Muntii Baiului
Muntii Baiului
extras din Alexandru Rosu - Geografia fizica a Romaniei - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
de aici aveti o selectie de imagini din masiv
Muntii Baiului se afla pe malul stang geografic al Prahovei. Ca si pentru alte masive muntoase de la noi, denumirea si limitele geografice sunt divers spuse in diferite lucrari, de catre diversi autori.
Putem spune, de fapt ordonand toate parerile, ca la sud de Masivul Piatra Mare se afla Muntii Neamtului, iar imediat in continuarea acestora, catre sud, Muntii Baiului. Muntii Neamtului si Muntii Baiului mai sunt numiti, impreuna, de mai multi autori, drept Muntii Garbova.
Muntii Neamtului au culmi si versanti cu pronuntat aspect alpin, in timp ce Muntii Baiului au un aspect mult mai rotunjit. Trebuie stiut ca pe culmile lor verile sunt deosebit de calduroase, uneori sufocante, iar iernile de multe ori extrem de aspre, cu vanturi suparatoare.
vezi aici harta Bucegi - Baiului/ Garbova, 69 x 99 centimetri
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| baiului_general_cu_diacritice.doc | 41.5 KB |
| harta_generala_muntii_baiului.jpg | 141.74 KB |
Busteni - Baiul Mare, 1895 metri
Busteni - Baiul Mare, 1895 metri
apasati aici pentru a citi primul traseu descris in articol
2. Busteni – Valea Zamora – interfluviul Tufa-Sipa – Stana de Mijloc – Muntele Cumpatul – intrefluviul Sipa-Zamora – Valea Zamora (7-8 ore)
Din Poiana Tapului – localitate considerata acum cartier al Busteniului – se desprinde un drum lateral care deserveste cartierul de vile de la gura Zamorei. Traseul incepe de unde se termina strazile acestui cartier (exista loc larg de parcare) si incepe drumul forestier de pe Valea Zamora. Urmam acest drum in amonte circa 50 de metri dupa care il parasim pentru un brat al sau care traverseaza Zamora, pentru a continua pe directia Vaii Prahovei. Din el se desprinde o ramura care pleaca spre stanga si pe care o ignoram (ne vom intoarce insa pe ea), pastrand directia amintita; urmeaza imediat un indicator silvic care ne informeaza ca suntem pe drumul forestier Sipa (spre dreapta, un drum coboara in Poiana Tapului). Traversam Paraul Sipa (pe care urca un brat al drumului) si alegem, urmand „sfatul” indicatorului aflat la intersectia respectiva, drumul Tufa.
2 Dupa locul de parcare mentionat in text insotim Zamora vreo 50 de metri, apoi o traversam, continuand pe un drum forestier lateral.
3 Dupa exact o ora de mers, imediat dupa traversarea Paraului Sipa, ajungem la o poienita.
Il urmam, ocolind, in urcus, botul interfuviului Sipa - Tufa, pana in varful pantei, de unde drumul trece in Valea Tufa.
In stanga drumului locul se largeste: de aici urca un drum de tractor, folosit si de carutele stanelor de pe Muntele Cumpatul, si, tot de aici, coboara un altul spre Poiana Tapului. Va fi lesne de ajuns la gol, directia pe care urcam fiind, o data instalati pe linia de maxima altitudine a interfluviului, indicata de benzile rosii verticale ale unui marcaj silvic; drumul este insa foarte clar. Doar cateva ruperi de panta vor mai rupe din monotonia suisului.
4 De la poienita mai facem 10 minute si parasim drumul forestier, pentru unul de tractor, incepand propriu-zis urcusul spre plai.
5 Iesim de sub streasina padurii in spatele Stanei de Mijloc.
6 Stana de Mijloc.
Iesim din padure in spatele Stanei de Mijloc, activa. Drumul trece prin stanga ei si se indreapta catre Stana Mica, pe care insa nu o vedem. Noi il parasim si urcam pe un mic promontoriu care domina Poiana Stanei din Mijloc. De pe el, cum privim spre stana, vedem o poteca lata, ciobaneasca, plecand catre stanga, fidela unei singure curbe de nivel. O urmam si, dupa ce traversam doua mici obarsii, ne scoate in preajma Stanei Mari - vezi traseul anterior.
7 Spre Stana Mare de pe Plaiul Tufa.
8 Narcise pe Muntele Cumpatul.
9 Sub Varful Cumpatul.
10 Plaiul Muntelui Cumpatul, cuprins intre Varful Cumpatul si saua care precede urcusul pe Culmea Baiului.
De altfel, de aici vom urma in sens invers o parte a acestui traseu, pana dincolo de Varful Cumpatul, mai precis pana in saua dintre Muntele Cumpatul si Culmea Baiului – potcoava ce racordeaza Muntele Cumpatul de Varful Baiul Mare. Din aceasta sa se desprinde o poteca ciobaneasca care trece, pe deasupra obarsiilor Vaii Sipa, pe interfluviul Sipa - Zamora. O data ajunsi pe acest interfluviu nu avem altceva de facut decat sa coboram pe poteca asternuta pe culmea sa. La marginea padurii se afla Stana din Picior, activa. Ramanem pe Culmea Piciorului, coborand pe drumul folosit de carutele stanei care ne scoate, dupa 30 de minute, la un drum forestier ale carui largi bucle se termina in celalalt drum forestier, cel pe care ne-am inceput traseul; suntem la nici jumatate de kilometru de Valea Zamora.
11 Privind dinspre Varful Cumpatul spre Varful Baiul Mare (cel de 1908 m). Din saua de sub Culmea Baiului (cea din stanga varfului) o poteca ciobaneasca traverseaza de-a coasta valea de obarsie a Paraului Sipa.
12 Traversarea. In fundal, Varful cu Dor (Muntii Bucegi).
13 Valea Sipa.
14 Coborand spre Stana din Picior; in dreapta, Valea Zamora.
15 A doua varianta de incheiere a traseului, descrisa in imagini luate de pe interfluviul Sipa - Zamora: se parcurge intai Plaiul Baiului pana sub Varful Baiul Mare, ocolindu-l spre nord;...
16 ...urmeaza culmea principala a Baiului, intre Baiul Mare si Baiul Mic (drumul merge pe langa el), trecand prin Saua Baiului;...
17 ...imediat ce se depaseste Baiul Mic se trece, in coborare, pe Culmea Zamora, substantial sub linia ei de maxima altitudine; sau se poate continua prin Saua Baiutul, pe sub Varful Baiutul si, apoi, pe coama Culmii Zamora;...
18 ...Daca se vine pe sub coama Culmii Zamora, drumul trece pe la stana Zamora, de unde coboara in Valea Zamora; altfel, ajungand la cantonul Zamora se coboara la acelasi drum.
19 Revenind la traseul nostru: de la Stana din Picior, un drum de carute coboara iute si prinde coada unui drum forestier.
20 Intermezzo pe cei 4 km ai drumului, cati mai sunt pana la capatul traseului.
Mentionam ca partea a doua a acestui traseu poate fi inlocuita cu urcusul pana pe culmea principala a Baiului, pe care o urmam 2 km pana in Saua Baiutul. De aici parasim culmea principala, coborand spre stanga, pe un drum bun, situat ceva mai jos de plai, pe Culmea Zamora. Inainte de a intra in padure trecem pe langa un canton silvic; ceva mai jos, din drum se desface un brat care coboara in Valea Zamora, la mai putin de 3 km de intrarea in traseu.
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| foto2_baiu2.jpg | 246.12 KB |
| foto3_baiu2.jpg | 185.23 KB |
| foto4_baiu2.jpg | 241.6 KB |
| foto5_baiu2.jpg | 205.71 KB |
| foto6_baiu2.jpg | 233.69 KB |
| foto7_baiu2.jpg | 294.38 KB |
| foto8_baiu2.jpg | 197.35 KB |
| foto9_baiu2.jpg | 120.91 KB |
| foto10_baiu2.jpg | 152.21 KB |
| foto11_baiu2.jpg | 254.71 KB |
| foto12_baiu2.jpg | 129.24 KB |
| foto13_baiu2.jpg | 246.38 KB |
| foto14_baiu2.jpg | 173.47 KB |
| foto15_baiu2.jpg | 137.38 KB |
| foto16_baiu2.jpg | 123.57 KB |
| foto17_baiu2.jpg | 264.84 KB |
| foto18_baiu2.jpg | 82.94 KB |
| foto19_baiu2.jpg | 219.91 KB |
| foto20_baiu2.jpg | 191.27 KB |
Sinaia - Baiul Mare, 1895 metri
Sinaia - Baiul Mare, 1895 metri
Drumetii de o zi in Muntii Baiului
Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
Sugeram doua trasee in circuit pe plaiurile Baiului, care, credem noi, pot da suficienta satisfactie, si estetica si sportiva, celor aflati pe Valea Prahovei. Le-am parcurs la 23-24 mai 2010.
extras din lucrarea lui Mihai Ielenicz - Baiului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984
1. Sinaia – Piciorul Cainelui – Vf. Piscul Cainelui (1658 m) – Vf. Dragan (1776 m) – Vf. Baiul Mare (1908 m) – Culmea Baiu – Muntele Cumpatul – Vf. Cumpatul (1651 m) – Stana Mare – Plaiul Tufa – Sinaia (10-11 ore)
Plecam din gara Sinaia, pe soseaua nationala, spre sud. O strada secundara, marcata cu puncte albastre vopsite pe stalpii de electricitate, ne trage curand langa liniile caii ferate, pe care le traversam pentru a prinde capatul drumului, neasfaltat inca, ce urca in serpentine la fosta cabana Piscul Cainelui, scoasa acum din circuitul turistic (vezi harta, extras din lucrarea lui Mihai Ielenicz - Baiului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984). (vezi la http://www.romania-natura.ro/node/180 si harta realizata de domnii Haret, Protopopescu, Titeica, utila pentru a descoperi alte particularitati ale zonei)
O data incheiati cei circa 2 km de drum si ajunsi la ultima lui curba, unde tinde sa intre pe poarta fostei cabane, il parasim si urmam o poteca, bine marcata cu punct albastru. Urmeaza imediat un urcus destul de dur - ce poate fi atenuat prin initiative proprii de suit in serpentine, neuitand sa revenim la marcaj o data ce acesta ajunge pe culmea Piciorul Cainelui. (In ghidurile mai vechi, marcajul turistic se termina la cabana Piscul Cainelui. Traseul, marcat ulterior, continua urcusul pe o poteca ce pleca din spatele cabanei direct spre linia de maxima altitudine a Piciorului Cainelui; semne ce marcau aceasta poteca inca se mai vad.)
2 Pe Piciorul Cainelui, mai sus de fosta cabana.
4 Sinaia a ramas mult sub altitudinea noastra.
O data instalati pe culme, panta se domoleste si marcajul, bine realizat, ne conduce intr-o ora la golul alpin. De pe micul varf (1348 m) pe care ajungem privelistile deschise de jur imprejur, incepand cu imaginea Bucegilor, sunt absolut incantatoare. Pe acest mic varf sunt instalate o masa si banci trainice, ceea ce va face popasul si mai placut. Traseul urmeaza in continuare Piciorul Cainelui, spre vest, poteca tinandu-se fidel de marginea padurii din stanga. Dupa jumatate de ora, depasim etajul padurilor si ne aflam sub Culmea Cainelui. In dreapta noastra, deasupra obarsiilor Vaii Cainelui, observam o stana. (Iarna, in portiunea de la varful de 1348 de metri pana aici se formeaza acumulari impresionante de zapada, de mai multi metri grosime. La topirea zapezilor, lacuri temporare cu suprafete importante ocupa locurile, pentru scurta vreme. - nota, Ica Giurgiu)
7 Suntem pe Piciorului Cainelui, in drum spre Piscul Cainelui. De cealalta parte a Prahovei, Bucegii.
8 Se vede stana Piscul Cainelui si, spre est, obarsia Vaii Cainelui, dominata de Varful Mierlei (1660 m), punct de racord dintre culmea principala a Baiului si Muntele Gagu, versantul stang al Vaii Cainelui.
9 Spre sud este Muntele Gagu.
10 Spre nord, sub Baiul Mare, ascunsa inca in ceata, obarsia Vaii Rele.
12 Unghia-pasarii (Viola declinata), endemism carpato-balcanic si amareala (Polygala amara).
13 O delicata orhidee: poroinic (Dactilorhiza sambuccina).
14 Ghintura-de-primavara (Gentiana verna).
15 Degetarel (Soldanella major).
16 Flori de afin (Vaccinium myrtillus).
17 Trepte spre Piscul Cainelui (aflat in afara imaginii, spre dreapta).
18 Ultimii pasi catre Varful Piscul Cainelui...
19 ...pe care nu-i mai facem, trecand cu putin pe sub el (pe poteca din dreapta imaginii).
20 Culmea Cainelui, cuprinsa intre Piciorul Cainelui si Varful Piscul Cainelui (a se lega de imaginea anterioara). In fundal, Bucegii.
Traseul marcat se avanta spre Varful Piscul Cainelui. Dupa o prima treapta mai abrupta, marcajul dispare. Oricum nu mai este nevoie de el (asta numai pe vreme cu vizibilitate buna - I.G.), chiar daca mai sunt cateva semne care sa duca pana pe Varful Piscul Cainelui. Noi ocolim varful, cotind spre nord, pentru a intalni drumul de tractor de pe culmea principala a Baiului. De aici inainte privelistilor de pana acum li se adauga gama celor vestice, deschise catre Muntii Grohotis si, ceva mai tarziu, si spre Muntii Ciucas.
apasati aici pentru a citi continuarea articolului
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| trasee_baiului_cu_diacritice.doc | 66 KB |
| foto2_baiu1.jpg | 127.14 KB |
| foto4_baiu1.jpg | 128.79 KB |
| foto7_baiu1.jpg | 385.33 KB |
| foto8_baiu1.jpg | 165.47 KB |
| foto9_baiu1.jpg | 160.44 KB |
| foto10_baiu1.jpg | 171.3 KB |
| foto12_baiu1.jpg | 352.65 KB |
| foto13_baiu1.jpg | 193.96 KB |
| foto14_baiu1.jpg | 388.75 KB |
| foto15_baiu1.jpg | 360.71 KB |
| foto16_baiu1.jpg | 488.44 KB |
| foto17_baiu.jpg | 151.2 KB |
| foto18_baiu.jpg | 152.32 KB |
| foto19_baiu.jpg | 141.98 KB |
| foto20_baiu.jpg | 133.75 KB |
| harta_baiului_ielenicz.jpg | 416.12 KB |