carierei Lespezi; in fundal, Vf. Leaota.) aici gasiti integral panorama 4

Din zona barajului Bolboci se deschide perspectiva vasta asupra arcului Bucegilor, de la nord-vest la nord-est, putand trece in revista Coltii Tatarului, Culmile Batrana, Doamnele, Valea Obarsiei pana catre Omu, Culmea Obarsia, cabana Babele, Costila, Vf cu Dor, Culmile Nucetului si Vanturisului (imaginea 6). Spre sud, in "contre jour" se zareau culmile si peretii ce strajuie Cheile Mici si Cheile Mari ale Zanoagei (imaginea 5).

extras din imaginea/ panorama 5 (De pe barajul Bolboci, vedere spre sud, catre Cheile Mari si Mici ale Zanoagei.) aici gasiti integral panorama 5

extras din imaginea/ panorama 6 (De pe barajul Bolboci, vedere spre nord, catre (de la stanga la dreapta) Tataru, Doamnele, Obarsia, Costila, Nucet, Vf. cu Dor, Vanturis.) aici gasiti integral panorama 6

Dupa sedinta foto de la baraj am facut, pe jos, o incursiune de o ora, dus-intors, in Cheile Mari ale Zanoagei incercand sa culeg, catre ora asfintitului, imagini (7, 8) asupra peretilor impresionanti care strajuie valea salbatica si plina de bolovani imensi a Ialomitei. Aici calcarele stralucitoare ale crestelor contrastau puternic cu intinsele zone de umbra de la baza cheilor.

7 La intrarea amonte in Cheile Mari ale Zanoagei, pe dreapta geografic.

8 La intrarea amonte in Cheile Mari ale Zanoagei, pe dreapta geografic.

Nu voiam sa ma surprinda inserarea la intoarcere pe drumurile accidentate pe care venisem (cu max 20 km/h). Am revenit in Bucuresti in jurul orei 20.

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
1_harta_bucegi_an_2010_extras_bolboci_baraj.jpg	551.61 KB
3a_bucegi_bolboci.jpg	242.45 KB
4a_bucegi_bolboci.jpg	289.28 KB
5a_bucegi_bolboci.jpg	171.29 KB
6a_bucegi_bolboci.jpg	146.15 KB
7_bucegi_bolboci.jpg	250.2 KB
8_bucegi_bolboci.jpg	169.08 KB

Bucegi, Valea Gaura pe schiuri

Bucegi, Valea Gaura pe schiuri

text: Andrei Samoil
fotografii: Ricky si Andrei Samoil (Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

În poza alaturata sunt eu, Andrei. Luna mai 2003. Plecaţi din Bucureşti la ora 7 (tata şi cu mine) am ajuns la cabana Babele, după ce am urcat cu telecabina din Buşteni, pe la ora 12. Aici, lume de tot felul şi coadă mare la telecabină. Începeam tura noastră pe schiuri.

Cabana Babele ramane in urma.

Continuăm drumul spre cabana Omu, pe sub Ceardac, adică pe drumul de vară.

extras din harta masivului, realizata de I. Giurgiu si Leontin Suteu

De partea cealalta a Ceardacului, pe micul platou dintre Vaile Cerbului (dreapta) si Obarsia (stanga).

Cabana Omu este inca, partial, sub zapada. Sosim aici la ora 15.

Varful Omu. (Cat o fi oare de inalt? Vezi http://romania-natura.ro/node/97.)

În spate au ramas Muntele Coştila şi releul de pe el. În ultimul plan, spre dreapta, Munţii Baiului.

Chiar în spatele cabanei se deschide Valea Gaura, pe care urmează să o coborâm pe schiuri. În partea stângă a imaginii este muntele pe care debutează frumosul traseu pe versantul vestic al Bucegilor, spre cabana Padina. Iar în stânga de tot, în spate, se înalţă Masivul Leaota.

A doua zi, după ce am fost primiţi cu mare ospitalitate de cabanierii de la Omu (în aceeaşi zi sosiseră şi ei la cabană), am început să coborâm, pe la ora 8,30. În spate rămân (vazute de la stanga la dreapta) staţia meteo, Vf. Omu şi cabana.

Puţin mai jos faţă de cadrul anterior privirea cuprinde spectaculosul Muntele Scara (încă evitat de călătorii prin Bucegi) şi, în fundal, Masivul Piatra Craiului. În stânga se cască Valea Gaura, în dreapta coboară brusc Văile Ţigăneşti şi Mălăieşti. Toată zona nordică a Bucegilor este deosebit de diversă şi atrăgătoare.

Privirea cuprinde spectaculosul Muntele Scara (încă evitat de călătorii prin Bucegi) şi, în fundal, Masivul Piatra Craiului. În stânga se cască Valea Gaura, în dreapta coboară brusc Văile Ţigăneşti şi Mălăieşti.

Am ajuns în treimea superioară a Văii Gaura şi vom lasa primele urme pe traseul turistic ale cărui semne sunt acum sub zăpadă.

Dacă întoarcem privirea spre cabana Omu, rămasă sus, în cel mai depărtat plan al imaginii, nu recunoaştem sub zăpadă relieful ruiniform săpat pe conglomerate şi calcare. Mai jos de noi, Cascadele de la Moara Dracilor pot fi coborâte pe schiuri, acum apărând la suprafata doar una singură dintre ele; zăpada foarte moale s-a scurs în zona lor (vezi si http://romania-natura.ro/node/421).

La ora 12 ne odihnim pe primele petice de iarbă, la baza Văii Gaura, imagine în care fundalul este dominat de fantasticul relief pe conglomerate şi calcare din versantul ei drept geografic.

Fişiere ataşate	Mărime
harta_Bucegi_Suteu_Giurgiu.jpg	419.95 KB
bucegi_DSC02569.jpg	104.15 KB
bucegi_DSC02574.jpg	135.42 KB
bucegi_DSC02575.jpg	135.13 KB
bucegi_DSC02584.jpg	106.1 KB
bucegi_DSC02586.jpg	159.17 KB
bucegi_DSC02587.jpg	276.51 KB
bucegi_DSC02588.jpg	169.58 KB
bucegi_DSC02589.jpg	232.33 KB
bucegi_DSC02590.jpg	243.77 KB
bucegi_DSC02591.jpg	264.38 KB
bucegi_DSC02593.jpg	149.16 KB
bucegi_DSC02595.jpg	213.15 KB
bucegi_DSC02597.jpg	297.95 KB
bucegi_DSC02600.jpg	466.61 KB
bucegi_DSC02603.jpg	439.14 KB

Bucegi, cascade mari la Vanturis

Bucegi, cascade mari la Vanturis

Silviu Manciulea (Bucuresti)

Iunie 2010. Fotografii realizate cu zoom, de pe serpentinele soselei Sinaia - Targoviste, intr-o zi cu ploaie, dupa ce am trecut podul peste apa Vanturisului.
click aici pentru descrierea accesului la cascade (cu harta, text si imagini explicate)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
bucegi_vanturis_101.jpg	416.97 KB
bucegi_vanturis_200.jpg	442.73 KB
bucegi_vanturis_100.jpg	387.65 KB

Bucegi, cascade mari pe Izvorul Dorului

Bucegi, cascade mari pe Izvorul Dorului

Ica Giurgiu
(Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

Fie ca suntem la (aproximativ) 850 metri altitudine, pe soseaua Sinaia - Targoviste (vezi harta 1, autori Leontin Suteu, Oradea si Ica Giurgiu, Bucuresti), de unde se desprinde, catre dreapta cum venim din Sinaia, drumul auto spre cartierul Izvor (al orasului Sinaia). La inceput avansam pe malul stang geografic al Paraului Izvorul Dorului (pe el sunt Cascadele Vanturisului).

extras din harta realizata de Leontin Suteu si Ica Giurgiu

Imediat dupa aceasta ramificatie urmeaza, pe soseaua spre Targoviste, podul peste Izvorul Dorului; de la mijlocul lui, spre nord-vest, avem belvedere deosebita asupra taieturii facuta de cursul Izvorului Dorului (centru) (vezi imaginea 2; in stanga varfului sagetii se vede Cascada de Jos/ Cascada Mare a Vanturisului). In imaginea 3 vedem si Vf. Vanturis (1925 m), pisc de pe care se deschide o exceptionala panorama asupra masivului (Cascada de Jos/ Cascada Mare a Vanturisului este in imaginea 3 la dreapta varfului sagetii). De pe pod putem admira si fotografia, in a doua jumatate a lunii martie sau in aprilie, atunci cand se topesc zapezile de pe platou, cateva caderi de apa de pe cursul Izvorului Dorului (inlantuite sau nu, dupa marimea debitului), peisaj impunator prin forta, surprinzator chiar si pentru cei obisnuiti cu diversa oferta peisagistica a Bucegilor.

2 Spre sfarsit de martie sau inceput de aprilie, dupa cum se topesc zapezile pe Platoul Bucegilor, de pe podul pe care soseaua Sinaia - Targoviste trece peste Valea Izvorul Dorului, putem vedea Cascada de Jos (Cascada Mare) a Vanturisului. Acelasi perimetru montan il descoperim in imaginea 3, luata dinspre Muntii Baiului, din poiana in care iese poteca marcata care urca de la cabana Cuibul Dorului spre Vf. Piscul Cainelui.
fotografii: Ica Giurgiu

3 Spre sfarsit de martie sau inceput de aprilie, dupa cum se topesc zapezile pe Platoul Bucegilor, de pe podul pe care soseaua Sinaia - Targoviste trece peste Valea Izvorul Dorului, putem vedea Cascada de Jos (Cascada Mare) a Vanturisului. Acelasi perimetru montan il descoperim in imaginea 3, luata dinspre Muntii Baiului, din poiana in care iese poteca marcata care urca de la cabana Cuibul Dorului spre Vf. Piscul Cainelui.
fotografii: Ica Giurgiu

Pornim acum catre Cascadele Vanturisului. Incepem sa urcam usor pe drumul spre cartierul Izvor, pe care vom avansa intre 5-10 minute, dupa cum preferam sa mai taiem cate o serpentina sau sa-l parcurgem integral; din el, spre stanga, se desprinde drumul forestier Vanturis (destul de puternic denivelat).

4 Varful Vanturis, vazut dinspre Varful cu Dor, la vremea cand coastele Vanturisului incep sa se inroseasca de la bujorul de munte care infloreste.
foto: Ica Giurgiu

5 Iarna, zona Varfului Vanturis poate ridica uneori serioase probleme de parcurgere, caci zapada nu se asterne uniform pe aici; vegetatia, schimbarile de panta si curentii de aer din perimetru influenteaza consistenta straturilor de nea. In stanga imaginii se lasa abruptul Vaii Izvorul Dorului.
foto: Ica Giurgiu

6 Abruptul Vaii Izvorul Dorului (indicat de sageata galbena), acolo unde sunt marile cascade, este ascuns de padure. Spre firul vaii nu sunt decat putine locuri pe unde se poate cobori in siguranta, dar aceste cai nu sunt deloc usoare.
foto: Ica Giurgiu

Drumul avanseaza pe malul stang geografic al Izvorului Dorului si, la circa 10 minute de la intrarea pe el, ne duce pe malul paraului, intr-un loc framantat de activitati umane (il numim A, vezi harta 1). Spre stanga (cum mergem) se desprinde o ramura a drumului forestier (pe Valea Izvoras), cale inedita de plimbare pentru cei care doresc sa treaca pe sub altitudinea cabanei Cuibul Dorului si sa ajunga in drumul care traverseaza Muntele Paduchiosul (indreptandu-se de acolo spre Piscul/ Varful Vanturisului, ocazie de a descoperi - in afara panoramei deosebite ce se deschide de aici asupra Masivului Bucegi - pereti de conglomerate, "poduri" (zone cu aspect plat) bine inierbate si - primavara in special - bogatie de flora alpina; este aceasta o cale de acces foarte placuta spre Cascada de Sus a Vanturisului (imagini 7, 8; mai mica bine la inaltime decat Cascada Mare); precizam ca imediat amonte fata de Cascada de Sus se afla, oarecum ascunsa privirilor nu foarte curioase, o cascada mai mica, dar cu debit bine adunat in jgheabul prin care se pravale (accesibila si vizibila daca venim dinspre amontele ei).

7 Ne putem apropia de partea superioara a Cascadei de Sus a Vanturisului inaintand pe o brana care se desprinde catre dreapta cum coboram pe vaioaga ce se desprinde la stanga, in panta mare, spre apa Izvorului Dorului (daca venim dinspre Sinaia, pe marcajul punct rosu).
foto: Ica Giurgiu

8 Cascada de Sus a Vanturisului ne stropeste bine cand sosim la poalele ei si vrem sa admiram peisajul in detaliu.
foto: Ica Giurgiu, Octavian Paun

Tot din locul A, dar spre dreapta, se desface alta ramura a drumului forestier (in continuare pe malul stang geografic al Vaii Izvorul Dorului - vezi harta), pe care ajungem, dupa 25 minute, intr-o frumoasa si generoasa poiana (locuri de cort) de unde superbii versanti din malul stang al Vaii Izvorul Dorului (aflati sub Varful cu Dor, 2038 metri altitudine) se lasa cercetati pe larg de privirile noastre. Suntem la 1020 m altitudine (vezi harta). Am facut pana aici, din soseaua Sinaia - Targoviste, circa 45 minute.

La o prima excursie in zona, pentru ca sunt motive suficiente ca sa nu putem "epuiza" oferta muntelui la un singur parcurs, vom merge din capatul amonte al poienii direct spre stanga, catre Valea Izvorul Dorului. Timp de doua ore, urcand pe firul vaii, descoperim o succesiune de cascade, caderi de apa si bazine mult prea diversa pentru a ne plictisi. Vom sosi la 1170 m altitudine, acolo unde o frumoasa cascada (imaginea 9, luata la debit mic) se zdrobeste, de pe straturi orizontale, intr-un lac de 8 metri pe axa mare, adanc de vreo doi metri, din care porneste o teava metalica groasa si apoi de-a lungul ei o poteca spre aval, pe malul stang al Izvorului Dorului, cale pe care v-o recomandam la intoarcere (mai simpla), pentru a nu repeta traseul pe care am urcat. Aceasta poteca coboara in poiana de care vorbeam mai sus, la 1020 m altitudine.

9 Cascada din vale, de pe Izvorul Dorului.
foto: Ica Giurgiu, M. Varareanu, C. Lazar

La o alta excursie in zona, pornim din capatul amonte dreapta al poienii de la 1020 m altitudine, intai pe un drum forestier, care ne scoate repede la un afluent al Izvorului Dorului, traversat la cativa metri inaltime de conducta metalica de captare a apei. Trecem afluentul si urmam conducta, cale sigura catre cascada de la 1170 m altitudine.
De aici mai avem 170 m diferenta de nivel de urcat pana la baza Cascadei de Jos/ Cascada Mare a Vanturisului (pe care inca nu am reusit sa o fotografiez semnificativ din apropiere, adica cu un personaj vizibil in imagine, pentru a da reper/ dimensiune spatiului) (aflata dupa un cot puternic spre dreapta al vaii, cea mai importanta de pe parcursul sau, inalta de vreo 25 metri), parcurs care ne va solicita inca 1-2 ore, dupa cat de multa apa este pe vale si dupa cum ne alegem drumul printre cascade si saritori. Inainte de Cascada de Jos/ Cascada Mare, pe stanga cum urcam, se desprinde o vale de obicei seaca (vezi harta), pe firul ei putand ajunge pe la 1700 m altitudine, in poienile de sub Vf. Vanturis.

Coltii lui Barbes

text de Radu V. Cotta, cu completari facute de Ica Giurgiu

Cine strabate magistrala turistica marcata cu banda rosie care leaga Sinaia de Saua Varfului cu Dor are surpriza sa descopere pe cladirea fostului refugiu salvamont din imediata apropiere a cabanei Valea cu Brazi urmatoarea inscriptie cu vopsea: Politele Barbesului, Saua Oboare, Varful Vanturis, Saua Paduchiosu, cabana Cuibul Dorului - marcaj punct rosu, durata 6-7 ore, interzis iarna (vezi harta 1).
Inscriptia este dublata de o alta asemanatoare (dar greu vizibila), aplicata pe o lespede de piatra, la intrarea propriu-zisa in traseu, adica pe fundul sistoacei din stanga potecii spre Varful cu Dor, afluent al Vaii Stanei (vezi harta).
Un interes aparte suscita sectorul marcat cu punct rosu dintre racordarea cu poteca banda rosie, in aval (racordare aflata inainte de grupul de stanci La Cetate) si locul de traversare a Izvorului Dorului, in amonte, in dreptul marelui cot al ei, de la nord-vest de Vf. Vanturis. Acest sector este un brau care incinge pe la sud-est voluminosul Munte Coltii lui Barbes, munte cunoscut in partea lui de nord-est sub numele Varfu cu Dor. Poteca nu prezinta semnificative diferente de nivel, ea incadrandu-se, cu mici exceptii, intre curbele de nivel de 1700 si 1900 metri. Zona este deosebit de salbatica, in mare parte impadurita, dar totusi cu suficiente poieni si luminisuri pentru admirat imprejurimile si departarile.
Doar la inceput (spre marcajul banda rosie) cararea este mai "pasnica", mai fara probleme. Restul traseului se desfasoara de-a curmezisul catorva afluenti de pe stanga geografic a Izvorului Dorului, peste un abrupt accentuat cu prapastii in jos, care mai mult se ghicesc prin vegetatia compacta si cu frumoase formatiuni stancoase pe conglomerate, de-a lungul si in dreapta potecii, tot mai numeroase pe masura ce ne apropiem de Valea Izvorul Dorului: tancuri, turnuri, pereti cu tavane si surplombe, mici valcele cu saritori etc.

In a doua parte a sectorului asupra caruia insistam, potecuta se apropie in cateva locuri tot mai mult de perete, capatand aspect de brana tipica Bucegilor. Este aici chiar zona, denumita inspirat si sugestiv, Politele lui Barbes. In sectorul final al acestui brau se desprinde la stanga jos o derivatie nemarcata a potecii, care duce, printr-un jgheab pietros si pamantos spre firul V. Izvorul Dorului, intre cele doua mai mari cascade ale Vanturisului (Cascada de Sus si Cascada de Jos/ Cascada Mare), punct de maxima atractie al parcursului.
Durata necesara pentru strabaterea braului de la parasirea benzii rosii pana la cotul Vaii Dorului este de 2½-4 ore. De aici inainte pana la punctul terminus, cabana Cuibul Dorului, drumul turistic isi pierde caracterul alpin si nu mai comporta dificultati majore din punct de vedere al efortului, al orientarii (pe vreme senina) sau al periculozitatii.
Pe la 1970 poteca era suficient de clara si conturata, explicatia putand fi aceea ca era frecvent circulata de ciobani cu oile. Apoi, dupa anii 1990, poteca s-a stricat; au fost doboraturi de vant, uscaturi din molidisuri, viituri, avalanse de zapada si pietre. Marcajul punct rosu, desi uneori greu de gasit imediat, ne scoate din dificultate. Desi nu este suficient de des si clar, cu atentie il putem gasi si urma in mod satisfacator.
Apar totusi doua zone cu semne greu de identificat, mai ales daca vremea nu este buna. Prima se afla dupa ce ne desprindem din marcajul banda rosie, dincolo de sistoaca ce are pe fund lespedea cu inscriptie; de aici s-ar putea sa nu observam usor semnele de marcaj pe urmatoarele doua sute de metri; ele exista dar sunt aplicate pe niste braduti subtiri (bine ca sunt), punctul rosu inconjurand tulpina. Dupa ce iesim din sistoaca trebuie sa urcam la 45 de grade spre stanga si vom descoperi apoi semnele, care se insira pe o prima curba de nivel.
O a doua portiune, tot de vreo 200 de metri lungime, unde trebuie sa bajbaim dupa poteca, fie ca venim dintr-un sens sau altul al traseului, se afla dupa vreo 45 de minute de la parasirea semnului banda rosie, dupa ce am traversat trei valcele si am trecut prin strunga stancoasa, ingusta, ocolind, prin dreapta, un bolovan. De aici, tendinta este sa continuam spre inainte, pe curba de nivel. Se ajunge imediat la urmatoarea valcea, neprimitoare, salbatica si adanca, peste care nu exista continuare. Trebuie sa ne intoarcem cateva zeci de metri si sa cautam poteca pe picior in sus, pe linia de cea mai mare panta. Hatasul slab urca din greu prin padure, in serpentine scurte, vreo 10 minute, apoi se orienteaza decis catre stanga, revenind pe linie de nivel si debusand in final intr-o poienita cu molizi tineri pe margine si cu stancarii in vecinatate.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşate	Mărime
0cascadele_vanturisului_cu_diacritice.doc	77 KB
1harta_cascadele_vanturisului.jpg	565.9 KB
2_zona_vinturis_depe_pod_din_sosea.jpg	162.33 KB
3_zona_vinturis_depe_piciorul_piscul_ciinelui.jpg	56.65 KB
4_vinturis_dinspre_vf_cu_dor.jpg	152.65 KB
5_vinturis_iarna.jpg	170.4 KB
6_abrupt_vinturis.jpg	326.31 KB
7_cascada_de_sus_vinturis.jpg	406.37 KB
8_vinturis_octavian.jpg	383.02 KB
9_cascada_din_vale_vinturis.jpg	243.2 KB

Bucegi, de la Bran la Omu, prin Clincea si Tiganesti

Bucegi, de la Bran la Omu, prin Clincea si Tiganesti

text: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)
fotografii: Floriana Boghez (Bucuresti)
explicatii foto: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea) si Ica Giurgiu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Suntem in localitatea Bran, coborand din autobuzul cu care trecusem peste muncelele drumului care vine dinspre Campulung Muscel. Fusese o dimineata frumoasa si ne bucurasem din plin de minunatiile drumului care nu mai contenea sa urce si sa coboare, pe serpentine numeroase. Au trecut repede imaginile Mateiasului cel ros de mana omului dar care tot semet se tinea, cele ale impresionantei caciuli a Pietrei Dragoslavelor, minunatele sate muscelene ale Dragoslavelor si Rucarului, apoi ale crestei solzoase a Pietrei Craiului. Felurite poteci pornesc catre munti inalti si chei adanci si mai toate au ascunse in ele frumuseti neobisnuite.
Cand am coborat langa castelul cel vestit al Branului, forfota parca necivilizata si tarabele urate de pe marginea trotoarelor ne-au surprins un pic. Am iesit repede din imbulzeala locurilor, care se estompa pe masura ce inaintam pe ulita Vaii Portii. Am poposit la ultima dintre pensiuni, cea mai apropiata de drumul de a doua zi. Dupa amiaza a urmat o scurta recunoastere a potecii ce urma sa o abordam, cu noaptea-n cap, in ziua urmatoare.

extras din lucrarea lui Cristea, Dimitriu

Noapte scurta, cu amfitrioni amabili care ne-au pregatit micul dejun sculandu-se si ei o data cu noi si, in plin intuneric, am luat-o din loc.
La inceput cu lumina frontalelor si mai apoi cu geana de lumina a rasaritului, am urcat coasta Buricii - dupa cele ce citisem in monografia Bucegilor, pagina 136 a lui Emilian Cristea, Nae Dimitriu (Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti, 1964). Am lasat mai jos stana acestor locuri si curand am ajuns la capatul de sus al liniei de telescaun a partiei de schi. Mai departe, scurta vreme am urmat poteca printr-o goliste si mai apoi am intrat in padurea intunecata.

autori Ica Giurgiu, Leontin Suteu, Dinu Boghez

Am strabatut cateva fire de paraie, uneori am urcat din greu, am intalnit poteca marcata cu punct albastru care cobora la refugiul salvamont din Valea Poarta, am urcat abrupt printr-un horn ceva mai rasarit si in sfarsit am zarit prima formatiune stancoasa demna de tot respectul (imaginile 1, 2). Am urcat din greu pana langa ea, acolo unde parea a fi o tarla de oi parasita de curand. Si locurile ceva mai noroioase dovedeau aceasta. O stanca impunatoare strajuia locurile.

1

2

3 Garofita alba.

4 Clopotei de stanca.

5 Garofite pitice.

Mai departe a trebuit sa parcurgem locuri de brana, sa urcam uneori din greu, dar peste toate acestea am fost rasplatiti de minunea florilor intalnite in cale si de tancurile crestelor inalte care deveneau mereu mai apropiate. Mai peste tot locul, garofita alba/ barba ungurului raspandea mirosul ei suav. Dar si garofitele pitice (foto 5) ori florile clopoteilor de stanca (foto 4), bine infipte in coastele pietroase, ne-au incantat deopotriva.

6 Pe versantul apusean al Muntelui Velicanu.

7 Pe versantul apusean al Muntelui Velicanu, in urcare.

8 Piatra Craiului ramane tot mai in urma.

Am trecut pe langa locul La stanci, apoi pe langa Turnul Clincii (imaginea 6), alta minune pe langa care urcam si in sfarsit am ajuns in creasta golasa. In fata noastra mai erau doar crestele inalte ale Bucegilor (imaginea 7). Dintr-un loc inca ascuns noua, zgomotul talangilor si latratul cainilor trada turma ajunsa pe plai, plecata in zori din bordeiul care se zarea sub noi pe o muchie napadita de vegetatie bogata, asezat deasupra incalcitelor vai ale Urlatorii Clincii. Mai apoi am urmarit succesiunea stalpilor de marcaj, care strabateau coasta muntelui pe poteca ce se strecura printre jnepeni si tufe de bujor, unele cu flori intarziate.
Cand am ajuns in crestetul muntelui, intr-un loc de rascruce, am intalnit si sageti indicatoare. Sub noi, Caldarea Tiganestilor era bine infipta in geografia locurilor si usor de recunoscut. Alte amanunte apareau acolo privind cu atentie locurile. Un bordei de mioare, trei ochiuri de apa intruchipand lacuri nivale si poteca prelunga de pe coasta muntelui. Iar pacla din josul vaii nu ne mai dadea voie sa zarim si altceva.

9 Culmea Tiganesti urca spre Muntele Scara, aflat in fundal. In stanga noastra, Valea Tiganesti (cu pesteri descoperite de Clubul "Emil Racovita" Bucuresti).

10 Pe Culmea Tiganesti.

Pe sageata indicatoare statea scris ca pana la cabana Omu mai avem trei ore de mers; pana aici facusem ceva mai mult de 4 ore. Scrutam locurile si turnurile stancoase de pe fata abrupta a muntelui cu macinis de grohotis la poalele lor (imaginile 9, 10). Noroc cu timpul frumos care ne intovarasise pana atunci si care speram sa mai tina, desi oarecari burhaie de ceata se invarteau prin preajma. Mai trebuia cat de cat sa ne oprim pentru pauza de masa si de abia dupa aceea sa pornim la drum. Scurta vreme am parcurs plaiul inierbat.

11 Aproape de Turnurile Tiganesti.

12 Vedere spre caldarea de la apus de Culmea Tiganesti (unde sunt pesteri descoperite de Clubul "Emil Racovita" Bucuresti).

13 La baza hornului prin care poteca ajunge pe Muntele Scara.

15 Mac galben de munte.

Apoi a inceput aventura branelor succesive, a hornurilor pe ale caror margini erau si ceva cabluri de care poate ar fi trebuit sa ne mai ajutam. Ba chiar o scurta bucata de brana avea pe margine un mic zid de sprijin, ca altfel n-ar fi putut sa se agate poteca. Erau locuri minunate care-si aratau farmecul descoperit de noi de abia acum. Mai erau si altele, nu numai stanci bune de catarat. Prin locurile calcaroase prin care treceam am zarit adevarate tufe de maci galbeni (imaginea 15). Ajunsesem tocmai la timp ca sa le vedem galbenul pur, cel dintii, aparut in lumina soarelui. Am mai gasit si cateva locuri cu flori de colt; din lastarele indraznete de abia isi facusera aparitia stelutele lanoase si motoceii din mijlocul coroanei isi inaltau capsorul catre lumina soarelui.
Dupa ultimul horn, am ajuns pe plaiul rotunjit al Scarii si curand ne-am intalnit cu triunghiul galben al potecii care urcase pe Muntele Ciubotea. In sfarsit, eram in locuri cunoscute. Vedeam Valea Gaura si imensitatea ei cu cai si bordeie, la vremea asta pline de viata pastorala. Mai apoi erau hornurile Tiganestilor, impresionante (imaginea 16), dar acum lipsite de zapada intalnita ceva mai inainte.

16 Hornurile Tiganesti.

17 Valea Malaesti.

Poteca larga spre Varful Omu. Am ajuns repede la cabana. Am zabovit scurta vreme acolo, cat sa ne tragem sufletul. Dinspre Babele veneau grupuri numeroase si unele aveau tendinte zgomotoase. Dupa atata liniste parca nu ne simteam la indemana. Si nu numai de aceea am parasit locul inalt al Bucegilor. Trebuia sa prindem si vreuna din cursele telecabinei, asa ca aveam de ce ne grabi. Peisajul magnific al stancariilor din preajma, imensa Vale a Cerbului, Coltii Morarului, toate erau peisaje de care nu ne mai saturam privindu-le. Cate o pala de ceata mai ascundea frumusetea locurilor. Varful cel mare al Omului, pe care de abia il parasisem, a sfarsit prin a se ascunde definitiv in valurile de ceata care urcau dinspre Valea Cerbului.

18 Vf. Omu, vazut de pe poteca dintre el si cabana Babele.

Noi ne-am continuat drumul catre statia de telecabina. A inceput sa apara “civilizatia”, zgomotoasa.
Cand am inceput coborarea spre Busteni, am fost din nou in imparatia minunata a Bucegilor, peste care cu adevarat pluteam. La statia de jos a telecabinei, visul s-a frant brutal.

Fişiere ataşate	Mărime
tiganesti_cu_diacritice.doc	57 KB
0bucegi_harta_cristea.jpg	496.65 KB
1IMG_5794muj.jpg	274.67 KB
00harta_Bucegi_Suteu_Giurgiu.jpg	926.25 KB
2IMG_5795muj.jpg	298.43 KB
3IMG_5806muj.jpg	266.54 KB
4IMG_5812muj.jpg	476.62 KB
5IMG_5841muj.jpg	373.16 KB
6IMG_5824muj.jpg	295.69 KB
7IMG_5838muj.jpg	385.13 KB
8IMG_5843muj.jpg	210.28 KB
9IMG_5847muj.jpg	199.76 KB
10IMG_5849muj.jpg	225.91 KB
11IMG_5853muj.jpg	339.4 KB
12IMG_5856muj.jpg	393.35 KB
13IMG_5868muj.jpg	304.21 KB
15IMG_5876muj.jpg	336.85 KB
16IMG_5881muj.jpg	102.99 KB
17IMG_5891muj.jpg	400.59 KB
18IMG_5910muj.jpg	164.19 KB

Bucegi, harta si trasee, volumul 1

Bucegi, harta si trasee, volumul 1
Noi refugii, marcaje, trasee. Cel mai bogat ghid Muntii Bucegi, harta la zi, sute de imagini explicate, multe harti de detaliu.

revista Natura Romaniei,
coperta numărului 28, anul 2011

Muntii Bucegi (37 km de la nord la sud, 18 km de la vest la est) sunt - din punct de vedere turistic, speologic, geologic, hidrologic, biologic etc. - pentru inca zeci de ani un important si la indemana teritoriu de explorat; se ajunge relativ usor aici - din toata tara, iar in caz de vreme defavorabila sunt relativ suficiente locuri de adapost. Semnalati-ne, va rugam, noutatile pe care le observati pe teren; deveniti astfel autori la viitoarele ghid si harta si contribuiti la circulatia turistica mai sigura din masiv.

Descarcati de aici ghidul. In ghid, harta masivului a fost impartita in noua planse de format coala de scris, ca sa le puteti printa, manevra si transporta usor. Alta harta, care masoara 50 x 68 centimetri (reactualizata pe 26 iulie 2011) se afla atasata ghidului.

Vezi si:
ghid Muntii Bucegi, volumul 2
ghid Muntii Bucegi, volumul 4
ghid Muntii Bucegi, volumul 5

vezi aici celelalte articole despre masiv

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

cuvinte din sumar
muntii Romania ghid trasee poteci Bucegi Ica Giurgiu Clubul Speologie Emil Racovita Bucuresti harta Leontin Suteu Radu Cotta Hera Dinu Boghez Ramnicu Valcea Bogdan Balaban Brasov masiv vremea autori sinteza fagure locuri alpinist biolog geolog hidrograf meteorolog pedolog silvicultor speologic geologic hidrologic biologic teritoriu turism zapada arbori tablite indicatoare stalpii timpii parcurs cunostinte montane echipament iarna altitudini ninsori averse ploaie descarcarile electrice adaposturi Tataru Cheile Zanoagei caini ciobani turisti turistic abrupt Valea Prahovei marcaje refugii cabane paduri montana cazare popas cort izopren semne forestier drum salvamont GPS Laptici toponimie varfuri vai hidrografic curs lac natural Moieciu Bangaleasa Grohotis munte Strungile Strunga refugiu cabana Padina gheata calcare belvedere Seciu Poiana Gutanu Batrana Doamnele Pestera triunghi rosu Simon Plaiul Lom Muchia Plesa banda Bran Brasov Piciorul Pietrele Albe albastra Gaura Poarta Izvoarelor Gogu Pantecele Politie Scara Hornuri Malaiesti Omu Urlatoarea Ciubotea Clincea Podul Spintecaturi Opris Orbului Rasnoavelor Stanci Culmea Sohodol Rasnov Tiganesti cordelina talpa panta Crucii Brana Caprelor Bucsoiu Ghimbav uzina Glajerie Mecet Cascada Obarsia Ialomitei schit Paraul Rece Sipote Frasinet Diham Pichetu Predeal Forban Baiu Azuga Grecu Leuca Busteni Cerbul Gura Prepeleac Fanului Galma Munticel Costila Jepi Caraiman Babele Braul Raducu Creasta Urlatorilor Silva banca Maria Thereza Claii Tapului Stanii Sinaia Pietrei Arse Piatra Arsa stanca Franz Joseph Bradet Brazi Miorita Coltii Barbes Cuibul Dorului Vanturis Izvorul Avenul Larga Pietricica Pasul Paduchiosu Dichiu Oboare Bolboci Mircea Bucsa Nucet Galbena Sfinx subteran Gavanele Furnica Ceardac Bucura Crucea Eroilor canton Ciocarlia Cernica Comarnic Lespezi Plesuva Belia Hotilor Pucheni Caprioara Vanatoru Scropoasa Bratei cariera Orzei Zanoaga Leaota Strungulita Curmatura Fiarelor Culoarul Rucar Velicanu Caldarea Ocolita Piscul Baciului Craiului jneapan anin coltari bete piolet Morarul Turnul Zade Dragusului Fagarasului Galasescu Iezerul Vistisoara Caldarile Sambetei Barsei glaciara Take Ionescu Clabucet hatase smirdar Ciucas Vama Buzaului Dalghiului Mana Dracului Gemenii Pietrelor Valcelul Portitelor Balaur Timbalul Poienii Urzici Transilvania Buletin ghetari Catunul Ursilor Horoabei Cascade Targoviste Politele Stanei Cetate Lacul Cota 1400 Ialomicioara Moroieni Cuptorul Pesteri schi Malinului Spumoasa Picatura Ion Udriste Olt Fisura Balcoanele Albisoarelor enciclopedie

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
coperta_ghid_harta_bucegi_an_2011.jpg	200.97 KB

Bucegi, pesteri la Babele

Bucegi, pesteri la Babele

Ica Giurgiu, Mircea Vladulescu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Babele, langa cabana cu acelasi nume

Citeste toate datele despre pesterile de la Babele la http://www.romania-natura.ro/node/682, vezi hartile si multe imagini. Afla ca Atlasul celor mai mari pesteri din lume in roci necalcaroase spune ca pentru diversitatea de roci in care au fost explorate pesteri intr-o tara anume, Romania ocupa primul loc in lume.








aici gasiti harta integrala a masivului




































Avenul de sub Babele
Record national de dezvoltare (lungime) pentru pesterile in conglomerat din muntii nostri, depasind cu 15 metri cifra atinsa in Pestera 1 din Bucsoiu. 388 metri dezvoltare si 40,3 metri adancime. Intrarea este situata la 2020 metri altitudine. Nu este o cavitate destinata vizitelor turistice.








Pestera de pe Piciorul Babelor

91 metri dezvoltare si 14,9 metri denivelare. Nu este o cavitate destinata vizitelor turistice.

Avenul de sub Babele si Pestera de pe Piciorul Babelor sunt cavitati formate ca urmare a tractiunii exercitate de forta gravitationala asupra abruptului Cimitirul Elefantilor. Au aparut, in urma ruperii stratelor de roca, spatii subterane paralele cu abruptul, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistica se observa spre sud - in mod evident, in ciuda vegetatiei (jnepeni si alte plante) - fisura paralela cu abruptul, lunga de zeci de metri. Nu este exclus ca aici sa se mai descopere cavitati.

Fişiere ataşate	Mărime
2_babele_pesteri.jpg	192.61 KB
0_pesteri_la_babele.doc	48 KB
3_cimitirul_elefantilor_babele.jpg	287.55 KB
4_pesteri_babele.jpg	248.07 KB
5_aven_babele.jpg	144.31 KB
1_harta_pesteri_zona_babele.jpg	459.77 KB

Pestera Ialomitei, Bucegi, harta, descriere

Pestera Ialomitei, Bucegi, harta, descriere

Pentru localizarea pesterii in spatiul natural invecinat vezi harta Bucegi, ghidul masivului.

Vezi aici harta de format mare a Pesterii Ialomitei,
un desen de 43 x 54 centimetri si descrierea ei.

Poti afla si alte date despre pestera la http://www.romania-natura.ro/node/476.

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna

Radu Moroianu (Bucuresti)

29 octombrie 2010. Am fost cu sotia la cabana Diham. Am ajuns acolo cu masina, venind din Predeal, pe DN 73A catre Paraul Rece (asfalt, vezi harta 1) si apoi am condus pe macadam mizerabil (7 km), de la cabana Steaua la cabana Diham. Pe harta 1 (extras din lucrarea autorilor Ion Zavoianu, Emilian Cristea, Nae Popescu - Editura Sport-Turism, Bucuresti) am marcat traseul auto parcurs (cu magenta) si poteca cabana Diham - Pichetul Rosu (cu linie intrerupta).

harta 1

De la Diham am facut o incursiune pe jos pana la Pichetul Rosu si inapoi (vezi harta Bucegi 2010, la http://www.romania-natura.ro/node/485). Vremea a fost splendida si am "vanat" cateva panorame catre masivele muntoase din zona (Bucegi, Piatra Mare, Postavaru, Piatra Craiului).

2 Bucsoiu, cu Creasta Balaurului (Bucsoiul Mic, stanga), Valea Bucsoiului (intre Bucsoiul Mic si Bucsoiul Mare, stanga), Valea Rea (mijloc), Valcelul Indracit (dreapta/ vezi si harta 1).

3 Moraru (in stanga), Bucsoiu, Postavaru (in dreapta). (puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 3_bucegi_panoramice.pdf)

4 Vedere de la est la vest, cu Piatra Mare, Postavaru, cabana Diham, Culmea Tiganesti, Muntele Bucsoiu. (puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 4_bucegi_panoramice.pdf)

6 De la cabana Forban, vedere catre Piatra Craiului (in fundal), Muntele Velicanu, Culmea Tiganesti, Padina Crucii, Bucsoiu, Moraru. (puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 6_bucegi_panoramice.pdf)

8 De la cabana Forban, vedere catre Tiganesti, Bucsoiu, Omu, Moraru, Costila.
(puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 8_bucegi_panoramice.pdf)

10 Costila (in stanga), Moraru, Omu, Bucsoiu.

11 Postavaru (in stanga), Piatra Mare (in dreapta).

12 Piatra Craiului.

13 Postavaru.

14 Bucsoiu.

15 Saua Baiului.

16 Cabana Diham.

17 Pe poteca Diham - Pichetul Rosu.

18 Capatana Porcului, vazuta de la Pichetul Rosu.

19 Pe poteca Diham - Pichetul Rosu.

Cum copiati fisiere/ ghiduri/ harti pe calculatorul Dv.!

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
1_bucegi_nord_est.jpg	457.16 KB
2_bucegi_diham.jpg	118.11 KB
3_bucegi_diham.jpg	128.55 KB
4_bucegi_diham.jpg	118.47 KB
6_bucegi_diham.jpg	139.88 KB
8_bucegi_diham.jpg	103.29 KB
10_bucegi_diham.jpg	207.68 KB
11_bucegi_diham.jpg	119.6 KB
12_bucegi_diham.jpg	220.33 KB
13_bucegi_diham.jpg	243.49 KB
14_bucegi_diham.jpg	224.41 KB
15_bucegi_diham.jpg	142.64 KB
16_bucegi_diham.jpg	206.59 KB
17_bucegi_diham.jpg	203.53 KB
18_bucegi_diham.jpg	125.13 KB
19_bucegi_diham.jpg	170.73 KB
0_cabana_diham_cu_diacritice.doc	51.5 KB

Sinaia, pesteri din Bucegi

Sinaia, pesteri din Bucegi

Ica Giurgiu
(Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)
Gheorghe Aldica
(Clubul de Speologie Focul Viu Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

In cariera Piatra Arsa, de unde s-a exploatat calcar inainte de anul 1940, gasim mentionata pe harta Muntilor Bucegi, editata de Touring Club Roman in 1936, Pestera lui Bogdan (vezi harta 1; integral la http://www.romania-natura.ro/node/180). Pe alt plan al zonei (vezi harta 2), realizat de C. Dem. Popesco (tot inainte de 1940; anul nu apare scris pe ea) identificam de asemenea Pestera lui Bogdan. Din harta Bucegilor anul 2010 (expusa integral la http://www.romania-natura.ro/node/485) am extras imaginea 3.

1

2

3

In 1969, Catalin Manoliu, din Sinaia, semnaleaza si el aceasta cavitate (vezi lista bibliografica de la sfarsitul articolului). In vara anului 1974, pornind de la precizarile primite intr-o discutie pe care am avut-o cu Catalin Manoliu, am localizat Pestera lui Bogdan (imaginile 4-9). Tot atunci am gasit in apropierea ei alte doua cavitati, Pestera Mica si Pestera Tunelul Apelor (imagini 10, 11). In octombrie 1974 si ianuarie 1975 am cercetat si cartat aceste trei pesteri.

4 La nord si un pic mai jos decat Poiana Stanii este o fosta cariera de piatra. Pe buza ei sunt trei pesteri.
foto: I. Giurgiu

5 In padurea de deasupra carierei cu pesteri (situata intre Sinaia si Poiana Tapului) ne putem intalni cu ursi; chiar daca se uita curiosi, dispar repede din raza noastra de vedere. Intre Vaile Piatra Arsa si Babei mai sunt posibilitati de descoperiri speologice.
foto: I. Giurgiu

Localizare
Cariera Piatra Arsa se afla pe drumul forestier Valea Babei, la kilometrul 4,5; drumul incepe din DN1, la 500 metri inspre Brasov dupa Valea Pelesului, vale care trece prin Sinaia. La marginea de sus, din dreapta, a circului din stanga al carierei (cum stai cu fata spre ea), chiar la limita padurii, se afla intrarea in Pestera lui Bogdan (intrarea nu este vizibila din cariera).
La pesteri se poate ajunge direct prin cariera (traseu neindicat daca avem bagaj si suntem lipsiti de experienta alpina) sau, mai sigur si comod, pe poteca de pe versantul drept geografic al Vaii Piatra Arsa, carare ce ajunge la Poiana Stanii.
Pe versantul stang geografic al Vaii Piatra Arsa trece traseul turistic punct galben, Poiana Tapului - Poiana Stanii.
Poteca de pe malul drept geografic incepe de pe drumul forestier, in partea dinspre Valea Piatra Arsa a carierei. Mergem 50 metri pe ea, apoi urcam spre stanga, catre creasta, unde o poteca destul de vizibila ne va conduce la pesteri. Sau, in loc sa mergem cei 50 de metri, mergem 10 minute pe poteca, apoi iesim inspre stanga din ea, urcam si ajungem pe muchia de deasupra pesterilor. Ultima parte a potecii care duce la pesteri apare pe harta 12, cifrele din lungul ei aratand ce altitudine relativa in metri avem fata de intrarea in Pestera lui Bogdan; asadar, Pestera Mica se deschide la 1,9 metri mai jos de Pestera lui Bogdan, iar Pestera Tunelul Apelor are buza putului de intrare la 6,1 metri mai sus de intrarea in Pestera lui Bogdan.

6 La intrare in Pestera lui Bogdan.
foto: Ica Giurgiu, Dan Petrescu

Geologie
Pesterile din cariera Piatra Arsa sunt dezvoltate in calcare recifogene (facies urgonian) care constituie klippa cu acelasi nume (klippa = bloc urias de calcare, aflat intre alte tipuri de roci). In imprejurimile Sinaiei mai sunt doua klippe de aceeeasi dimensiune ca si klippa Piatra Arsa, adica circa 1 kilometru lungime: klippa Furnica si klippa Sfanta Ana. Klippa Piatra Arsa este in continuarea klippei Sfanta Ana, catre nord de ea, insa separata de aceasta din urma prin conglomerate si gresii in bancuri groase. Calcarele stau pe flisul marno-grezos al barremian-aptianului. Calcarele au culoare alba, alb-galbuie, structura pseudooncolitica si prezinta diaclaze umplute cu calcit.

7 Galeria de intrare in Pestera lui Bogdan pune clar in evidenta o vreme cand aceste spatii au fost inundate, mai tarziu apa curgand cu nivel liber.
foto: Ica Giurgiu, Dan Petrescu

Pestera lui Bogdan
Lungime 141 metri, denivelare +5 metri. Cele doua diaclaze care au determinat formarea pesterii (aflate la debutul si finalul ei) au la locul de intersectie o sala de (8 x 4) x 7 metri inaltime (imaginea 8).

8 Sala din continuarea galeriei de intrare in Pestera lui Bogdan pune si ea in evidenta ca a fost o perioada cand aceste spatii au fost inundate, mai tarziu apa curgand cu nivel liber.
foto: Ica Giurgiu, Bogdan Constantinescu, Alexandra Candet

Chiar de la intrarea in pestera (imaginea 7) se observa un nivel de eroziune; spre interior vedem si pana la 4 nivele. De la intrare mergem pe diaclaza pana in sala. Galeria continua de aici pe a doua diaclaza, care are un nivel de eroziune la 2,5 metri mai sus de podea; pe o portiune lunga de 10 metri se constituie pe acest nivel un etaj superior, datorita bolovanilor prabusiti si montmilchului.

9 Spre finalul Pesterii lui Bogdan, galerie inalta si ingusta, cu multe nivele de eroziune.
foto: Ica Giurgiu, Bogdan Constantinescu

In partea finala, galeria se ingusteaza dar este inalta de 7-8 metri; apoi tavanul coboara brusc si se formeaza un tunel de presiune care se termina cu o prabusire.
In pestera montmilchul este prezent din abundenta pe pereti, tavan si podea. In galeria din stanga intrarii sunt radacini de copac. Pana la limita de patrundere a luminii sunt alge de culoare verde. Pe tavanul salii se observa urme de la stationarea liliecilor; in ianuarie 1975 am gasit 6 indivizi apartinand la doua specii.

Pestera Mica
Se afla imediat la sud de Pestera lui Bogdan. Are 14 metri lungime si 1,2 metri denivelare.

Pestera Tunelul Apelor
Pe poteca desenata pe harta, cu cote metrice relative fata de intrarea in Pestera lui Bogdan, se ajunge la gura de forma triunghiulara a putului (imaginea 10) care permite accesul intr-o cavitate de 167 metri lungime si -9 metri denivelare.

10 Putul de intrare in Pestera Tunelul Apelor este colturos si incomod atat la intrare cat, mai ales, la revenirea la exterior. La baza lui se patrunde in spatiul cel mai amplu al pesterii.
foto: Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu

11 Sala de la baza putului de intrare in Pestera Tunelul Apelor.
foto: Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu

De la baza putului, dupa o coborare pe o panta foarte inclinata si de obicei umeda se ajunge intr-o sala (imaginea 11) a carei forma a fost mult modificata de prabusiri. Galeriile care pornesc din sala, spre vest si sud-vest, prezinta zone impenetrabile, blocate de bolovani. Din sala, spre nord si nord-est pornesc alte doua galerii, una ascendenta, cealalta descendenta, ambele colmatate cu prabusiri. Caracteristica stratelor de Sinaia de a prezenta diaclaze umplute cu calcit se evidentiaza prin zone cu romboedri maclati, pe peretii salii mari si in galeriile principale.
Montmilchul este prezent, dar nu atat de abundent ca in Pestera lui Bogdan. Am observat si doua specii de lilieci, dintre care una era prezenta si in Pestera lui Bogdan.

12 Pesterile din cariera Piatra Arsa, pozitionate fata de buza carierei. Cartare: Ica Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Gheorghe Aldica. Sinteza datelor, desen: Ica Giurgiu.

Cele trei pesteri sunt in prezent lipsite de cursuri de apa. Studiind conformatia peretilor si tavanului din Pestera lui Bogdan emitem ipoteza ca ea a fost initial inundata, pentru ca ulterior regimul de curgere al apei sa devina cu nivel liber. Prima asertiune este confirmata de canalul de pe tavan, iar cea de a doua de cele 3-4 nivele de eroziune. Din cauza depunerilor de montmilch nu putem preciza sensul de curgere al apei. Faptul ca pestera este descendenta conduce la ipoteza ca ea a fost insurgenta, cu pierderi in punctele X si Y (vezi harta 12). Tot asa de bine se putea sa functioneze ca exurgenta, initial cu drenaj sub presiune, ulterior curgerea fiind cu nivel liber, avand un lac in zona salii mari (vezi nivelul de eroziune de la intrarea in pestera).
In Pestera Tunelul Apelor, din cauza exploziilor provocate in cariera din imediata apropiere, s-au produs serioase modificari in morfologia pesterii: s-au obturat galerii, s-au prabusit portiuni din tavan, podeaua a fost acoperita cu blocuri de diferite dimensiuni. Ca urmare, s-a produs o izolare intre unele compartimente ale pesterii. Se pare ca aceasta cavitate a fost formata de un curs subteran aflat sub presiune (vezi tavanul din sala din apropierea intrarii). In prezent, accesul in pestera se face printr-un spatiu aparut prin prabusire.

Bibliografie
Ica Giurgiu - Pesterile de la cariera - Buletin informativ al Comisiei Municipale Bucuresti de Turism, Alpinism si Orientare, nr. 1, 1975, pagina 77;
Mihai Haret, Ion Protopopescu, Radu Titeica - Harta turistica a Masivului Bucegi-Garbova, regiunea Sinaia-Predeal - Colectia Hartilor Turistice, Institutul Cartografic Unirea Brasov, 1936;
Catalin Manoliu - Prin subteranele Bucegilor - revista Terra, nr. 1, 1969, pagina 17;
Dan Patrulius - Geologia Masivului Bucegi si a Culoarului Dambovicioara - Editura Academiei, Bucuresti, 1969;
Valeria Velcea-Micalevich - Masivul Bucegi, studiu geomorfologic - Editura Academiei, Bucuresti, 1961

Fişiere ataşate	Mărime
1harta_haret_cariera.jpg	410.32 KB
2harta_dempopescu_cariera.jpg	245.68 KB
3harta_bucegi_an_2010_cariera.jpg	248.32 KB
4_pesterile_de_la_sinaia.jpg	169.58 KB
5_pesterile_de_la_sinaia.jpg	160.7 KB
6_pestera_lui_bogdan.jpg	321.78 KB
7_pestera_lui_bogdan.jpg	158.33 KB
8_pestera_lui_bogdan.jpg	112.76 KB
9_pestera_lui_bogdan.jpg	144.23 KB
10_pestera_tunel_ape.jpg	121.85 KB
11_pestera_tunel_ape.jpg	140.83 KB
12_pesterile_de_la_sinaia_harti.jpg	1.09 MO
pesterile_sinaia_cu_diacritice.doc	62.5 KB

Valea Sugari, Bucegi, trasformare uluitoare

Valea Sugari, Bucegi, transformare uluitoare

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

De la cabana Babele spre Varful Omu pornim pe poteca marcata cu banda galbena (traseul 35, vezi ghidul si harta masivului la http://www.romania-natura.ro/node/654) (imaginile 2-8) (parcursul din acest articol a fost efectuat impreuna cu Mircea Vladulescu, Emilia Marinescu, Radu Calinescu).

harta zonei, extras din ghidul masivului, vezi http://www.romania-natura.ro/node/654

2 De la cabana Babele privirea se duce pe versantul drept geografic al Ialomitei.

click aici pentru continuarea textului, imagini si panorame

Fişiere ataşate	Mărime
1_harta_bucegi_sugari.jpg	499.49 KB
2_bucegi_babele_sugari.jpg	113.43 KB
0_valea_sugari_bucegi_cu_diacritice_25aug2007.doc	34.5 KB