Bucegi, harta, ghid, pesteri

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

localizarea masivului pe harta

Bucegi, harta, ghid

Versantul apusean. Foto: Emilia Marinescu (Bucuresti)

Harta si ghid la zi, sute de imagini explicate.

ghidurile masivului, harti
ghid Muntii Bucegi, volum 1, anul 2012, harta si descrierea traseelor
ghid Muntii Bucegi, volum 2, anul 2011, informatii detaliate, inedite: versantul estic al masivului si Platoul
Pestera din Bucsoiu, cea mai rece cavitate fara gheata din Romania; volumul 3
ghid Muntii Bucegi, volum 4: Brana Mare a Morarului
ghid Muntii Bucegi, volum 5: Brana Mare a Costilei
Muntii Bucegi si Muntii Garbova, harta
Se vad Bucegii din Bucuresti?


descrieri trasee, altfel decat in ghidul masivului, cu imagini si harta; ordonare de la nord la sud

Evolutia pesterilor din Romania; descoperirile de la peste 2000 metri altitudine
De la Bran la Omu, prin Valea Gaura
Valea Gaura, coborare pe schiuri
De la Bran la Omu, prin Clincea si Tiganesti

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna, panorame

Acele Morarului, parcurgere
Acele Morarului, trasee accesibile
Braul Mare al Morarului
Brana de jos a Morarului
Muntele Moraru, iulie, vremea florilor
Valea Urzicii, pe rimaye
Valea Adanca (Gura Diham - cantonul Coltii Morarului - Valea Morarului - Poiana cu Urzici - Valea Adanca - Brana Mare a Morarului)
Valea Adanca (Busteni - Gura Diham - Valea Morarului - Poiana cu Urzici - Valea Adanca - Creasta Morarului - Tunel - fata sudica a Morarului - Valea Cerbului - Poiana Costilei - Busteni)
Valea Bujorilor
Valea Cerbului: ursii fura sapun si deodorant
Cascadele din avalul Vaii Cerbului, Muntii Bucegi

Valea Sugari, transformare uluitoare

Bucegi, opt lacuri naturale

Pesteri la Babele

Pestera Ialomitei a fost cea mai mare
Pestera Ialomitei, harta de 43 x 54 centimetri
Valea Horoabelor, 6 octombrie 2013
De la Padina (Muntii Bucegi) la Fundata (Culoarul Rucar-Bran), pe jos sau cu schiurile
Lacul Bolboci, panorame montane

Claia de Piatra, peisaje inedite

Costila, Caraiman, trasee de alpinism
Circurile Vaii Albe
Hornul Coamei (Busteni - Caminul Alpin - refugiul Costila - Valea Galbenele (firul secundar) - Hornul Coamei - Brana Mare a Costilei - Valea Alba - La Verdeata - Caminul Alpin)
Valea Albisoara Turnurilor (Busteni - La Verdeata - Albisoara Turnurilor - Creasta Picaturii - Valea Seaca a Caraimanului - Brana Portitei - Valea Jepilor)
Busteni - Valea Spumoasa - cabana Caraiman
Busteni - Poiana Inalta - Grohotisul inflorit
Brana Aeriana
Valea Malinului, Valea Priponului, Muntii Bucegi, 1 martie 2014 (folositi optiunea slideshow)
Valea Malinului
Valea Priponului
Galbenele, Hornul dintre fire
Valea Costila (Busteni - Caminul Alpin - refugiul Costila - Valea Costila - Brana Mare a Costilei - Creasta Vaii Albe - Hornul lui Gelepeanu - Platoul Bucegilor - cabana Caraiman - Valea Jepilor )
Balcoanele, pe Valea Costila
Traseul Balcoanelor
Valcelul Politelor (folositi optiunea slideshow)
Albisoara Crucii, Muntii Bucegi, versantul estic, ascensiune, ianuarie 2014
Braul lui Raducu
Valea Seaca dintre Clai
Valcelul Claitei (folositi optiunea slideshow)
Valea Caprelor (Busteni - Plaiul Fanului - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Priponul Vaii Cerbului - Braul Priponit - Valea Caprelor - Platoul Bucegilor - cabana Caraiman - Valea Jepilor)
Valea Tapului (Busteni - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Valea Tapului - Brana Mare a Costilei - Valea Priponului - Valea Cerbului - Busteni)
Valea Comorilor, Hornul cu Flori (Busteni - Drumul Urlatorilor (Schiel) - Valea Comorilor - Braul lui Raducu - Hornul cu Flori - Brana de Sus a Jepilor)

Pesteri la Sinaia

Brana Ursilor, langa Valea Pelesului; cascada mare pe Valea Pelesului (folositi optiunea slideshow)

Cascade mari pe Izvorul Dorului
Cascade mari la Vanturis
Cascadele Vanturis, inghetate
Cascada Mare Vanturis, Sinaia
Cascada Izvoras, langa Vanturis

Sinaia - Cota 2000 - Valea Dorului, partii de schi
Busteni, partie de schi

Bucegi, inversiune atmosferica
Parcurgere solitara iarna, fara cort, Carpatii Meridionali (6: Muntii Piatra Craiului si Bucegi)
Imnul Bucegilor
Cine promoveaza muntii din Romania

In petrografia masivului domina conglomeratele si calcarele. Sunt considerati leaganul turismului romanesc. Mai exista microzone neexplorate.

Fişiere ataşateMărime
8-muntii-bucegi-romania-natura.jpg107.36 KB

Acele Morarului, Bucegi, parcurgere

text: Monica Tocaciu
poze: Mihai, Monica

Echipa: Gabi, Mihai, Dinu, Dan, Monica.

selectie de imagini din masiv

Vineri pregatesc toate cele necesare pentru a doua zi (18 septembrie 2010). Dupa doar 3 ore dormite, la 5,45 Gabi, Dan si Dinu ajung la mine in zona, ma imbarc in masina si mergem spre Otopeni, de unde il luam pe Mihai.
Ne indreptam spre Busteni. In Busteni intram pe Valea Cerbului, pana la locul unde incepe traseul nostru. Aici lasam masina, ne echipam si la deal cu noi.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura



extras din harta pe care o gasiti la http://www.romania-natura.ro/node/485



Mergem spre Valea Cerbului si avem un ritm destul de bun. Mihai, Dinu si Dan fac cu schimbul la caratul corzii, cate jumatate de ora fiecare. Eu sunt scutita medical azi de la aceasta activitate, din cauza genunchiului. Parca ajungem imediat in Poiana Costilei.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura





3 Vedere din Poiana Costilei.



Intram pe Valea Cerbului si Gabi incepe sa ne arate vaile, spunand cum se numesc. La intrarea in Valea Urzicii facem o mica oprire si mancam cate ceva. Continuam sa urcam pe Valea Cerbului care se deschide din ce in ce mai larg, permitandu-ne sa cuprindem cu privirea multitudinea de vai si valcele care se insira de o parte si de alta a ei.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

6 Mihai si Dan.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura



7 Gabi.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura













8 Dinu.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

















9 Valea Cerbului.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

















Acele Morarului, harta.

click aici pentru a descarca harta cu Acele Morarului la dimensiunea de 30x41 centimetri







Curand ajungem in locul unde trebuie sa parasim Valea Cerbului si sa intram pe Brana Mare a Morarului. Aici mai facem o scurta oprire si ne uitam si pe schitele cu vaile, incercand sa le identificam.
Urcam pe Brana Mare a Morarului, iar peisajul care ni se infatiseaza este de vis, din ce in ce mai spectaculos pe masura ce inaintam.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

















11 Poteca din Valea Cerbului.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura























12 Pe Brana Mare a Morarului.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

















13 Autoarea.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

















14 Inaintam pe Brana.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura























17 Floare de colt.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura





















20 Traseul nostru.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura



























21

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura





















22

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura















23



Nu pot sa nu ma opresc ca sa fac poze, parca cu fiecare metru cu care inaintez vad un unghi si mai frumos. Incerc sa cuprind cat pot de mult din frumusetea locurilor, m-as aseza in iarba moale mangaiata de vant si as ramane acolo in linistea muntelui sa ascult si sa simt, sa opresc timpul in loc.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura













24 Fantanita Morarului.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura













25 Privire inapoi.



Trecem de Fantanita si facem un scurt popas in Saua Fantanitei, acolo unde mancam si exersam nodului Machard. Gabi face bucle din cordelina pentru cei care nu au. Luam fiecare cate un bat si incercam sa executam cat mai corect nodul. Mai facem poze cu peisajul, se vad foarte frumos statiunile Busteni si Azuga, Muntii Baiului, Muntii Neamtului, Piatra Mare, Postavaru, cabana Diham, chiar si Ciucasul, in departare.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura









27 Vedere din Saua Fantanitei.



Din Saua Fantanitei continuam sa mergem putin pe Braul Mare al Morarului, printre jnepeni, trecem de Valea Comorilor si urcam pe portiunea finala a Vaii Bujorilor spre Creasta Ascutita.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura















31 Printre jnepeni, dupa Saua Fantanitei, pe Braul Mare al Morarului.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura















33 Atat de mici.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura















34 Vedem pe Brana Mare o echipa care vine in urma noastra.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura





















35 Flori de colt.

Acele Morarului, parcurgere - Muntii Bucegi, Romania, natura

















36 Bucsoiu.


Ajungem pe Creasta Ascutita, care imi aduce aminte de Creasta Sudica din Piatra Craiului. De jos parea mult mai ingusta decat este de fapt. Avem acum in fata Acul Mare.


click aici pentru partea a 2-a a articolului




vezi si
Acele Morarului, Bucegi, trasee accesibile
Acele Morarului, anul 2013

Fişiere ataşateMărime
0_acele_morarului_cu_diacritice.doc55.5 KB
6bucegi_morar.jpg55.2 KB
7bucegi_morar.jpg50.51 KB
8bucegi_morar.jpg58.5 KB
9bucegi_morar.jpg55.33 KB
11bucegi_morar.jpg56.65 KB
12bucegi_morar.jpg50.99 KB
13bucegi_morar.jpg47.1 KB
14bucegi_morar.jpg51.13 KB
17bucegi_morar.jpg44.84 KB
20bucegi_morar.jpg91.46 KB
21bucegi_morar.jpg53.35 KB
22bucegi_morar.jpg42.08 KB
23bucegi_morar.jpg47.07 KB
24bucegi_morar.jpg63.55 KB
25bucegi_morar.jpg47.77 KB
27bucegi_morar.jpg49.98 KB
31bucegi_morar.jpg106.1 KB
33bucegi_morar.jpg14.44 KB
34bucegi_morar.jpg91.66 KB
35bucegi_morar.jpg71.28 KB
36bucegi_morar.jpg51.37 KB
1_harta_bucegi_an_2010_extras.jpg75.29 KB
2_acele_morarului_harta.jpg89.87 KB
3bucegi_morar_romania_natura.jpg29.03 KB

Babele, Bucegi, pesteri

Ica Giurgiu, Mircea Vladulescu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

selectie de imagini din masiv

Pesteri la Babele, Muntii Bucegi - Romania, natura


Babele, langa cabana cu acelasi nume

Citeste toate datele despre pesterile de la Babele la http://www.romania-natura.ro/node/682, vezi hartile si multe imagini. Afla ca Atlasul celor mai mari pesteri din lume in roci necalcaroase spune ca pentru diversitatea de roci in care au fost explorate pesteri intr-o tara anume, Romania ocupa primul loc in lume.
Pesteri la Babele, Muntii Bucegi - Romania, natura







aici gasiti harta integrala a masivului
Pesteri la Babele, Muntii Bucegi - Romania, natura



















Pesteri la Babele, Muntii Bucegi - Romania, natura















Avenul de sub Babele
Record national de dezvoltare (lungime) pentru pesterile in conglomerat din muntii nostri, depasind cu 15 metri cifra atinsa in Pestera 1 din Bucsoiu. 388 metri dezvoltare si 40,3 metri adancime. Intrarea este situata la 2020 metri altitudine. Nu este o cavitate destinata vizitelor turistice.


Pesteri la Babele, Muntii Bucegi - Romania, natura





Pestera de pe Piciorul Babelor

91 metri dezvoltare si 14,9 metri denivelare. Nu este o cavitate destinata vizitelor turistice.

Avenul de sub Babele si Pestera de pe Piciorul Babelor sunt cavitati formate ca urmare a tractiunii exercitate de forta gravitationala asupra abruptului Cimitirul Elefantilor. Au aparut, in urma ruperii stratelor de roca, spatii subterane paralele cu abruptul, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistica se observa spre sud - in mod evident, in ciuda vegetatiei (jnepeni si alte plante) - fisura paralela cu abruptul, lunga de zeci de metri. Nu este exclus ca aici sa se mai descopere cavitati.

Fişiere ataşateMărime
0_pesteri_la_babele.doc48 KB
1_harta_pesteri_zona_babele.jpg124.96 KB
2_babele_pesteri.jpg41.52 KB
3_cimitirul_elefantilor_babele.jpg54.1 KB
4_pesteri_babele.jpg43.57 KB
5_aven_babele.jpg26.47 KB

Bran, Clincea, Tiganesti, Omu; Bucegi

text: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)
fotografii: Floriana Boghez (Bucuresti)
explicatii foto: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea) si Ica Giurgiu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

selectie de imagini din masiv

Suntem in localitatea Bran, coborand din autobuzul cu care trecusem peste muncelele drumului care vine dinspre Campulung Muscel. Fusese o dimineata frumoasa si ne bucurasem din plin de minunatiile drumului care nu mai contenea sa urce si sa coboare, pe serpentine numeroase. Au trecut repede imaginile Mateiasului cel ros de mana omului dar care tot semet se tinea, cele ale impresionantei caciuli a Pietrei Dragoslavelor, minunatele sate muscelene ale Dragoslavelor si Rucarului, apoi ale crestei solzoase a Pietrei Craiului. Felurite poteci pornesc catre munti inalti si chei adanci si mai toate au ascunse in ele frumuseti neobisnuite.
Cand am coborat langa castelul cel vestit al Branului, forfota parca necivilizata si tarabele urate de pe marginea trotoarelor ne-au surprins un pic. Am iesit repede din imbulzeala locurilor, care se estompa pe masura ce inaintam pe ulita Vaii Portii. Am poposit la ultima dintre pensiuni, cea mai apropiata de drumul de a doua zi. Dupa amiaza a urmat o scurta recunoastere a potecii ce urma sa o abordam, cu noaptea-n cap, in ziua urmatoare.

Bran - Omu, prin Clincea si Tiganesti

extras din lucrarea lui Cristea, Dimitriu

Noapte scurta, cu amfitrioni amabili care ne-au pregatit micul dejun sculandu-se si ei o data cu noi si, in plin intuneric, am luat-o din loc.
La inceput cu lumina frontalelor si mai apoi cu geana de lumina a rasaritului, am urcat coasta Buricii - dupa cele ce citisem in monografia Bucegilor, pagina 136 a lui Emilian Cristea, Nae Dimitriu (Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti, 1964). Am lasat mai jos stana acestor locuri si curand am ajuns la capatul de sus al liniei de telescaun a partiei de schi. Mai departe, scurta vreme am urmat poteca printr-o goliste si mai apoi am intrat in padurea intunecata.

Bran - Omu, prin Clincea si Tiganesti

autori Ica Giurgiu, Leontin Suteu, Dinu Boghez (vezi aici harta la zi a masivului Bucegi)

click aici pentru continuarea articolului, cu imagini

Fişiere ataşateMărime
tiganesti_cu_diacritice.doc57 KB
0bucegi_harta_cristea.jpg109.73 KB
00harta_Bucegi_Suteu_Giurgiu.jpg189.3 KB

Bran, Omu, prin Valea Gaura

Harta, imagini explicate, descriere a unuia dintre cele mai spectaculoase trasee din masiv.

selectie de imagini din masiv

Bran - Omu, prin Valea Gaura



Ionica Lera si Dinu Boghez



text: Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)
fotografii: Ionica Lera si Dinu Boghez (Ramnicu Valcea)





6-8 iulie 2009. Planuisem de mult excursia din Bucegi, cu urcare pe Valea Gaura. Auzisem atatea despre frumusetile care te intampina pe valea asta, in drumul ei spre Varful Omului. Prieteni buni, imi vorbisera despre minunile florale ale vaii dar si despre cele strecurate printre stancile haotic aruncate in drumul prin caldarile glaciare. Din Bran si pana spre crestele inalte ale Bucegilor era cale lunga si speram nu numai sa o parcurg cu bine dar sa ma bucur de tot ce-mi oferea muntele prin aceste locuri.
Am cautat indelung spatiul meteo favorabil, care sa-mi permita sa urc nestingherit. Printre zilele cu ploi multe, ba chiar si furtuni, am prins, credeam eu, zile bune. Nu eram decat doi tovarasi de drumetie, atunci cand am coborat in Bran (imagini 3, 5), o data cu primii stropi de ploaie, de care nu ne-am prea bucurat. Am ajuns repede la bariera de pe Valea Portii, dincolo de Podul Oprisului. Am plecat increzatori in steaua noastra norocoasa, cu care aranjasem inainte sa ne trimita in cale vremea cea buna. Numai ca o data ajunsi la ramificatia traseelor de pe vai, a Ciubotei si a Gaurei, a inceput ploaia. Una mocaneasca, cu nori compacti deasupra. Am cautat adapost si l-am gasit ceva mai sus si am tot asteptat sa se descarce norii si sa vedem din nou cerul senin. Cum asa ceva nu s-a intamplat, am luat-o inapoi, gandindu-ne la spectrul esecului iminent. Am gandit ca vom gasi o pensiune in cale, care sa ne dea prilejul sa ne incercam norocul a doua zi si care sa fie si pe masura buzunarelor noastre. Si cam asa s-a intamplat, doar ca pensiunea gasita a fost chiar in Bran. In dupa amiaza zilei cerul s-a luminat, creasta muntilor era limpede pana sus si parca ne-a parut rau ca ne-am intors din drum. Dar ne-am odihnit bine si cind au dat zorile eram pe drum.

click aici pentru tot articolul, cu harti si imagini


Fişiere ataşateMărime
valea_gaura_cu_diacritice.doc76 KB
0_ionica_lera_si_dinu_boghez.jpg88.3 KB

Brana Aeriana, Bucegi

Marius Radu (Bucureşti)

Buşteni - căminul Alpin - refugiul Coştila - Vâlcelul Stâncos - Vâlcelul Policandrului - Brâna Aeriană - Creasta Văii Albe - Hornul lui Gelepeanu - Platoul Bucegilor - cabana Caraiman - Valea Jepilor

https://picasaweb.google.com/lh/sredir?uname=113141227558205294823&targe... (accesati link-ul si alegeti optiunea Slideshow)
Brana Aeriana, Bucegi
Pe Brana Aeriana.

Fişiere ataşateMărime
brana_aeriana_bucegi_marius_radu.jpg89.91 KB

Brana de jos a Morarului, Bucegi

Marius Radu prezinta traseul Busteni - Munticelu - Poiana Costila - Valea Cerbului - Brana de Jos a Morarului - Manusa Morarului - Creasta Morarului - Brana Mare a Morarului - Valea Cerbului (alegeti optiunea slideshow)
(pentru Brana Mare a Morarului vezi http://www.romania-natura.ro/node/633)
Brana de jos a Morarului, Bucegi
caprele negre nu au probleme pe pantele extrem de inclinate
Brana de jos a Morarului, Bucegi

Fişiere ataşateMărime
1_capra_neagra_panta_mare.jpg144.54 KB
2_brana_de_jos_morarului.jpg137.47 KB

Braul Mare al Morarului, Bucegi

text: Radu Hera (Bucuresti)

Nu este unicul brau care strabate muntele insa este cel mai lung si permite, in decursul a 2-3 ore, sa facem cunostinta cu tezaurul de bogatii alpine. Punctul de acces cel mai lesnicios este Valea Cerbului, pe care urcam dinspre Busteni, timp de 3-4 ore pana la intrarea in Brau. (vezi harta de detaliu la http://www.romania-natura.ro/node/564)

Poteca cu banda galbena de pe Valea Cerbului, dupa ce iese la gol, strabate in lung Poiana La Piatra Parlita, aflata la altitudinea de 1610 m, unde primeste pe stanga cum urcam Valea Caprelor, pe care o identificam usor dupa hornul sau vertical. Urmatorul fir este Valea Priponului, caracterizata printr-o grota in punctul de confluenta cu Valea Cerbului. Prindem sa urcam pieptis marea ruptura de panta numita Priponul Vaii Cerbului si, dupa 15 minute din poiana, ajungem la marginea unui prag in punctul in care spre stanga se desprinde poteca spre Valea Priponului (circa 1735 m altitudine).
De aici, in urcus usor, trecem pe malul opus al vaii, deci pe versantul Morarului, iar putin mai sus, in dreptul confluentei Vaii Cerbului cu Valea Caldarilor, aflata pe cealalta parte, parasim poteca marcata si prindem spre dreapta un hatas foarte vizibil care dupa cativa metri ne conduce in Braul Mare al Morarului.

Braul, la inceput putin inclinat si cu iarba, este destul de larg si ne poarta in urcus din ce in ce mai sustinut pe fata sudica a muntelui. Treptat, locurile devin mai abrupte, nefiind niciodata cu adevarat periculoase ci mai degraba emotionante. Frumusetea peisajului compenseaza efortul si, avand totusi grija la fiecare pas, distingem in peretii pe sub care trecem detalii pe care din vale de abia le ghiceam. Mici grote, pereti in miniatura, ace si colti mai mari sau mai mici se succed cu eleganta.
Traversam doua fire mai adanci, Sistoaca Dracilor si cea Rosie (pe care o identificam usor dupa culoarea caramizie a rocii). In continuare, dupa un urcus din ce in ce mai pronuntat pe fete de iarba si mici lespezi lustruite de ape, hatasul - uneori mai putin vizibil, alteori mai larg - depaseste un umar inierbat (care se distinge si din vale) si patrunde intr-o zona mai deschisa unde Braul trebuie urmat pe sub pereti in ciuda tentatiei de a o taia pe fete de iarba. Strabatem locuri incantatoare, traversam Sistoaca Fantanitei, iar putin mai jos de noi se afla un mic izvoras, Fantanita Morarului.
Dupa un ultim urcus pronuntat iesim in creasta, la altitudinea de 2120 m, unde o cruce de fier ne mai domoleste entuziasmul.
Facem un scurt popas, dupa un parcurs de circa o ora si mai bine, timp in care am urcat aproximativ 400 metri. Un tur de orizont se impune. Spre sud distingem imensul perete al Costilei in care observam in toata maretia lor Valea Caldarilor - cu aspect inierbat si larga, Priponul - care se ingusteaza ca o palnie si Valea Caprelor - stancoasa si agresiva mai ales in portiunea inferioara, despartite de creste salbatice si impunatoare.
Spre nord privirea ne este atrasa de versantul sudic al Bucsoiului, cu Creasta Balaurului si Braul Bucsoiului facandu-ne sa visam la alte ture.
In stanga, Creasta Ascutita continua spre Omu (vezi http://www.romania-natura.ro/node/564) iar in fata putem distinge amanunte ale Vaii Morarului precum si aspecte ale drumului pe care-l vom urma in continuare.
In sfarsit, spre est, Valea Prahovei, iar in spate Muntii Baiului inchid zarea intr-o nota odihnitoare.

Ne angajam in continuare pe traseu, care acum si-a schimbat total aspectul, iarba facand loc stancilor si jnepenilor. Intalnim incepand de aici pana in vale o mica sageata rosie si - din cand in cand - un indicator rudimentar, dar binevenit, format din doua lemne inchipuind o sageata.
In coborare continua si repede, hatasul strabate fata estica a muntelui trecand pe deasupra Vaii Bujorilor (pe al carui fir cu vegetatie putem cobori in drumul marcat dintre Poiana Costilei si Pichetul Rosu).
Dupa ce trecem pe deasupra Portitei Morarului, Braul se angajeaza pe fata nordica a muntelui, traverseaza Valea Poienii (grad de dificultate 2A), prima mare vale din Morarul si, in curand, dupa ce trecem pe deasupra Valcelului Tancurilor, ajungem sub Colti, care, priviti de aici arata foarte impresionanti.
Calauziti de hatas si de mica sageata, urcam si coboram strecurandu-ne printre jnepenii care bareaza calea, avand grija sa nu pierdem drumul. Intersectam pe o portiune ingusta Rapa Zapezii (grad de dificultate 2A), la altitudinea de 1960 m, chiar sub confluenta firelor ei de obarsie: Rapa Mare si Rapa Crucii.
Tinutul este foarte salbatic si stancos. Hatasul, dupa ce trece pe la baza unor pereti, intretaie Rapa Mica si dupa un scurt parcurs trece prin jnepenis spre Valea Adanca (grad 1A). Mentionam ca la traversarea vailor amintite putem intalni limbi de zapada chiar si in plina vara, fapt care solicita atentie.
Intre timp Braul a mai pierdut din inaltime, intretaie Valcelul Morarului la circa 1920 m si - atenti la hatas si la sageata care este mai rara acum - ajungem dupa un parcurs din ce in ce mai putin inclinat, printre tufe si jnepeni, in firul Vaii Morarului, la capatul unei ore si jumatate de mers din creasta.
Pe malul opus descifram Braul Bucsoiului, iar aici ia sfarsit traseul nostru, la circa 1850 metri altitudine.
Pentru a cobori in poteca marcata ne mai trebuie un efort de o ora, timp in care trecem peste saritorile vaii, iar din poteca cu triunghi rosu putem sa ne alegem pentru inapoierea la Busteni una dintre variantele marcate.
Putem de asemenea sa continuam ascensiunea spre Varful Omu urmand firul sau coastele Vaii Morarului, circa 2 ore.
Traseul descris este cotat cu gradul 1A , fiind astfel incadrat in categoria celor usoare din punct de vedere al dificultatilor alpine; trebuie totusi sa avem in vedere ca locurile sunt salbatice si neumblate. Din rucsac nu trebuie sa lipseasca o cordelina pentru asigurare, iar grupul trebuie condus de un om obisnuit cu rigorile alpine.

selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
brau_mare_morar_cu_diacritice.doc59.5 KB

Braul lui Raducu, Bucegi

autor: Marius Radu (Bucuresti)

https://picasaweb.google.com/lh/sredir?uname=113141227558205294823&targe... (accesati link-ul si alegeti optiunea Slideshow)
Braul lui Raducu, Bucegi
Pe Braul lui Raducu.

Fişiere ataşateMărime
pe_braul_raducu_bucegi.jpg92.66 KB

Bucegi si Garbova, harta

Informatii foarte interesante despre muntii din dreapta si stanga Prahovei.

Harta Bucegi - Garbova

extras din Harta Bucegi - Garbova, ca sa puteti aprecia cantitatea de informatie continuta

Aruncata in coltul unui anticariat, jerpelita (vezi mai jos copertile ei 1 si 4), o harta exceptionala pentru intelegerea cunoasterii turistice si alpine a muntilor nostri (pe ecran aveti afisat doar un colt al ei) mi-a atras atentia (harta integrala se gaseste aici si are 69 x 99 centimetri). Bucurati-va de amanuntele pe care le veti descoperi pe planul Masivelor Bucegi - Garbova, comparati cu ce s-a adaugat ulterior cunoasterii lor. Multumim domnilor Haret, Protopopescu, Titeica. Va recomandam sa cititi si Pe crestele Carpatilor (vezi mai jos coperta 2), unde autor este de asemenea domnul Radu Titeica (Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984).

Iar aici gasiti GHID si HARTA LA ZI (50 x 68 centimetri), CU MULTE INFORMATII IN PREMIERA.

Harta Bucegi - Garbova

Coperta Hartii Bucegi - Garbova.

Harta Bucegi - Garbova
Coperta cartii Pe crestele Carpatilor.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
coperta_harta_haret.jpg39.17 KB
coperta_pe_crestele_carpatilor.jpg123.31 KB
extras_harta_haret.jpg153.8 KB

Bucegi, 8 lacuri naturale

text si fotografii: Ica Giurgiu
(Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

selectie de imagini din masiv

Turistii, de obicei, nu se abat din potecile marcate sau de pe directia crestei/ crestelor principale. Cat de putin ne lasam bucurati de munte...
Si ce putin se apropie de a intelege muntele, cu foarte rare exceptii, geografii, biologii, botanistii. Cat de indiferenti suntem, cei mai multi, in a sustine real o publicatie/ un site care sa prezinte permanent, amanuntit zonele de altitudine. Ce "bine" stiu, tot mai multi romani, Asia, Africa, Americile, tinuturile inghetate.
Mai greu e sa descoperi Carpatii, sa notezi noutati, sa le faci cunoscute. Bucegii au inca o harta insuficient de amanuntita: de exemplu, reprezentarea versantului alpin prahovean nu este pe masura parcurgerii sale. Ce sa mai vorbim despre descrierea si observarea permanenta a vegetatiei si faunei.
In comparatie cu suprafata montana a Romaniei si cu numarul cetatenilor, numarul celor care merg pe munte, pentru recreere activa sau studiu, a fost si este extrem de mic. Foarte putini umbla cu cortul. Si mai putini dintre acestia ies din zonele “traditionale” sau merg iarna pe munte. Ca sa bagi groaza in vreun “cunoscator in amanunt” al Bucegilor nu trebuie decat sa-i spui sa doarma afara din cabana sau cort macar intr-o noapte de vara...
Doar cativa dintre colindatorii Muntilor Carpati se zbuciuma sa ii faca corect cunoscuti, sa promoveze informatie reala, la zi. Pentru ca, nu-i asa, e mai “spectaculos” de povestit ce se “intampla” nu-stiu-unde in afara Romaniei decat sa vii cu date inedite din atat de necunoscutii nostri Carpati.

Am identificat, dupa 1990 (insotit fiind de Sorin Mihai, Claudia Moldoveanu, Gratiela Florea, Adrian Cegu, Monica Vladulescu), patru lacuri naturale in zona centrala a Muntilor Bucegi, la mica distanta de hotelul Pestera, in perimetrul amintit in scrierile lui Mihai Haret sub numele de Catunul Ursilor. Se cunostea pana atunci doar un singur lac natural in masiv, in Valea glaciara Tiganesti. Pe acolo facusera ciobanii, de mult, poteca; turistii, luandu-le apoi pe urme, vin acum pe marcaj turistic si vad si ei lacul.

8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


harta zonei in care se afla Catunul Ursilor, extras din ghidul 2011 al masivului
vezi aici ghidul 2011



Am revenit la Catunul Ursilor in 2003, insotit de Cristina Lazar, pentru a completa informatiile. Iata ca sunt mai multe lacuri, sapte (dintre care doua temporare), nu doar patru cate vazusem in precedenta prospectare. Ele se intind (de la nord la sud) pe vreo 300 de metri (vezi harta).
8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


harta zonei cu lacuri de la Catunul Ursilor



Sase dintre lacuri au axa mare cuprinsa intre 10 si 18 metri; latimea lor maxima ajunge la 12 metri; suprafata acestor lacuri este determinata si de cantitatea de zapada viscolita in depresiunile unde s-au format aceste oglinzi ale cerului. Nu le-am masurat adancimea. Lacurile 4 si 5 sunt temporare.
8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


Valea superioara a Ialomitei si platoul carstic glaciar Catunul Ursilor, in stanga imaginii.

8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


De pe drumul auto care leaga Vaile Ialomita, Doamnele si Horoaba, vedem platoul glaciar carstic de la Catunul Ursilor (in imagine, Lacul 5, in stanga si Lacul 1, in dreapta).

Catunul Ursilor este un perimetru supus activitatii glaciare, pastrand inca urme specifice. Partial este dezvoltat pe calcare, petrografie care diversifica intotdeauna dinamica reliefului. Am putea sa-l descriem ca un platou pe care sunt depresiuni, lungi si late de metri sau zeci de metri, platou marginit spre sud, vest si est de versanti. Calcarul, conglomeratul si depozitele glaciare i-au hotarat aspectul si ii controleaza evolutia. Vegetatia este prezenta in special pe versantii de la vest si sud.
8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


Lacul 1 de la Catunul Ursilor.

8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


Lacul 2 de la Catunul Ursilor.

Imediat aval de Sfinxul de langa cabana Babele, privind spre Valea Ialomitei, se vad cele doua lacuri mai mari, stana dintre ele si inca alte 1-2 suprafete de apa, dupa cum bate lumina.
8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


Lacul 3 de la Catunul Ursilor.
8 lacuri naturale in Muntii Bucegi - Romania, natura


Lacul 7 de la Catunul Ursilor.

Se ajunge usor acolo, in versantul drept al Ialomitei, mai jos de confluenta cu Valea Doamnele, dinspre toate punctele cardinale. Perimetrele vecine celui cu lacuri sunt si ele atractive, prin denivelari, forma rocilor, vegetatie, liniste. Locuri de cort, unele bune in timpul sezonului pastoral, altele in afara lui.
Cum or fi aratat lacurile pe cand nu se venea cu animale la pascut? Cum s-ar modifica oare locurile daca s-ar interzice aceasta activitate?

mai multe date, imagini si explicatii gasiti aici



Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşateMărime
catunul_ursilor_bucegi_1_lacuri.jpg59.2 KB
catunul_ursilor_bucegi_3_lacuri.jpg39 KB
catunul_ursilor_bucegi_4_lacuri.jpg68.36 KB
catunul_ursilor_bucegi_5_lacuri.jpg77.85 KB
catunul_ursilor_bucegi_6_lacuri.jpg74.44 KB
catunul_ursilor_bucegi_7_lacuri.jpg93.98 KB
catunul_ursilor_bucegi_harta_lacuri.jpg9.61 KB
harta_lacuri_naturale_bucegi.jpg77.89 KB

Bucegi, Lacul Bolboci, panorame montane

Radu Moroianu (Bucureşti)

selectie de imagini din masiv

Sambata 13 noiembrie 2010, am reeditat un traseu auto, cu sotia, spre cabana Zanoaga si barajul de la Bolboci.

De pe DN1, de la intrarea in Sinaia, am facut stanga pe DN71 catre Targoviste si dupa 18 km am ajuns in localitatea Moroieni. De aici, dupa cativa kilometri de drum mizerabil, odata betonat si asfaltat, am ajuns la sanatoriul Moroieni de unde incepe drumul forestier (macadam) care duce pana la hotel Pestera (29 km) sau, peste Saua Dichiu, in Sinaia sau chiar la cabana Babele.

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura

extras din harta anului 2010 pentru Muntii Bucegi, pe care o gasiti integral la http://www.romania-natura.ro/node/485.

Drumul pietruit a fost in general acceptabil pana la Bolboci (asta vara am mers pana la hotel Pestera si nu am avut probleme). Pe parcurs am avut cateva puncte de belvedere catre zona sudica a Bucegilor (imaginile 3, 4), pana spre Varfurile Leaota, Lespezi, Zanoaga (vezi harta anului 2010, la http://www.romania-natura.ro/node/485).

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura

extras din imaginea/ panorama 3 (De pe Culmea Priporului, mergand catre Zanoaga, vedere spre Vf. Leaota (in fundal); in dreapta imaginii, cariera Lespezi.) aici gasiti integral panorama 3

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura

extras din imaginea/ panorama 4 (De pe Culmea Priporului, mergand catre Zanoaga, vedere spre imprejurimile carierei Lespezi; in fundal, Vf. Leaota.) aici gasiti integral panorama 4

Din zona barajului Bolboci se deschide perspectiva vasta asupra arcului Bucegilor, de la nord-vest la nord-est, putand trece in revista Coltii Tatarului, Culmile Batrana, Doamnele, Valea Obarsiei pana catre Omu, Culmea Obarsia, cabana Babele, Costila, Vf cu Dor, Culmile Nucetului si Vanturisului (imaginea 6). Spre sud, in "contre jour" se zareau culmile si peretii ce strajuie Cheile Mici si Cheile Mari ale Zanoagei (imaginea 5).

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura

extras din imaginea/ panorama 5 (De pe barajul Bolboci, vedere spre sud, catre Cheile Mari si Mici ale Zanoagei.) aici gasiti integral panorama 5

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura

extras din imaginea/ panorama 6 (De pe barajul Bolboci, vedere spre nord, catre (de la stanga la dreapta) Tataru, Doamnele, Obarsia, Costila, Nucet, Vf. cu Dor, Vanturis.) aici gasiti integral panorama 6

Dupa sedinta foto de la baraj am facut, pe jos, o incursiune de o ora, dus-intors, in Cheile Mari ale Zanoagei incercand sa culeg, catre ora asfintitului, imagini (7, 8) asupra peretilor impresionanti care strajuie valea salbatica si plina de bolovani imensi a Ialomitei. Aici calcarele stralucitoare ale crestelor contrastau puternic cu intinsele zone de umbra de la baza cheilor.

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura





7 La intrarea amonte in Cheile Mari ale Zanoagei, pe dreapta geografic.

Lacul Bolboci, Muntii Bucegi, panorame montane - Romania, natura























8 La intrarea amonte in Cheile Mari ale Zanoagei, pe dreapta geografic.



Nu voiam sa ma surprinda inserarea la intoarcere pe drumurile accidentate pe care venisem (cu max 20 km/h). Am revenit in Bucuresti in jurul orei 20.

Fişiere ataşateMărime
1_harta_bucegi_an_2010_extras_bolboci_baraj.jpg140.42 KB
3a_bucegi_bolboci.jpg61.42 KB
4a_bucegi_bolboci.jpg65.79 KB
5a_bucegi_bolboci.jpg42.95 KB
6a_bucegi_bolboci.jpg34.12 KB
7_bucegi_bolboci.jpg77.47 KB
8_bucegi_bolboci.jpg48.96 KB

Bucegi, Valea Gaura pe schiuri

text: Andrei Samoil
fotografii: Ricky si Andrei Samoil (Bucuresti)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Valea Gaura, pe schiuri





În poza alaturata sunt eu, Andrei. Luna mai 2003. Plecaţi din Bucureşti la ora 7 (tata şi cu mine) am ajuns la cabana Babele, după ce am urcat cu telecabina din Buşteni, pe la ora 12. Aici, lume de tot felul şi coadă mare la telecabină. Începeam tura noastră pe schiuri.

Valea Gaura, pe schiuri





















Cabana Babele ramane in urma.

Valea Gaura, pe schiuri





















Continuăm drumul spre cabana Omu, pe sub Ceardac, adică pe drumul de vară.

Valea Gaura, pe schiuri





















extras din harta masivului, realizata de I. Giurgiu si Leontin Suteu

Valea Gaura, pe schiuri

















De partea cealalta a Ceardacului, pe micul platou dintre Vaile Cerbului (dreapta) si Obarsia (stanga).

Valea Gaura, pe schiuri

















Cabana Omu este inca, partial, sub zapada. Sosim aici la ora 15.

Valea Gaura, pe schiuri

















Varful Omu. (Cat o fi oare de inalt? Vezi http://romania-natura.ro/node/97.)

Valea Gaura, pe schiuri

















În spate au ramas Muntele Coştila şi releul de pe el. În ultimul plan, spre dreapta, Munţii Baiului.

Valea Gaura, pe schiuri

















Chiar în spatele cabanei se deschide Valea Gaura, pe care urmează să o coborâm pe schiuri. În partea stângă a imaginii este muntele pe care debutează frumosul traseu pe versantul vestic al Bucegilor, spre cabana Padina. Iar în stânga de tot, în spate, se înalţă Masivul Leaota.

Valea Gaura, pe schiuri







A doua zi, după ce am fost primiţi cu mare ospitalitate de cabanierii de la Omu (în aceeaşi zi sosiseră şi ei la cabană), am început să coborâm, pe la ora 8,30. În spate rămân (vazute de la stanga la dreapta) staţia meteo, Vf. Omu şi cabana.

Valea Gaura, pe schiuri

















Puţin mai jos faţă de cadrul anterior privirea cuprinde spectaculosul Muntele Scara (încă evitat de călătorii prin Bucegi) şi, în fundal, Masivul Piatra Craiului. În stânga se cască Valea Gaura, în dreapta coboară brusc Văile Ţigăneşti şi Mălăieşti. Toată zona nordică a Bucegilor este deosebit de diversă şi atrăgătoare.

Valea Gaura, pe schiuri

















Privirea cuprinde spectaculosul Muntele Scara (încă evitat de călătorii prin Bucegi) şi, în fundal, Masivul Piatra Craiului. În stânga se cască Valea Gaura, în dreapta coboară brusc Văile Ţigăneşti şi Mălăieşti.

Valea Gaura, pe schiuri

















Am ajuns în treimea superioară a Văii Gaura şi vom lasa primele urme pe traseul turistic ale cărui semne sunt acum sub zăpadă.

Valea Gaura, pe schiuri

















Dacă întoarcem privirea spre cabana Omu, rămasă sus, în cel mai depărtat plan al imaginii, nu recunoaştem sub zăpadă relieful ruiniform săpat pe conglomerate şi calcare. Mai jos de noi, Cascadele de la Moara Dracilor pot fi coborâte pe schiuri, acum apărând la suprafata doar una singură dintre ele; zăpada foarte moale s-a scurs în zona lor (vezi si http://romania-natura.ro/node/421).

Valea Gaura, pe schiuri

















La ora 12 ne odihnim pe primele petice de iarbă, la baza Văii Gaura, imagine în care fundalul este dominat de fantasticul relief pe conglomerate şi calcare din versantul ei drept geografic.

Valea Gaura, pe schiuri

Fişiere ataşateMărime
harta_Bucegi_Suteu_Giurgiu.jpg118.71 KB
bucegi_DSC02569.jpg22.83 KB
bucegi_DSC02574.jpg26.52 KB
bucegi_DSC02575.jpg25.56 KB
bucegi_DSC02584.jpg15.17 KB
bucegi_DSC02586.jpg34.14 KB
bucegi_DSC02587.jpg50.42 KB
bucegi_DSC02588.jpg35.71 KB
bucegi_DSC02589.jpg41.51 KB
bucegi_590_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg45.13 KB
bucegi_591_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg48.99 KB
bucegi_593_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg30.05 KB
bucegi_595_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg29.85 KB
bucegi_597_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg45.87 KB
bucegi_600_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg119.81 KB
bucegi_603_valea_gaura_schiuri_22082013.jpg106.7 KB

Bucegi, cascade mari la Vanturis

Silviu Manciulea (Bucuresti)

Iunie 2010. Fotografii realizate cu zoom, de pe serpentinele soselei Sinaia - Targoviste, intr-o zi cu ploaie, dupa ce am trecut podul peste apa Vanturisului.
descrierea accesului la cascade (cu harta, text si imagini explicate)

Cascadele mari de la Vanturis, fotografii inedite - Muntii Bucegi, Romania, natura


Cascadele mari de la Vanturis, fotografii inedite - Muntii Bucegi, Romania, natura


Cascadele mari de la Vanturis, fotografii inedite - Muntii Bucegi, Romania, natura

















































































selectie de imagini din masiv

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşateMărime
bucegi_vanturis_100.jpg90.29 KB
bucegi_vanturis_101.jpg101.28 KB
bucegi_vanturis_200.jpg103.09 KB

Bucegi, cascade mari pe Izvorul Dorului

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

Fie ca suntem la (aproximativ) 850 metri altitudine, pe soseaua Sinaia - Targoviste (vezi harta 1, autori Leontin Suteu, Oradea si Ica Giurgiu, Bucuresti), de unde se desprinde, catre dreapta cum venim din Sinaia, drumul auto spre cartierul Izvor (al orasului Sinaia). La inceput avansam pe malul stang geografic al Paraului Izvorul Dorului (pe el sunt Cascadele Vanturisului).

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului

extras din harta realizata de Leontin Suteu si Ica Giurgiu

Imediat dupa aceasta ramificatie urmeaza, pe soseaua spre Targoviste, podul peste Izvorul Dorului; de la mijlocul lui, spre nord-vest, avem belvedere deosebita asupra taieturii facuta de cursul Izvorului Dorului (centru) (vezi imaginea 2; in stanga varfului sagetii se vede Cascada de Jos/ Cascada Mare a Vanturisului). In imaginea 3 vedem si Vf. Vanturis (1925 m), pisc de pe care se deschide o exceptionala panorama asupra masivului (Cascada de Jos/ Cascada Mare a Vanturisului este in imaginea 3 la dreapta varfului sagetii). De pe pod putem admira si fotografia, in a doua jumatate a lunii martie sau in aprilie, atunci cand se topesc zapezile de pe platou, cateva caderi de apa de pe cursul Izvorului Dorului (inlantuite sau nu, dupa marimea debitului), peisaj impunator prin forta, surprinzator chiar si pentru cei obisnuiti cu diversa oferta peisagistica a Bucegilor.

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului



2 Spre sfarsit de martie sau inceput de aprilie, dupa cum se topesc zapezile pe Platoul Bucegilor, de pe podul pe care soseaua Sinaia - Targoviste trece peste Valea Izvorul Dorului, putem vedea Cascada de Jos (Cascada Mare) a Vanturisului. Acelasi perimetru montan il descoperim in imaginea 3, luata dinspre Muntii Baiului, din poiana in care iese poteca marcata care urca de la cabana Cuibul Dorului spre Vf. Piscul Cainelui.
fotografii: Ica Giurgiu

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului



3 Spre sfarsit de martie sau inceput de aprilie, dupa cum se topesc zapezile pe Platoul Bucegilor, de pe podul pe care soseaua Sinaia - Targoviste trece peste Valea Izvorul Dorului, putem vedea Cascada de Jos (Cascada Mare) a Vanturisului. Acelasi perimetru montan il descoperim in imaginea 3, luata dinspre Muntii Baiului, din poiana in care iese poteca marcata care urca de la cabana Cuibul Dorului spre Vf. Piscul Cainelui.
fotografii: Ica Giurgiu



Pornim acum catre Cascadele Vanturisului. Incepem sa urcam usor pe drumul spre cartierul Izvor, pe care vom avansa intre 5-10 minute, dupa cum preferam sa mai taiem cate o serpentina sau sa-l parcurgem integral; din el, spre stanga, se desprinde drumul forestier Vanturis (destul de puternic denivelat).

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului



4 Varful Vanturis, vazut dinspre Varful cu Dor, la vremea cand coastele Vanturisului incep sa se inroseasca de la bujorul de munte care infloreste.
foto: Ica Giurgiu

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului











5 Iarna, zona Varfului Vanturis poate ridica uneori serioase probleme de parcurgere, caci zapada nu se asterne uniform pe aici; vegetatia, schimbarile de panta si curentii de aer din perimetru influenteaza consistenta straturilor de nea. In stanga imaginii se lasa abruptul Vaii Izvorul Dorului.
foto: Ica Giurgiu

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului









6 Abruptul Vaii Izvorul Dorului (indicat de sageata galbena), acolo unde sunt marile cascade, este ascuns de padure. Spre firul vaii nu sunt decat putine locuri pe unde se poate cobori in siguranta, dar aceste cai nu sunt deloc usoare.
foto: Ica Giurgiu





Drumul avanseaza pe malul stang geografic al Izvorului Dorului si, la circa 10 minute de la intrarea pe el, ne duce pe malul paraului, intr-un loc framantat de activitati umane (il numim A, vezi harta 1). Spre stanga (cum mergem) se desprinde o ramura a drumului forestier (pe Valea Izvoras), cale inedita de plimbare pentru cei care doresc sa treaca pe sub altitudinea cabanei Cuibul Dorului si sa ajunga in drumul care traverseaza Muntele Paduchiosul (indreptandu-se de acolo spre Piscul/ Varful Vanturisului, ocazie de a descoperi - in afara panoramei deosebite ce se deschide de aici asupra Masivului Bucegi - pereti de conglomerate, "poduri" (zone cu aspect plat) bine inierbate si - primavara in special - bogatie de flora alpina; este aceasta o cale de acces foarte placuta spre Cascada de Sus a Vanturisului (imagini 7, 8; mai mica bine la inaltime decat Cascada Mare); precizam ca imediat amonte fata de Cascada de Sus se afla, oarecum ascunsa privirilor nu foarte curioase, o cascada mai mica, dar cu debit bine adunat in jgheabul prin care se pravale (accesibila si vizibila daca venim dinspre amontele ei).

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului





7 Ne putem apropia de partea superioara a Cascadei de Sus a Vanturisului inaintand pe o brana care se desprinde catre dreapta cum coboram pe vaioaga ce se desprinde la stanga, in panta mare, spre apa Izvorului Dorului (daca venim dinspre Sinaia, pe marcajul punct rosu).
foto: Ica Giurgiu

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului

























8 Cascada de Sus a Vanturisului ne stropeste bine cand sosim la poalele ei si vrem sa admiram peisajul in detaliu.
foto: Ica Giurgiu, Octavian Paun

click aici pentru a vedea imagini excelente cu aceste cascade





Tot din locul A, dar spre dreapta, se desface alta ramura a drumului forestier (in continuare pe malul stang geografic al Vaii Izvorul Dorului - vezi harta), pe care ajungem, dupa 25 minute, intr-o frumoasa si generoasa poiana (locuri de cort) de unde superbii versanti din malul stang al Vaii Izvorul Dorului (aflati sub Varful cu Dor, 2038 metri altitudine) se lasa cercetati pe larg de privirile noastre. Suntem la 1020 m altitudine (vezi harta). Am facut pana aici, din soseaua Sinaia - Targoviste, circa 45 minute.

La o prima excursie in zona, pentru ca sunt motive suficiente ca sa nu putem "epuiza" oferta muntelui la un singur parcurs, vom merge din capatul amonte al poienii direct spre stanga, catre Valea Izvorul Dorului. Timp de doua ore, urcand pe firul vaii, descoperim o succesiune de cascade, caderi de apa si bazine mult prea diversa pentru a ne plictisi. Vom sosi la 1170 m altitudine, acolo unde o frumoasa cascada (imaginea 9, luata la debit mic) se zdrobeste, de pe straturi orizontale, intr-un lac de 8 metri pe axa mare, adanc de vreo doi metri, din care porneste o teava metalica groasa si apoi de-a lungul ei o poteca spre aval, pe malul stang al Izvorului Dorului, cale pe care v-o recomandam la intoarcere (mai simpla), pentru a nu repeta traseul pe care am urcat. Aceasta poteca coboara in poiana de care vorbeam mai sus, la 1020 m altitudine.

Cascadele mari de pe Izvorul Dorului





9 Cascada din vale, de pe Izvorul Dorului.
foto: Ica Giurgiu, M. Varareanu, C. Lazar





La o alta excursie in zona, pornim din capatul amonte dreapta al poienii de la 1020 m altitudine, intai pe un drum forestier, care ne scoate repede la un afluent al Izvorului Dorului, traversat la cativa metri inaltime de conducta metalica de captare a apei. Trecem afluentul si urmam conducta, cale sigura catre cascada de la 1170 m altitudine.
De aici mai avem 170 m diferenta de nivel de urcat pana la baza Cascadei de Jos/ Cascada Mare a Vanturisului (pe care inca nu am reusit sa o fotografiez semnificativ din apropiere, adica cu un personaj vizibil in imagine, pentru a da reper/ dimensiune spatiului) (aflata dupa un cot puternic spre dreapta al vaii, cea mai importanta de pe parcursul sau, inalta de vreo 25 metri), parcurs care ne va solicita inca 1-2 ore, dupa cat de multa apa este pe vale si dupa cum ne alegem drumul printre cascade si saritori. Inainte de Cascada de Jos/ Cascada Mare, pe stanga cum urcam, se desprinde o vale de obicei seaca (vezi harta), pe firul ei putand ajunge pe la 1700 m altitudine, in poienile de sub Vf. Vanturis.

Coltii lui Barbes

text de Radu V. Cotta, cu completari facute de Ica Giurgiu

Cine strabate magistrala turistica marcata cu banda rosie care leaga Sinaia de Saua Varfului cu Dor are surpriza sa descopere pe cladirea fostului refugiu salvamont din imediata apropiere a cabanei Valea cu Brazi urmatoarea inscriptie cu vopsea: Politele Barbesului, Saua Oboare, Varful Vanturis, Saua Paduchiosu, cabana Cuibul Dorului - marcaj punct rosu, durata 6-7 ore, interzis iarna (vezi harta 1).
Inscriptia este dublata de o alta asemanatoare (dar greu vizibila), aplicata pe o lespede de piatra, la intrarea propriu-zisa in traseu, adica pe fundul sistoacei din stanga potecii spre Varful cu Dor, afluent al Vaii Stanei (vezi harta).
Un interes aparte suscita sectorul marcat cu punct rosu dintre racordarea cu poteca banda rosie, in aval (racordare aflata inainte de grupul de stanci La Cetate) si locul de traversare a Izvorului Dorului, in amonte, in dreptul marelui cot al ei, de la nord-vest de Vf. Vanturis. Acest sector este un brau care incinge pe la sud-est voluminosul Munte Coltii lui Barbes, munte cunoscut in partea lui de nord-est sub numele Varfu cu Dor. Poteca nu prezinta semnificative diferente de nivel, ea incadrandu-se, cu mici exceptii, intre curbele de nivel de 1700 si 1900 metri. Zona este deosebit de salbatica, in mare parte impadurita, dar totusi cu suficiente poieni si luminisuri pentru admirat imprejurimile si departarile.
Doar la inceput (spre marcajul banda rosie) cararea este mai "pasnica", mai fara probleme. Restul traseului se desfasoara de-a curmezisul catorva afluenti de pe stanga geografic a Izvorului Dorului, peste un abrupt accentuat cu prapastii in jos, care mai mult se ghicesc prin vegetatia compacta si cu frumoase formatiuni stancoase pe conglomerate, de-a lungul si in dreapta potecii, tot mai numeroase pe masura ce ne apropiem de Valea Izvorul Dorului: tancuri, turnuri, pereti cu tavane si surplombe, mici valcele cu saritori etc.

In a doua parte a sectorului asupra caruia insistam, potecuta se apropie in cateva locuri tot mai mult de perete, capatand aspect de brana tipica Bucegilor. Este aici chiar zona, denumita inspirat si sugestiv, Politele lui Barbes. In sectorul final al acestui brau se desprinde la stanga jos o derivatie nemarcata a potecii, care duce, printr-un jgheab pietros si pamantos spre firul V. Izvorul Dorului, intre cele doua mai mari cascade ale Vanturisului (Cascada de Sus si Cascada de Jos/ Cascada Mare), punct de maxima atractie al parcursului.
Durata necesara pentru strabaterea braului de la parasirea benzii rosii pana la cotul Vaii Dorului este de 2½-4 ore. De aici inainte pana la punctul terminus, cabana Cuibul Dorului, drumul turistic isi pierde caracterul alpin si nu mai comporta dificultati majore din punct de vedere al efortului, al orientarii (pe vreme senina) sau al periculozitatii.
Pe la 1970 poteca era suficient de clara si conturata, explicatia putand fi aceea ca era frecvent circulata de ciobani cu oile. Apoi, dupa anii 1990, poteca s-a stricat; au fost doboraturi de vant, uscaturi din molidisuri, viituri, avalanse de zapada si pietre. Marcajul punct rosu, desi uneori greu de gasit imediat, ne scoate din dificultate. Desi nu este suficient de des si clar, cu atentie il putem gasi si urma in mod satisfacator.
Apar totusi doua zone cu semne greu de identificat, mai ales daca vremea nu este buna. Prima se afla dupa ce ne desprindem din marcajul banda rosie, dincolo de sistoaca ce are pe fund lespedea cu inscriptie; de aici s-ar putea sa nu observam usor semnele de marcaj pe urmatoarele doua sute de metri; ele exista dar sunt aplicate pe niste braduti subtiri (bine ca sunt), punctul rosu inconjurand tulpina. Dupa ce iesim din sistoaca trebuie sa urcam la 45 de grade spre stanga si vom descoperi apoi semnele, care se insira pe o prima curba de nivel.
O a doua portiune, tot de vreo 200 de metri lungime, unde trebuie sa bajbaim dupa poteca, fie ca venim dintr-un sens sau altul al traseului, se afla dupa vreo 45 de minute de la parasirea semnului banda rosie, dupa ce am traversat trei valcele si am trecut prin strunga stancoasa, ingusta, ocolind, prin dreapta, un bolovan. De aici, tendinta este sa continuam spre inainte, pe curba de nivel. Se ajunge imediat la urmatoarea valcea, neprimitoare, salbatica si adanca, peste care nu exista continuare. Trebuie sa ne intoarcem cateva zeci de metri si sa cautam poteca pe picior in sus, pe linia de cea mai mare panta. Hatasul slab urca din greu prin padure, in serpentine scurte, vreo 10 minute, apoi se orienteaza decis catre stanga, revenind pe linie de nivel si debusand in final intr-o poienita cu molizi tineri pe margine si cu stancarii in vecinatate.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
0cascadele_vanturisului_cu_diacritice.doc77 KB
6_abrupt_vinturis.jpg65.64 KB
7_cascada_de_sus_vinturis.jpg112.9 KB
8_vinturis_octavian.jpg84.02 KB
9_cascada_din_vale_vinturis.jpg66.94 KB
1harta_cascadele_vanturisului.jpg154.77 KB
2_zona_vinturis_depe_pod_din_sosea.jpg35.18 KB
3_zona_vinturis_depe_piciorul_piscul_ciinelui.jpg48.82 KB
4_vinturis_dinspre_vf_cu_dor.jpg31.36 KB
5_vinturis_iarna.jpg38.62 KB

Bucegi, harta, ghid, volumul 1

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

Noi marcaje si trasee. Cel mai bogat ghid, harta la zi, imagini explicate, harti de detaliu.

Muntii Bucegi, harta si trasee - Romania, natura, marcaje



revista Natura Romaniei,
coperta numărului 32, anul 2012


Muntii Bucegi (37 km de la nord la sud, 18 km de la vest la est) sunt - din punct de vedere turistic, speologic, geologic, hidrologic, biologic etc. - pentru inca zeci de ani un important si la indemana teritoriu de explorat; se ajunge relativ usor aici - din toata tara, iar in caz de vreme defavorabila sunt relativ suficiente locuri de adapost. Semnalati-ne, va rugam, noutatile pe care le observati pe teren; deveniti astfel autori la viitoarele ghid si harta si contribuiti la circulatia turistica mai sigura din masiv.

Descarcati de aici ghidul. In ghid, harta masivului a fost impartita in noua planse de format coala de scris, ca sa le puteti printa, manevra si transporta usor. Alta harta, neimpartita in planse, care masoara 63 x 85 centimetri se afla atasata ghidului.

Vezi si:
ghid Muntii Bucegi, volumul 2
Pestera din Bucsoiu, Muntii Bucegi, cea mai rece cavitate fara gheata din Romania; volumul 3
ghid Muntii Bucegi, volumul 4
ghid Muntii Bucegi, volumul 5

vezi aici celelalte articole despre masiv

selectie de imagini din masiv



cuvinte din sumar
muntii Romania ghid trasee poteci Bucegi Ica Giurgiu Clubul Speologie Emil Racovita Bucuresti harta Leontin Suteu Radu Cotta Hera Dinu Boghez Ramnicu Valcea Bogdan Balaban Brasov masiv vremea autori sinteza fagure locuri alpinist biolog geolog hidrograf meteorolog pedolog silvicultor speologic geologic hidrologic biologic teritoriu turism zapada arbori tablite indicatoare stalpii timpii parcurs cunostinte montane echipament iarna altitudini ninsori averse ploaie descarcarile electrice adaposturi Tataru Cheile Zanoagei caini ciobani turisti turistic abrupt Valea Prahovei marcaje refugii cabane paduri montana cazare popas cort izopren semne forestier drum salvamont GPS Laptici toponimie varfuri vai hidrografic curs lac natural Moieciu Bangaleasa Grohotis munte Strungile Strunga refugiu cabana Padina gheata calcare belvedere Seciu Poiana Gutanu Batrana Doamnele Pestera triunghi rosu Simon Plaiul Lom Muchia Plesa banda Bran Brasov Piciorul Pietrele Albe albastra Gaura Poarta Izvoarelor Gogu Pantecele Politie Scara Hornuri Malaiesti Omu Urlatoarea Ciubotea Clincea Podul Spintecaturi Opris Orbului Rasnoavelor Stanci Culmea Sohodol Rasnov Tiganesti cordelina talpa panta Crucii Brana Caprelor Bucsoiu Ghimbav uzina Glajerie Mecet Cascada Obarsia Ialomitei schit Paraul Rece Sipote Frasinet Diham Pichetu Predeal Forban Baiu Azuga Grecu Leuca Busteni Cerbul Gura Prepeleac Fanului Galma Munticel Costila Jepi Caraiman Babele Braul Raducu Creasta Urlatorilor Silva banca Maria Thereza Claii Tapului Stanii Sinaia Pietrei Arse Piatra Arsa stanca Franz Joseph Bradet Brazi Miorita Coltii Barbes Cuibul Dorului Vanturis Izvorul Avenul Larga Pietricica Pasul Paduchiosu Dichiu Oboare Bolboci Mircea Bucsa Nucet Galbena Sfinx subteran Gavanele Furnica Ceardac Bucura Crucea Eroilor canton Ciocarlia Cernica Comarnic Lespezi Plesuva Belia Hotilor Pucheni Caprioara Vanatoru Scropoasa Bratei cariera Orzei Zanoaga Leaota Strungulita Curmatura Fiarelor Culoarul Rucar Velicanu Caldarea Ocolita Piscul Baciului Craiului jneapan anin coltari bete piolet Morarul Turnul Zade Dragusului Fagarasului Galasescu Iezerul Vistisoara Caldarile Sambetei Barsei glaciara Take Ionescu Clabucet hatase smirdar Ciucas Vama Buzaului Dalghiului Mana Dracului Gemenii Pietrelor Valcelul Portitelor Balaur Timbalul Poienii Urzici Transilvania Buletin ghetari Catunul Ursilor Horoabei Cascade Targoviste Politele Stanei Cetate Lacul Cota 1400 Ialomicioara Moroieni Cuptorul Pesteri schi Malinului Spumoasa Picatura Ion Udriste Olt Fisura Balcoanele Albisoarelor enciclopedie



Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşateMărime
harta_bucegi_2012_romania-natura_coperta.jpg127.24 KB

Bucegi, volum 3, Pestera din Bucsoiu, Valea Pietrelor

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

Pestera din Bucsoiu, cascadele de la cea mai mare altitudine din Romania. Cea mai rece pestera fara gheata din tara. Cel mai bogat ghid, harta la zi, imagini explicate, harti de detaliu.

Bucegi, ghid, volumul 3



revista Natura Romaniei,
coperta numărului 34, anul 2012


Descarcati volumul 3 al ghidului si harta la dimensiune mare pentru Pestera din Valea Pietrelor/ Pestera din Bucsoiu.

Vezi si:
ghid Muntii Bucegi, volumul 1
ghid Muntii Bucegi, volumul 2
ghid Muntii Bucegi, volumul 4
ghid Muntii Bucegi, volumul 5

vezi aici celelalte articole despre masiv

selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
pestera_din_bucsoiu_bucegi_coperta_2012.jpg174.48 KB

Busteni - Valea Spumoasa - cabana Caraiman, Bucegi

Marius Radu (Bucureşti)

Busteni - refugiul Salvamont (Valea Jepilor) - Valcelul Inspumat - Valea Spumoasa (portiunea inferioara) - poteca spre Poiana Inalta - Valea Spumoasa (portiunea mijlocie) - Brana Portitei - Valea Spumoasa (portiunea superioara) - Saua Mortului - Monumentul Eroilor - Brana Mare a Caraimanului - cabana Caraiman - Valea Jepilor

https://picasaweb.google.com/lh/sredir?uname=113141227558205294823&targe... (accesati link-ul si alegeti optiunea Slideshow)
Busteni - Valea Spumoasa - cabana Caraiman, Bucegi
Lilium martagon, crin de padure.
Busteni - Valea Spumoasa - cabana Caraiman, Bucegi

Fişiere ataşateMărime
lilium_martagon_bucegi.jpg70.86 KB
mai_sus_spumoasa_bucegi.jpg121.14 KB

Cine promoveaza muntii din Romania?

Ma intereseaza sa cumpar harta "harta_bucegi_2012_romania-natura_63x85cm.pdf" dar fara www.romania-natura.ro pe ea.

Doresc sa printez aceasta harta si sa o pun in holul Hotelului Pestera din Bucegi. Nu o voi vinde mai departe. Daca doriti pot sa pun pe harta sigla romania-natura, dar nu sa fie peste tot pe ea.

Multumesc,

Alexandru Calcan | IT Administrator
Grupul Industrial ALCA SRL

Claia de Piatra, Muntii Bucegi

text si imagini: Adrian Rosca (Bucuresti)

traseu: cabana Bolboci - Varful Lespezi - cabana Bolboci
timp: 2½ ore dus, 2 ore intors
marcaj: cruce rosie, traseu nemarcat

Muntele Lespezi, aflat in coltul sud-vestic al Bucegilor (vezi aici harta si ghidul masivului, 5 volume), este mai putin vizitat de turisti din cauza lipsei marcajelor dar mai ales a carierei de calcar in plina activitate care macina fara incetare versantul vestic al acestui munte. De aceea, este bine sa ne planificam ca excursia sa se desfasoare in weekend sau in timpul sarbatorilor legale, pentru a ne feri de efectele neplacute ale exploziilor de derocare ce in mod normal se desfasoara mai jos pe versant.
Claia de Piatra, Muntii Bucegi
1 Imagine din satelit a zonei carstice Zanoaga - Lespezi

continuarea articolului, cu imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
claia_de_piatra_bucegi_romania_natura1.jpg93.51 KB

Costila, Caraiman, trasee de alpinism

descarcati de mai jos (click dreapta; save target as) harta cu traseele de alpinism din Muntii Caraiman si Costila, zona Vaii Albe

Fişiere ataşateMărime
bucegi_caraiman_costila_trasee_alpinism_33x31cm.pdf807.8 KB

Hornul Coamei, Bucegi

Marius Radu prezinta traseul Busteni - Caminul Alpin - refugiul Costila - Valea Galbenele (firul secundar) - Hornul Coamei - Brana Mare a Costilei - Valea Alba - La Verdeata - Caminul Alpin. (vezi https://picasaweb.google.com/lh/sredir?uname=113141227558205294823&targe...) (alegeti optiunea slideshow)
Hornul Coamei, Bucegi
Hornul Coamei
Hornul Coamei, Bucegi
Costila, fata sud-estica, Peretele Vaii Albe

(pentru Brana Mare a Costilei vezi si http://www.romania-natura.ro/node/229 )

Fişiere ataşateMărime
hornul_coamei.jpg123.88 KB
costila_sud_est_peretele_vaii_albe.jpg89.95 KB

Pestera Ialomitei, harta, descriere, Bucegi

Pentru localizarea pesterii in spatiul natural invecinat vezi harta Bucegi, ghidul masivului.

harta format mare a Pesterii Ialomitei, 43 x 54 centimetri si descrierea ei

Poti afla si alte date despre pestera la http://www.romania-natura.ro/node/476.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna

Radu Moroianu (Bucuresti)

29 octombrie 2010. Am fost cu sotia la cabana Diham. Am ajuns acolo cu masina, venind din Predeal, pe DN 73A catre Paraul Rece (asfalt, vezi harta 1) si apoi am condus pe macadam mizerabil (7 km), de la cabana Steaua la cabana Diham. Pe harta 1 (extras din lucrarea autorilor Ion Zavoianu, Emilian Cristea, Nae Popescu - Editura Sport-Turism, Bucuresti) am marcat traseul auto parcurs (cu magenta) si poteca cabana Diham - Pichetul Rosu (cu linie intrerupta).

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

harta 1

De la Diham am facut o incursiune pe jos pana la Pichetul Rosu si inapoi (vezi harta Bucegi 2010, la http://www.romania-natura.ro/node/485). Vremea a fost splendida si am "vanat" cateva panorame catre masivele muntoase din zona (Bucegi, Piatra Mare, Postavaru, Piatra Craiului).

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje



2 Bucsoiu, cu Creasta Balaurului (Bucsoiul Mic, stanga), Valea Bucsoiului (intre Bucsoiul Mic si Bucsoiul Mare, stanga), Valea Rea (mijloc), Valcelul Indracit (dreapta/ vezi si harta 1).

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje









3 Moraru (in stanga), Bucsoiu, Postavaru (in dreapta). (puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 3_bucegi_panoramice.pdf)

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

4 Vedere de la est la vest, cu Piatra Mare, Postavaru, cabana Diham, Culmea Tiganesti, Muntele Bucsoiu. (puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 4_bucegi_panoramice.pdf)

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

6 De la cabana Forban, vedere catre Piatra Craiului (in fundal), Muntele Velicanu, Culmea Tiganesti, Padina Crucii, Bucsoiu, Moraru. (puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 6_bucegi_panoramice.pdf)

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

8 De la cabana Forban, vedere catre Tiganesti, Bucsoiu, Omu, Moraru, Costila.
(puteti descarca de aici aceasta imagine, in format panoramic; fisierul atasat 8_bucegi_panoramice.pdf)

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

10 Costila (in stanga), Moraru, Omu, Bucsoiu.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

11 Postavaru (in stanga), Piatra Mare (in dreapta).

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

12 Piatra Craiului.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

13 Postavaru.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

14 Bucsoiu.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje



15 Saua Baiului.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

































16 Cabana Diham.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje



17 Pe poteca Diham - Pichetul Rosu.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

















18 Capatana Porcului, vazuta de la Pichetul Rosu.

Predeal - cabana Diham - Pichetul Rosu, toamna; Romania, natura, marcaje

















19 Pe poteca Diham - Pichetul Rosu.



Cum copiati fisiere/ ghiduri/ harti pe calculatorul Dv.!

Fişiere ataşateMărime
0_cabana_diham_cu_diacritice.doc51.5 KB
1_bucegi_nord_est.jpg133.05 KB
2_bucegi_diham.jpg33.41 KB
3_bucegi_diham.jpg26.28 KB
4_bucegi_diham.jpg24.26 KB
6_bucegi_diham.jpg29.13 KB
8_bucegi_diham.jpg21.49 KB
10_bucegi_diham.jpg48.17 KB
11_bucegi_diham.jpg29.9 KB
12_bucegi_diham.jpg45.7 KB
13_bucegi_diham.jpg58.23 KB
14_bucegi_diham.jpg53.52 KB
15_bucegi_diham.jpg36.83 KB
16_bucegi_diham.jpg51.9 KB
17_bucegi_diham.jpg66.31 KB
18_bucegi_diham.jpg39.58 KB
19_bucegi_diham.jpg49.34 KB

Sinaia, Bucegi, pesteri

Ica Giurgiu
(Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)
Gheorghe Aldica
(Clubul de Speologie Focul Viu Bucuresti)

selectie de imagini din masiv

In cariera Piatra Arsa, de unde s-a exploatat calcar inainte de anul 1940, gasim mentionata pe harta Muntilor Bucegi, editata de Touring Club Roman in 1936, Pestera lui Bogdan (vezi harta 1; integral la http://www.romania-natura.ro/node/180). Pe alt plan al zonei (vezi harta 2), realizat de C. Dem. Popesco (tot inainte de 1940; anul nu apare scris pe ea) identificam de asemenea Pestera lui Bogdan. Din harta Bucegilor anul 2010 (expusa integral la http://www.romania-natura.ro/node/485) am extras imaginea 3.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



1

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



2

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje





















3

In 1969, Catalin Manoliu, din Sinaia, semnaleaza si el aceasta cavitate (vezi lista bibliografica de la sfarsitul articolului). In vara anului 1974, pornind de la precizarile primite intr-o discutie pe care am avut-o cu Catalin Manoliu, am localizat Pestera lui Bogdan (imaginile 4-9). Tot atunci am gasit in apropierea ei alte doua cavitati, Pestera Mica si Pestera Tunelul Apelor (imagini 10, 11). In octombrie 1974 si ianuarie 1975 am cercetat si cartat aceste trei pesteri.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje





4 La nord si un pic mai jos decat Poiana Stanii este o fosta cariera de piatra. Pe buza ei sunt trei pesteri.
foto: I. Giurgiu

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje















5 In padurea de deasupra carierei cu pesteri (situata intre Sinaia si Poiana Tapului) ne putem intalni cu ursi; chiar daca se uita curiosi, dispar repede din raza noastra de vedere. Intre Vaile Piatra Arsa si Babei mai sunt posibilitati de descoperiri speologice.
foto: I. Giurgiu



Localizare
Cariera Piatra Arsa se afla pe drumul forestier Valea Babei, la kilometrul 4,5; drumul incepe din DN1, la 500 metri inspre Brasov dupa Valea Pelesului, vale care trece prin Sinaia. La marginea de sus, din dreapta, a circului din stanga al carierei (cum stai cu fata spre ea), chiar la limita padurii, se afla intrarea in Pestera lui Bogdan (intrarea nu este vizibila din cariera).
La pesteri se poate ajunge direct prin cariera (traseu neindicat daca avem bagaj si suntem lipsiti de experienta alpina) sau, mai sigur si comod, pe poteca de pe versantul drept geografic al Vaii Piatra Arsa, carare ce ajunge la Poiana Stanii.
Pe versantul stang geografic al Vaii Piatra Arsa trece traseul turistic punct galben, Poiana Tapului - Poiana Stanii.
Poteca de pe malul drept geografic incepe de pe drumul forestier, in partea dinspre Valea Piatra Arsa a carierei. Mergem 50 metri pe ea, apoi urcam spre stanga, catre creasta, unde o poteca destul de vizibila ne va conduce la pesteri. Sau, in loc sa mergem cei 50 de metri, mergem 10 minute pe poteca, apoi iesim inspre stanga din ea, urcam si ajungem pe muchia de deasupra pesterilor. Ultima parte a potecii care duce la pesteri apare pe harta 12, cifrele din lungul ei aratand ce altitudine relativa in metri avem fata de intrarea in Pestera lui Bogdan; asadar, Pestera Mica se deschide la 1,9 metri mai jos de Pestera lui Bogdan, iar Pestera Tunelul Apelor are buza putului de intrare la 6,1 metri mai sus de intrarea in Pestera lui Bogdan.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje







6 La intrare in Pestera lui Bogdan.
foto: Ica Giurgiu, Dan Petrescu



Geologie
Pesterile din cariera Piatra Arsa sunt dezvoltate in calcare recifogene (facies urgonian) care constituie klippa cu acelasi nume (klippa = bloc urias de calcare, aflat intre alte tipuri de roci). In imprejurimile Sinaiei mai sunt doua klippe de aceeeasi dimensiune ca si klippa Piatra Arsa, adica circa 1 kilometru lungime: klippa Furnica si klippa Sfanta Ana. Klippa Piatra Arsa este in continuarea klippei Sfanta Ana, catre nord de ea, insa separata de aceasta din urma prin conglomerate si gresii in bancuri groase. Calcarele stau pe flisul marno-grezos al barremian-aptianului. Calcarele au culoare alba, alb-galbuie, structura pseudooncolitica si prezinta diaclaze umplute cu calcit.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



7 Galeria de intrare in Pestera lui Bogdan pune clar in evidenta o vreme cand aceste spatii au fost inundate, mai tarziu apa curgand cu nivel liber.
foto: Ica Giurgiu, Dan Petrescu



Pestera lui Bogdan
Lungime 141 metri, denivelare +5 metri. Cele doua diaclaze care au determinat formarea pesterii (aflate la debutul si finalul ei) au la locul de intersectie o sala de (8 x 4) x 7 metri inaltime (imaginea 8).

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



8 Sala din continuarea galeriei de intrare in Pestera lui Bogdan pune si ea in evidenta ca a fost o perioada cand aceste spatii au fost inundate, mai tarziu apa curgand cu nivel liber.
foto: Ica Giurgiu, Bogdan Constantinescu, Alexandra Candet



Chiar de la intrarea in pestera (imaginea 7) se observa un nivel de eroziune; spre interior vedem si pana la 4 nivele. De la intrare mergem pe diaclaza pana in sala. Galeria continua de aici pe a doua diaclaza, care are un nivel de eroziune la 2,5 metri mai sus de podea; pe o portiune lunga de 10 metri se constituie pe acest nivel un etaj superior, datorita bolovanilor prabusiti si montmilchului.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



9 Spre finalul Pesterii lui Bogdan, galerie inalta si ingusta, cu multe nivele de eroziune.
foto: Ica Giurgiu, Bogdan Constantinescu



In partea finala, galeria se ingusteaza dar este inalta de 7-8 metri; apoi tavanul coboara brusc si se formeaza un tunel de presiune care se termina cu o prabusire.
In pestera montmilchul este prezent din abundenta pe pereti, tavan si podea. In galeria din stanga intrarii sunt radacini de copac. Pana la limita de patrundere a luminii sunt alge de culoare verde. Pe tavanul salii se observa urme de la stationarea liliecilor; in ianuarie 1975 am gasit 6 indivizi apartinand la doua specii.

Pestera Mica
Se afla imediat la sud de Pestera lui Bogdan. Are 14 metri lungime si 1,2 metri denivelare.

Pestera Tunelul Apelor
Pe poteca desenata pe harta, cu cote metrice relative fata de intrarea in Pestera lui Bogdan, se ajunge la gura de forma triunghiulara a putului (imaginea 10) care permite accesul intr-o cavitate de 167 metri lungime si -9 metri denivelare.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



10 Putul de intrare in Pestera Tunelul Apelor este colturos si incomod atat la intrare cat, mai ales, la revenirea la exterior. La baza lui se patrunde in spatiul cel mai amplu al pesterii.
foto: Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje











11 Sala de la baza putului de intrare in Pestera Tunelul Apelor.
foto: Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu



De la baza putului, dupa o coborare pe o panta foarte inclinata si de obicei umeda se ajunge intr-o sala (imaginea 11) a carei forma a fost mult modificata de prabusiri. Galeriile care pornesc din sala, spre vest si sud-vest, prezinta zone impenetrabile, blocate de bolovani. Din sala, spre nord si nord-est pornesc alte doua galerii, una ascendenta, cealalta descendenta, ambele colmatate cu prabusiri. Caracteristica stratelor de Sinaia de a prezenta diaclaze umplute cu calcit se evidentiaza prin zone cu romboedri maclati, pe peretii salii mari si in galeriile principale.
Montmilchul este prezent, dar nu atat de abundent ca in Pestera lui Bogdan. Am observat si doua specii de lilieci, dintre care una era prezenta si in Pestera lui Bogdan.

Pesterile de la Sinaia - Romania, natura, marcaje



12 Pesterile din cariera Piatra Arsa, pozitionate fata de buza carierei. Cartare: Ica Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Gheorghe Aldica. Sinteza datelor, desen: Ica Giurgiu.

Cele trei pesteri sunt in prezent lipsite de cursuri de apa. Studiind conformatia peretilor si tavanului din Pestera lui Bogdan emitem ipoteza ca ea a fost initial inundata, pentru ca ulterior regimul de curgere al apei sa devina cu nivel liber. Prima asertiune este confirmata de canalul de pe tavan, iar cea de a doua de cele 3-4 nivele de eroziune. Din cauza depunerilor de montmilch nu putem preciza sensul de curgere al apei. Faptul ca pestera este descendenta conduce la ipoteza ca ea a fost insurgenta, cu pierderi in punctele X si Y (vezi harta 12). Tot asa de bine se putea sa functioneze ca exurgenta, initial cu drenaj sub presiune, ulterior curgerea fiind cu nivel liber, avand un lac in zona salii mari (vezi nivelul de eroziune de la intrarea in pestera).
In Pestera Tunelul Apelor, din cauza exploziilor provocate in cariera din imediata apropiere, s-au produs serioase modificari in morfologia pesterii: s-au obturat galerii, s-au prabusit portiuni din tavan, podeaua a fost acoperita cu blocuri de diferite dimensiuni. Ca urmare, s-a produs o izolare intre unele compartimente ale pesterii. Se pare ca aceasta cavitate a fost formata de un curs subteran aflat sub presiune (vezi tavanul din sala din apropierea intrarii). In prezent, accesul in pestera se face printr-un spatiu aparut prin prabusire.

Bibliografie
Ica Giurgiu - Pesterile de la cariera - Buletin informativ al Comisiei Municipale Bucuresti de Turism, Alpinism si Orientare, nr. 1, 1975, pagina 77;
Mihai Haret, Ion Protopopescu, Radu Titeica - Harta turistica a Masivului Bucegi-Garbova, regiunea Sinaia-Predeal - Colectia Hartilor Turistice, Institutul Cartografic Unirea Brasov, 1936;
Catalin Manoliu - Prin subteranele Bucegilor - revista Terra, nr. 1, 1969, pagina 17;
Dan Patrulius - Geologia Masivului Bucegi si a Culoarului Dambovicioara - Editura Academiei, Bucuresti, 1969;
Valeria Velcea-Micalevich - Masivul Bucegi, studiu geomorfologic - Editura Academiei, Bucuresti, 1961


Fişiere ataşateMărime
pesterile_sinaia_cu_diacritice.doc62.5 KB
1harta_haret_cariera.jpg89.95 KB
2harta_dempopescu_cariera.jpg68.67 KB
3harta_bucegi_an_2010_cariera.jpg73.12 KB
4_pesterile_de_la_sinaia.jpg33.03 KB
5_pesterile_de_la_sinaia.jpg31.26 KB
6_pestera_lui_bogdan.jpg89.26 KB
7_pestera_lui_bogdan.jpg33.44 KB
8_pestera_lui_bogdan.jpg29.32 KB
9_pestera_lui_bogdan.jpg34.63 KB
10_pestera_tunel_ape.jpg35.62 KB
11_pestera_tunel_ape.jpg28.48 KB
12_pesterile_de_la_sinaia_harti.jpg347.42 KB

Valea Adanca, Muntii Bucegi

Marius Radu prezinta o succesiune de imagini explicate pe traseul Gura Diham - cantonul Coltii Morarului - Valea Morarului - Poiana cu Urzici - Valea Adanca - Brana Mare a Morarului (folositi optiunea slideshow).

pentru Brana Mare a Morarului vezi de aici o prezentare ampla

Valea Adanca, Muntii Bucegi
spre Poiana cu Urzici; Acele Morarului
Valea Adanca, Muntii Bucegi
pe Valea Adanca

Fişiere ataşateMărime
pe_valea_adanca_bucegi.jpg146.43 KB
spre_poiana_cu_urzici_acele_morarului.jpg76.39 KB

Valea Bujorilor, Muntii Bucegi

Marius Radu (Bucureşti)

Busteni - cabana Gura Diham - Valea Bujorilor

https://picasaweb.google.com/lh/sredir?uname=113141227558205294823&targe... (accesati link-ul si alegeti optiunea Slideshow)
Valea Bujorilor, Muntii Bucegi

Valea Bujorilor, Muntii Bucegi


Fişiere ataşateMărime
2_valea_bujorilor_bucegi.jpg87.96 KB
3_valea_bujorilor_bucegi.jpg124.76 KB

Valea Costila, Muntii Bucegi

Marius Radu prezinta traseul Busteni - Caminul Alpin - refugiul Costila - Valea Costila - Brana Mare a Costilei (vezi www.romania-natura.ro/node/229 ) - Creasta Vaii Albe - Hornul lui Gelepeanu - Platoul Bucegilor - cabana Caraiman - Valea Jepilor (iulie 2012; alegeti optiunea slideshow)
Valea Costila, Muntii Bucegi

Valea Costila, Muntii Bucegi

Valea Costila, Muntii Bucegi

Valea Costila, Muntii Bucegi

Fişiere ataşateMărime
1_valea_costila.jpg134.68 KB
2_valea_costila.jpg147.47 KB
3_valea_costila.jpg131.44 KB
4_valea_costila.jpg96.86 KB

Valea Sugari, Bucegi, trasformare uluitoare

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

selectie de imagini din masiv

De la cabana Babele spre Varful Omu pornim pe poteca marcata cu banda galbena (traseul 35, vezi ghidul si harta masivului la http://www.romania-natura.ro/node/654) (imaginile 2-8) (parcursul din acest articol a fost efectuat impreuna cu Mircea Vladulescu, Emilia Marinescu, Radu Calinescu).
Valea Sugari, Bucegi, transformare uluitoare - Romania, natura, marcaje





harta zonei, extras din ghidul masivului, vezi http://www.romania-natura.ro/node/654
Valea Sugari, Bucegi, transformare uluitoare - Romania, natura, marcaje









































2 De la cabana Babele privirea se duce pe versantul drept geografic al Ialomitei.

continuarea textului, imagini si panorame

Fişiere ataşateMărime
0_valea_sugari_bucegi_cu_diacritice_25aug2007.doc34.5 KB
1_harta_bucegi_sugari.jpg141.27 KB
2_bucegi_babele_sugari.jpg45.38 KB