Melci albastri in Muntii Tarcau - fauna, Romania, natura

Melci albastri in Muntii Tarcau - fauna, Romania, natura

Stogul de Piatra din Munceii Uture

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc

traseu: sat Schitu Frumoasa (comuna Balcani) - Dealul La Smida - Culmea Munceilor Uture - Stogul de Piatra - Dl. Cenusareasa - Piscul Rau - schitul Sihastria Crucii - Dealul Crucii - Dealul Dumea - satul Schitu Frumoasa

31 mai 2009
Durata: 12 ore, cu popasuri.
Participanti: Elena si Vasile Serbu, Lucia si Dominic Csudor, Traian Stegaru, Laurentiu Draghici, Marelena si Radu Puscarciuc.

harta zonei

Descriere: Traseul, probabil cel mai frumos dintre cele care strabat Munceii Uture si culmile care-i racordeaza cu Subcarpatii Tazlaului, realizeaza un circuit al unora dintre bratele (Capatana si Frasinisu) obarsiilor Paraului Schitul, afluent al Tazlaului.
Se pleaca de la confluenta dintre Frasinisu cu Paraul Comanu, de unde apa astfel formata capata numele de Schitu. Tot aici, imediat dupa trecerea Paraului Schitu, drumul asfaltat care pleaca din centrul comunei Balcani intra in satul Schitu Frumoasa. Un drumeag de carute urca pe botul dealului care domina confluenta descrisa, traverseaza un palc de padure si iese intr-o zona de poieni acoperite de fanete. De pe dealul pe care ne aflam, La Smida, avem parte de privelisti de o mare frumusete spre celelalte dealuri care tin de Subcarpatii Tazlaului, spre culmile Munceilor Uture, spre Magurile Tazlaului, spre Culmea Runcul Stanelor.
De indata ce intram in padure, pentru a urca spre culmea Munceilor Uture, drumul de carute continua cu un drum forestier, un drum... calm care ocoleste urcusurile abrupte. Acesta ne va scoate in final deasupra satului Bolatau (comuna Zemes) (vezi harta) de pe Valea Tazlaului Sarat, nu departe de nodul orografic din care pornesc Munceii Uture, Magurile Tazlaului si Culmea Runcul Stanelor. De aici incolo traseul urmeaza un vechi drum petrolier trasat pe coama Munceilor Uture. Trecem pe langa un pinten stancos inalt de vreo 15 m, asemenea unui stog, de unde i se trage si numele, si dam in scurt timp de capatul drumului, intr-o poiana larga, un fost amplasament de sonda.
Urcusul care urmeaza se face pe o poteca marcata cu benzile duble ale hotarului dintre doua districte silvice pana la o borna silvica de unde parasim culmea principala, cotind pentru intoarcere spre est, condusi de acelasi fel de marcaj. Dupa o coborare aproape continua prin padure, pe o poteca lata, ajungem la Schitul Sihastria Crucii. Din poarta schitului mergem pe drumul care suie pe Dealul Crucii, unde intalnim un drum petrolier care leaga satul Cucuieti de o serie de sonde, acum dezafectate. Urmam un brat al acestui drum care se indreapta spre nord, catre Dealul Dumea, de pe care coboram spre satul Schitu Frumoasa ... pana intr-o sa, de unde urcam un ultim deal, marcat de o antena GSM. De la baza lui mai avem doar jumatate de kilometru pana in punctul de unde am plecat.

1 Intrarea in traseu se face de pe malul Paraului Schitul.

2 Privelisti de pe Dealul La Smida: spre sud-est, Munceii Nascalatului; la baza dealului, satul Schitu Frumoasa...

3 ...spre est, dincolo de Munceii Nascalatului, Culmea Runcul Stanelor...

4 ...spre nord, in stanga imaginii, Muntele Cracul Geamana (1442 m); in dreapta, Magura Tazlaului (Mare), la poalele careia se afla una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare, manastirea Tazlau.

5 Este vremea orhideelor: stupinita (Plathanthera chlorantha)...

6 ...ura (Gymnadenia conopsea), cu un puternic miros de vanilie...

7 ...poroinic (Orchis maculata)...

8 ...Traunsteinera globosa (fara nume romanesc).

9 Orhidee de padure: buruiana-de-junghiuri (Cephalanthera longifolia) si...

10 Cephalanthera damasonium (are frunze si printre flori).

11 Orhidee de padure lipsita de clorofila: tranji (Neottia nidus avis).

11bis Melc-albastru (Prophysaon coeruleum).

12, 13 Alte plante de padure: lacramita (Maianthemum bifolium)...

12, 13 Alte plante de padure: lacramita (Maianthemum bifolium)...

14 ...priboi/ciocul-berzei (Geranium phaeum).

15 La Stogul de Piatra.

16 Privire de pe culmea Munceilor Uture spre satul Schitu Frumoasa. Dealul care-l strajuie (impreuna cu piciorul sau din planul doi) poarta prima parte a traseului. In fundal, Valea Bistritei.

17 Dupa aproape doua ore petrecute in padure, iesim la “lumina” deasupra satului Cucuieti. In dreapta Dl. Uture Mic, iar in zare Culmea Pietricica; separa bazinul Trotusului de cel al Siretului.

18 Floarea-cucului (Lychnis flos cuculi).

19 Sor-cu-frate (Melampirum nemorosum).

20 Schitul Sihastria Crucii.

21 Spre drumul petrolier care duce pe Dealul Dumea, de unde ne mai ramane doar un pas: dealul din centru-stanga.

22 Am facut si ultimul pas. Coboram acum spre confluenta Comanului cu Frasinisu, acolo de unde am plecat.

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
schitu_cu_diacritice.doc	36 KB
schitu_harta.jpg	395.72 KB
foto1kl.jpg	231.38 KB
foto2kl.jpg	402.43 KB
foto3kl.jpg	392.12 KB
foto4kl.jpg	225.55 KB
foto5kl.jpg	164.95 KB
foto6kl.jpg	166.64 KB
foto7kl.jpg	168.27 KB
foto8kl.jpg	300.59 KB
foto9kl.jpg	179.18 KB
foto10kl.jpg	149.03 KB
foto11biskl.jpg	474.3 KB
foto11kl.jpg	159.61 KB
foto12kl.jpg	672.33 KB
foto13kl.jpg	174.41 KB
foto14kl.jpg	540.06 KB
foto15kl.jpg	404.02 KB
foto16kl.jpg	394.43 KB
foto17kl.jpg	252.62 KB
foto18kl.jpg	234.56 KB
foto19kl.jpg	383.91 KB
foto20kl.jpg	151.59 KB
foto21kl.jpg	235.96 KB
foto22kl.jpg	451.66 KB

Muntii Tarcau, Culmea Talharilor, iarna si vara

Muntii Tarcau, Culmea Talharilor, iarna si vara

Fisier montaj de imagini (129), harti (5) si explicatii pentru parcurgerea traseelor.

Cum copiati fisierele/ revistele/ hartile pe calculatorul Dv.! (in acest caz, fisierul de mai jos, numit lacuri_pe_preluca_talharilor.ppt)

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
lacuri_pe_preluca_talharilor.ppt	6.88 MO

Muntii Tarcau, Muncel, 1288 metri - Romania, natura

Muntii Tarcau, Muncel, 1288 metri - Romania, natura

Preluca Talharului, circuitul obarsiilor Paraului Foroja, 4 aprilie 2009

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc

Traseu: halta Goioasa – Saua La Trecatoare – Muntele Muncel (1.288 m) – Varful Hijmei (1.245 m) – Dealul Morlici (983 m) – Gura Forojei – Satul Preluci – halta Goioasa

Durata: 10 ore
Participanti: 7 (Elena si Vasile Serbu, Marelena si Radu Puscarciuc)

Descriere
Din halta Goioasa o poteca ne duce, in cateva serpentine largi, pe botul de deal care domina localitatea. O data ajunsi pe culmea acoperita de fanete, avem parte de largi deschideri spre Valea Trotusului si, mai ales, spre muntii de vizavi, intre care domina Masivul Carunta (1516 m), al doilea ca inaltime din Muntii Ciucului. Continuam strict pe linia culmii, in urcus constant lejer, iesind intr-o sa larga, La Trecatoare, deasupra obarsiilor Forojei. Versantul vestic al culmii este acoperit cu pasuni, sub linia de maxima altitudine a ei existand un drum de carute care duce la o stana aflata chiar in punctul unde piciorul de munte pe care ne aflam se racordeaza la Preluca Talharului. Acolo vom ajunge, insa dupa ce vizitam Lacul Goioasa. Din Saua La Trecatoare urmam un drum de carute care insoteste limita de jos a pasunilor; dupa ce acesta scapa din marginea pasunilor in padurea de mesteceni de sub ele se transforma intr-o poteca de oi care ne ajuta sa traversam haosul de valuri de pamant si de arbori care rupti, care doborati, produs al unor alunecari mai vechi sau mai noi, pentru a ajunge pe malul sudic al lacului.

Poveste
Suntem deasupra unor obarsii desfacute asemenea unui evantai si ale caror versanti sunt acoperiti in parte de pasuni si fanete, in parte de paduri amestecate: brazi, fagi, mesteceni. Versantul nordic si cel estic sunt mai abrupti, pe portiuni dezgoliti in urma unor alunecari recente. Nu cu mult timp in urma, la cutremurul din 1977, din trupul muntelui s-au rupt halci uriase de sol si stanca care au lunecat spre fundul vaii, aplatizandu-l. Izvoare, difuze sau ascunse, au aparut la lumina. Apele lor, pana atunci dirijate pe scocuri subterane spre firul vaii principale, eliberate acum si de camasa de forta a subsolului si de atractia gravitatiei, s-au adunat iute pe locul plat care s-a ivit, formand o balta mare; cu apa murdara, maloasa, in care zaceau arbori rupti, unii ramasi fara coroane, asemenea unor tepe uriase, altii rasturnati, cu radacinile intoarse spre cer. Apa a continuat sa se adune, balta a crescut… pana s-a facut lac. Deasupra oglinzii apei, limpezita intre timp, mai razbat doar varfurile catorva dintre arborii inecati in lac. Ranile muntelui s-au cicatrizat: padurea de mesteceni a pus stapanire pe versantii descarnati mai ieri de sol, iar pe malurile lacului au inceput sa creasca palcuri de papura si pipirig. Privit de la o oarecare distanta, lacul pare un clasic tablou rusesc, infatisand un peisaj saskinian de tundra siberiana.

De pe malul estic al lacului, o poteca de oi suie in serpentine scurte la stana de care am pomenit. Dupa ce ne delectam cu panorama muntilor inconjuratori suim spre cel mai inalt punct al traseului, Muntele Muncel. Strabatem o padure rara din care iesim chiar sub varf, langa resturile unei foste stane. Drumul oilor, pe care am urcat, ocoleste varful pe versantul sau nordic. Tinandu-ne totusi de linia culmii vom putea vedea pe platforma somitala a Muncelului doua santuri tectonice late de 2-3 m si adanci de 2 m. Descoperim un aven destul de larg si promitator de adanc caruia trebuie sa-i amanam explorarea din lipsa de materiale. Cadem de pe Varful Muncelului in preajma unei mari stane de vite. Dincolo de ea drumul se desface in doua: inainte continua pe culmea principala a Prelucii Talharului, spre stanga coboara pe Piciorul Hijmei, interfluviu intre Vaile Secii (dreapta) si Forojei. Mergand pe acesta din urma, ocolim, in coborare, Muntele Hijmei, pe versantul sau nordic, iesind din nou pe linia culmii, deasupra unei zone de izvoare (ale Paraului Beleghet) acoperita cu fanete si cu padurici de mesteceni. Culmea se bifurca: un picior formeaza interfluviu intre Seaca si Beleghet, celalalt intre Beleghet si Foroja. Noi coboram pe al doilea, lasand totodata drumul oilor pe care am venit sa-si continue plimbarea, de-a coasta, catre Lacul Goioasa. Piciorul pe care coboram – Dealul Morlici (Merlici pe unele harti) – e acoperit in cea mai mare parte de fanete, ceea ce face din restul traseului o plimbare de placere, inconjurati fiind tot drumul de peisaje incantatoare. O retea de garduri care apare aproape de botul dealului ne obliga sa coboram pe o poteca de oi in Valea Forojei. Urcam, pe aceeasi poteca de oi, pe celalalt versant al paraului, ajungand curand printre casele satelor Preluci si Goioasa, pe care le strabatem, cale de 2 km, pe ulite paralele cu linia ferata, pana in halta Goioasa.

1 Valea Trotusului in aval de Goioasa, vazuta de pe platoul inierbat de deasupra satului; se evidentiaza Varful Iedera (1153 m) din Muntii Ciucului.

2 Valea Trotusului in amonte de Goioasa: in imagine, satul Preluci si Varfurile Paraies (1320 m) si Feltuianu (1239 m) din Muntii Ciucului.

3 Muntele Carunta, la poalele caruia se afla Goioasa.

4 Localnic, veverita.

5 Muntele Muncelu vazut din Saua La Trecatoare.

6 Traversand haosul alunecarilor permanente de sub Muntele Muncelu.

7 Lacul Goioasa, vedere de pe malul nordic.

8 Lacul Goioasa, vedere de pe malul estic.

9 Zbarciog-gras, ciuciulete (Gyromitra esculenta), asemanator cu zbarciogul-urias (Gyromitra gigas), ambele foarte toxice (consumate crude sunt mortale) si usor de confundat cu zbarciogul (comun) (Morchella esculenta) – o delicatesa culinara. Primele au insa palaria zbarcita precum creierul, ultima, precum fagurele.

10 Urcand spre Muncelu. In spatele lacului, Varful Hijmei si piciorul pe care ne vom intoarce.

11 Dealul Morlici, pe care se desfasoara ultima parte a traseului. In fundal, potcoava Muntelui Cotumba.

12 Covor de gala pe Muntele Muncelu.

13 Alesaturi cu ghiocei si viorele.

14 Ghiocei (Galanthus nivalis).

15 Viorea alba (Scilla bifolia).

16 Coborand de pe Muncelu spre Muntele Hijmei.

17 Brebenei (Corydalis solida).

18 Tulichina, liliac-salbatic (Daphne mezereum).

19 Coborand pe Dealul Morlici; in spate, Muntele Hijmei.

20 Vedere de pe Dealul Morlici asupra obarsiilor Vaii Foroja; in dreapta, Saua La Trecatoare.

21 Final de traseu: coborand in Valea Forojei; in mijlocul imaginii, de la stanga pana in centrul ei, ulicioara care ne va duce in satul Preluci.

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
muncel_cu_diacritice.doc	39 KB
preluca_talharului.jpg	480.18 KB
1ph.jpg	256.48 KB
2ph.jpg	385.2 KB
3ph.jpg	464.68 KB
4ph.jpg	360.77 KB
5ph.jpg	354.82 KB
6ph.jpg	680.62 KB
7ph.jpg	574.06 KB
8ph.jpg	424.5 KB
9ph.jpg	497.48 KB
10ph.jpg	380.56 KB
11ph.jpg	404.73 KB
12ph.jpg	612.74 KB
12ph_bis.jpg	466.47 KB
13ph.jpg	513.57 KB
14ph.jpg	423.97 KB
15ph.jpg	564.06 KB
16ph.jpg	400.23 KB
17ph.jpg	593.21 KB
18ph.jpg	583.64 KB
19ph.jpg	503.93 KB
20ph.jpg	379.24 KB
21ph.jpg	498.63 KB

Muntii Tarcau, Muntele Lung - Romania, natura

Muntii Tarcau, Muntele Lung - Romania, natura

text: Flaviu Bujor (Cluj-Napoca)

Muntii Tarcaului fac parte din grupa estica a Carpatilor Orientali, numita si grupa muntilor flisului, datorita alcatuirii geologice. Sunt inconjurati din trei parti de alte masive montane: Stanisoara si Ceahlaul la nord (vezi harta 1 de la http://romania-natura.ro/node/205), Hasmas si Ciuc la vest si sud si Berzunt la sud-est. Spre est culmile Tracaului coboara spre dealurile subcarpatice.
Culoarul adanc facut de Vaile Tarcaului si Asaului (vezi harta 2 de la http://romania-natura.ro/node/205) ii desparte in doua zone diferite: la vest sunt culmile Tarcaului, iar la est culmea Gosmanu. Unii autori (geologi, geografi) ii trateaza ca masive separate, altii includ culmea Gosmanului in Muntii Tarcau, asa cum considera si autorii (C. Brandus, C. Grasu) ghidului turistic Muntii Tarcau, aparut in 1987 in colectia Muntii Nostri. Din punct de vedere turistic pot fi considerati un singur masiv. In plus, culmea Gosmanu este mai putin interesanta din cauza padurilor care o acopera aproape in intregime.
Luand deci in considerare si Gosmanul, Masivul Tarcau e format din cinci culmi aproape paralele, orientate aproximativ nord-sud, ceea ce ii face mai greu de strabatut, neavand o creasta principala propriu-zisa. Culmea Muntele Lung este prima dinspre vest. Urmeaza culmea Grindusu - Ciudomir, cea mai lunga din masiv si pe care se afla cel mai inalt varf, Grindusu, cu altitudine de 1664 metri. Aceasta este bine impadurita si traversata de mai multe paraie, ceea ce o face extrem de greu de strabatut. Doar partea ei sudica, cu varful Grindusu este interesanta. Din aceasta creasta, cam la jumatate, se desface culmea Bolovanul Mare - Locul lui Mihai. Aceasta merge initial spre sud-vest apoi spre sud si coboara in Valea Trotusului, intre culmile Muntele Lung si Grindusu - Ciudomir. La est de culmea Grindusu - Ciudomir, intre Vaile Camenca si Asau se intinde culmea Preluca Talharului (vezi si http://romania-natura.ro/node/208), complet impadurita, iar la est de aceasta, dincolo de culoarul Tarcau - Asau este culmea Gosmanu.

Un traseu care sa atinga cele mai importante puncte ale Tarcaului ar fi: satul Ivanes - Varful Cipchies - culmea Muntelui Lung - Varful Cotului - Pasul Siclau - Vf. Bolovanu Mare - Vf. Locul lui Mihai - Saua Hanului - Vf. Grindusu - satul Brusturoasa (2-3 zile de mers), iar pentru culmea Gosmanu: satul Tarcau - Vf. Cracul Geamana - satul Bolatau (o zi si jumatate de mers). Cu exceptia trecerilor de pe o culme pe alta (Pasul Siclau si Saua Hanului) si a coborarii de pe culmea Grindusu - Ciudomir in Valea Trotusului, diferentele de nivel nu sunt foarte mari, deci drumetiile in acesti munti sunt placute. Un alt traseu posibil ar fi si pe cumpana de ape dintre Bicaz si Trotus: Pasul Ilia (la obarsia Vailor Damuc si Biucavas) - Varful Cotului - Varful Bolovanul Mare - Varful Grindusu - Saua Balint - culmea Gosmanu. Acesta ar putea fi numit traseul crestei principale a Tarcaului, insa e impadurit si pe unele portiuni nu are poteci sau drumuri, iar pe bucata dintre Varful Cotului si Varful Grindusu se suprapune cu primul traseu propus. In ghidul din colectia Muntii Nostri ni se spune ca in Tarcau nu sunt trasee marcate. Pe harta de la Dimap apare marcat cu cruce rosie traseul satul Brusturoasa - Varful Ciudomir, insa suntem avertizati ca marcajul este “rar, aproape inexistent”.

Frumusetea si salbaticia acestor locuri au fost surse de inspiratie pentru scriitori. Mihail Sadoveanu plaseaza in Valea Tarcaului satul in care traiau Nechifor si Vitoria Lipan, personajele din nuvela Baltagul. Sfarsitul dramatic al povestii se deruleaza intr-un alt spatiu montan deosebit si anume in Trecatoarea Stanisoara, la Crucea Talienilor (cruce care exista inca), in Muntii Stanisoarei (vezi harta la http://romania-natura.ro/node/145). De asemenea, Calistrat Hogas a parcurs o bucata a culmei Gosmanului si a povestit aceasta aventura in cartea In muntii Neamtului.

Noi am reusit sa strabatem o bucata a Tarcaului intre satul Ivanes si Varful Cotului, in ultimele zile ale lunii mai 2010. Ca si in alte ture am fost placut surprinsi de frumusetea unor locuri prea putin cunoscute. Ca bibliografie am avut ghidul turistic din colectia Muntii Nostri si harta Muntii Tarcaului si depresiunea Ghimes - Faget aparuta la editura Dimap in 2006 (aceasta nu cuprinde insa si culmea Gosmanului). Ghidul turistic nu ne-a prea ajutat. Harta de la Dimap este corecta pentru bucata de traseu facuta de noi si ne-am putut orienta fara probleme cu ajutorul ei.
Am intalnit cateva stane pe traseu, dar de fiecare data am trecut fara probleme. Timp de mers: am calculat timpul de mers efectiv, fara pauze si fara eventuale rataciri.

Prima zi:
Gheorgheni - Lacu Rosu - comuna Bicaz-Chei, cu autobuzul.
Satul Ivanes (intersectia cu drumul spre Damuc) - Valea Ivanes - parasirea Vaii Ivanes (1h15’) - in creasta de la vest de Cipchies (2h15’) - la stana Cipchies (2h45’) - sub Cipchies (3h10’) - mormintele de sub Vf. La Preluci (4h) - in saua dintre Cracaoas si Craicut (4h45’) - la stana din Craicut (5h15’).

A doua zi:
Stana Craicut - saua 1290 m (45’) - platoul de sub Vf. Cotul Boieresei (1h) - la stana unde intrebam ciobanul (1h30’) - poiana mare cu multe vaci (1h50’) - poiana de sub Vf. Cotului (3h).

Coboram din autobuz in satul Bicaz-Chei (vezi harta atasata), la intersectia cu drumul spre comuna Damuc. Trecem podul peste Valea Bicazului, depasim linia ferata si prindem un microbuz care tocmai pleca spre Damuc; strabatem in cateva minute cei 2 km pana la intersectia cu satul Ivanes, unde coboram.

extras din lucrarea autorilor C. Brandus, C. Grasu - Tarcau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987

Scoala e prima cladire din Ivanes. Intram pe ulita satului, printre gospodarii inghesuite de valea ingusta a Ivanesului.

Pe ulita satului Ivanes.

Tunete tot mai amenintatoare anunta o ploaie torentiala, care nu se lasa asteptata. Ne adapostim la un gater si intrebam cum e drumul spre Saua Preluca cu Fagi, primul obiectiv de pe traseul de astazi. Cei doi tineri de la gater ne spun ca nu prea are rost sa urcam pana in sa, ci cu cativa kilometri inainte sa parasim valea si sa urcam direct spre Varful Cipchies, pe un drum de care. Dupa un sfert de ora ploaia se potoleste. Multumim pentru informatii si pornim din nou pe drum. Trecem pe langa o valtoare in plina actiune, interesanta pentru ca e in totalitate metalica in comparatie cu cele din lemn cu care suntem obisnuiti din peregrinarile noastre in Muntii Apuseni. Langa ultimele gospodarii mai grupate din sat se desprinde la dreapta un drumeag pe Valea Ivanaselului. Aici e un bar cu o mica terasa.

Valtoare.

Urmam drumul principal, pe Valea Ivanesului, printre gospodarii tot mai rasfirate, trecem pe langa un gater mai mare si tocmai cand ploaia incepe din nou ajungem la un grajd unde un localnic mai in varsta ne lamureste pe unde sa urmam drumul spre creasta Tarcaului. In timp ce asteptam rabdatori ca ploaia sa inceteze suntem informati ca e mai bine sa urmam drumul de care direct spre Varful Cipchies, cum aflasem si la gater in loc sa urmam drumul pe vale pana la Saua Preluca cu Fagi. Drumul de care incepe chiar de langa grajd. In timp ce studiem harta apare un tanar cu doi cai care tocmai urma sa plece spre stana Chipchies, aflata chiar sub varf. Cum ploaia s-a oprit ne hotaram sa il insotim.

Parasim Valea Ivanes si incepem urcusul spre Cipchies.

Ne luam ramas bun de la localnicul extrem de amabil cu care povestisem pana acum si trecem podetul peste Valea Ivanes. Drumul, putin noroios, incepe sa urce abrupt pe versantul stang al vaii.

Pe drumul spre Varful Cipchies.

Il urmam zece minute si ne oprim sa admiram spre nord silueta inconfundabila a Ceahlaului. Urcusul se mai domoleste. Suntem pe o creasta secundara, cu vederi largi in toate directiile. Am castigat repede altitudine si incepem sa intrezarim imprejurimile. In stanga noastra se vad Saua Preluca cu Fagi si drumul care urca pe Valea Ivanes pana acolo. Din sa pana pe Cipchies e un versant complet impadurit. Ne delectam cu peisajele frumoase spre Damuc si Muntii Hasmas intr-o parte si spre Ceahlau in partea cealalta.

In spatele nostru apare Ceahlaul.

Saua Preluca cu Fagi, pana la care urca drumul de pe Valea Ivanes. In dreapta este Varful Cipchies.

Un ultim urcus mai abrupt ne scoate intr-o mica sa, unde facem o pauza. Tanarul cu caii ne spune ca mai avem maximum o jumatate de ora pana la stana. Ca si ceilalti oameni de pe munte pe care i-am intalnit in cele doua zile de drumetie, e foarte amabil si cu chef de vorba. Ne povesteste cum e sa ai 26 de ani si sa fii cioban sase luni de vara departe de casa si taietor de lemne in lunile de iarna. Din pacate alte variante pentru locuitorii satelor de pe Valea Damucului, de unde este el, nu prea exista.
Drumul urmeaza culmea spre stanga si intra in padure. Aici noroiul e pana la glezne si reusim cu greu sa ocolim portiunile mai rele. Iesim repede din padure si auzim cainii de la stana. Ploaia reincepe, grabim pasul. Ne tinem pe langa insotitorul nostru ca sa scapam de cainii care sar imediat pe noi. Intram in micuta stana tocmai cand ploaia devine torentiala. Ne asezam langa foc si povestim cu ceilalti doi ciobani aflati acolo. Laptele e pus la prins, iar pe polite, roatele de cas sunt pregatite pentru a fi coborate de la stana. Un pat suprapus, o masuta intr-un colt si doi butuci in loc de scaune formeaza intregul mobilier. Ordinea este desavarsita, pana si lingurile si furculitele stau aliniate frumos.

Cas la stana Cipchies.

A treia repriza de ploaie torentiala se opreste si pornim mai departe. Intram pe acelasi drumeag care ne-a condus pana aici din Valea Ivanes si incepem urcusul spre Cipchies, printr-o rariste de brazi. Iesim intr-o mica sa, la vest de varf, de unde admiram Varful Hasmasul Mare si Piatra Singuratica. Drumul ocoleste Varful Cipchies, complet impadurit si ne scoate pe culmea Cipchiesului, care continua spre sud cu cea a Muntelui Lung. Drumul se transforma in poteca clara, care merge comod printre brazi rari pe culme.

Drumul placut de la sud de Cipchies.

In stanga noastra, spre est, se adanceste Valea Ata Mica. Trecem printr-o turma de oi, iesim dintre copaci si urcam usor pe un varf plat, care apare pe harta de la Dimap fara nume, cu cota 1293 metri. Drept in fata, spre sud este Varful Cracaoasul (1439 m), de care suntem insa despartiti de Valea Ata Mica. Pe harta ghidului turistic din 1987 acest varf apare cu numele de Varful Glodului. Traseul de culme o ia spre sud-vest, coboara intr-o sa si apoi urca pe Varful La Preluci, destul de impadurit pe versantul nord-estic. Coboram usor pe un culoar intre brazi, amenintati din nou de ploaie, apoi iesim in saua de la obarsia Paraului Jgheabul Muntelui si poposim la o casuta care are in spate un sopron. Ploua torential, asa ca hotaram sa asteptam aici pana se opreste. Stam mai bine de o ora pana cand ploaia se mai rareste.
Este trecut de ora 18 cand plecam de la casuta. Urcam usor spre Varful La Preluci, prin padure, pe o poteca destul de clara. Pe culmile din jur a aparut soarele, insa noi intram in ceata.
Iesim pe un platou deschis unde gasim cateva morminte si o cruce, inconjurate de gard. E locul unde au murit cativa soldati romani in timpul primului razboi mondial.

Mormintele soldatilor romani cazuti aici in primul razboi mondial.

Prindem un drum noroios care evita urcusul pe Varful La Preluci si intram in padure, pentru cateva minute. Iesim la sud-est de varf, intr-o mica sa, la obarsia Paraului Glod, afluent al Damucului, unde facem o scurta pauza. In fata vedem culmea pe care o vom urma pana in saua de la sud de Varful Cracaoas, unde se vede o stana. Spre vest urmarim satele de pe Valea Damucului. Trecem pe langa o casuta si urcam usor printre fanate, printr-un peisaj minunat. Plaiurile domoale, iarba verde si casutele parca aruncate peste tot dau acestui colt de munte un farmec aparte.

Intre Varfurile La Preluci si Cracaoas.

Plaiurile domoale ale Tarcaului.

Culmea coteste spre sud-est; incepem un urcus dur, insa scurt. In stanga avem zona de obarsie a Paraului Ata Mica.

Urcam mai sustinut spre saua de la sud de Varful Cracaoas. In dreapta-spate este Varful La Preluci.

Traversam o scurta bucata impadurita si dam de o poteca pe care o urmam spre stanga. In cateva minute ajungem in saua de la sud de Varful Cracaoas, langa o stana parasita. Se pare ca aceasta a fost si in pericol de a arde, pe unele portiuni lemnul fiind innegrit de fum. Langa stana e o troita. Se apropie ora 20 si ne grabim spre stana din Craicut, unde vrem sa innoptam. Urcam direct pe culme, fara poteca si intram printre brazi. Iesim la un gard pazit de trei cai. Sarim gardul si traversam un platou cu brazi pitici si ienupari care dau impresia de parc. Dincolo de el gasim o potecuta de culme, strajuita de brazi. In cateva secunde suntem imprejmuiti de cainii de la stana. Iesim de pe drum si intram printre brazii rari, insa suntem urmariti pas cu pas. Trecem de o perdea de brazi si vedem stana aproape, in saua de sub noi. Strigam spre stana si imediat un cioban alearga si potoleste cainii. E aproape 20,30 cand ajungem langa stana din Craicut. Sunt trei ciobani aici, ocupati cu mulgerea vacilor. Le cerem voie sa ne punem cortul langa stana. Sunt dintr-un sat de pe Valea Bicazului si sunt bucurosi ca au oaspeti. Pana intindem cortul ei ne pregatesc cas si urda la masa de langa stana. Intunericul se lasa repede si dupa o zi ploioasa avem luna plina si stele cu duiumul. Aflam ca niciunul dintre cei trei ciobani nu va dormi in stana. Fiecare are un fel de cort, facut din scanduri, asezat strategic, din care va pazi stana toata noaptea. Seara trece repede, povestim cu ciobanii in jurul focului. Au 150 de oi si multe vaci. Pe la ora 23 ne retragem in cort. Adormim in clinchetul talangilor si in latratul prietenos al cainilor.

Stana din Craicut.

Ne trezim devreme. E ceata, stana abia se vede. Ne adunam la masa de la stana. Ciobanii au coborat deja oile si vacile la pascut. La amiaza, oile sunt aduse din nou la stana, pentru muls, apoi din nou duse la pascut. Vacile sunt mulse dimineata si seara, oile dimineata, la amiaza si seara. Ciobanii au de lucru toata ziua. Au stat pana la 2 dimineata pentru a termina casul. La 4,30 se trezisera deja. Scoatem mancarea noastra insa nu prea o folosim pentru ca primim de la gazde o mamaliguta, pe un platou de lemn, cas, urda si mai ales jintita, care are mare trecere.

Mic dejun minunat: mamaliga, jintita, cas, urda.

Strangem cortul, pornim la drum. Vremea e mult mai frumoasa decat ieri. Sunt nori, insa inofensivi. Spre vest, ceata a umplut pe vaile.

Ceturi matinale pe vai.

Urcam usor si iesim pe un mic platou. Depasim o mica sa si incepem urcusul pe un culoar strajuit de brazi. Putin mai sus drumul dispare. O potecuta buna urmareste culmea din stanga, care coboara spre Valea Damucului. O urmam, insa ne dam seama de greseala imediat, pentru ca observam culmea Muntelui Lung in stanga noastra. Aici poate fi o problema serioasa de orientare daca este ceata. Revenim pe directia de mers corecta si gasim o potecuta care coboara tot mai accentuat, printre brazi. Aceasta continua spre stanga, insa noi o luam de-a dreptul, in coborare prin iarba mare, spre saua adanca de la obarsia Vaii Asau, vizibila de sus.

Muntele Lung.

Coboram din greu pana in sa, la 1290 m. De aici urmam un drumeag spre sud, pe langa un gard in spatele caruia pasc linistite cateva vaci. Urcam destul de abrupt si ajungem langa un alt gard de unde avem privelisti frumoase spre culmile si vaile dinspre Damuc. Urcam inca putin, trecem pe langa un grup de cai si iesim pe pajistea larga de pe Varful Cotu Boieresei. Sarim un gard si facem pauza pe un platou deschis si larg. Scoatem harta, cercetam imprejurimile. In fata, spre sud, intrezarim culmea, in cea mai mare parte impadurita, care ne va scoate pe Varful Cotului, vizibil de aici. In continuarea ei, spre sud-est se vad Pasul Siclau si culmea Bolovanul - Locul lui Mihai - Slatina. Sub Varful Bolovanul Mare e o poiana intinsa care adaposteste mai multe salase.

Platoul de sub Varful Cotu Boieresei. In stanga, Varful Bolovanu Mare, Pasul Siclau, Varful Cotului si lunga culme pana la acesta.

Urmam culmea spre dreapta, pe o poteca mai firava si ajungem la un alt gard, unde suntem preluati de cainii de la o stana aflata mai in stanga. Sarim gardul si intram pe o poteca clara care strabate un adevarat camp de stevie. Poteca urmareste culmea pe un culoar intre brazi. Acestia au urcat pana in creasta de pe ambii versanti. In cateva minute ajungem la o stana plasata putin sub creasta.

Poteca de culme.

Coboram si vorbim cu ciobanul, care ne asigura ca suntem pe drumul cel bun si ca din locul din care ne-am lasat rucsacii porneste un drum care ne va duce pana pe Valea Apriesului. Revenim in creasta si hotaram sa urcam spre un mic varf, aflat la sud. De pe el avem o priveliste frumoasa, in spate, spre culmea Muntelui Lung.

Muntele Lung vazut de la stana.

Coboram usor de pe varf si intram pe drumul de care ne spusese ciobanul. Il urmam comod in urcus usor, printre palcuri de brazi tineri. Iesim intr-o poiana mare, plina cu vaci iesite la pascut. In cealalta parte a poienii drumul este si mai clar conturat, avand chiar urme de tractor. Pe aceasta portiune diferentele de nivel sunt aproape insesizabile, asa ca mergem cu spor, singura problema fiind noroiul facut de ploile de ieri. Ne intalnim cu o turma de oi condusa de doi baieti care ne confirma ca drumul pe care suntem duce pe Valea Apriesului. Consultam harta si ne dam seama ca undeva in fata va trebui sa lasam drumul sa coboare si noi sa o luam spre sud-est, catre Varful Cotului. Drumul se afunda tot mai adanc intr-o padure deasa de brazi si urmeaza versantul estic al crestei. Nu avem vizibilitate si ne intrebam daca am luat-o pe drumul cel bun. La un moment dat, un drum de TAF se desprinde spre dreapta, in urcus abrupt. Noi continuam pe drumul care merge de-a coasta, sub creasta. Iesim la o mica deschidere in padure si avem vizibilitate spre Valea Bratesului. Drumul se termina destul de brusc. Urmam o poteca clara in urcus si iesim in poiana de la sud de Varful Cotului.

Poiana de la vest de Varful Cotului.

Urcam usor un culoar inierbat si iesim aproape de varf. De aici e priveliste frumoasa spre nord-est, cu Ceahlaul stralucind in soare. Mai urcam putin si lasam varful impadurit in stanga. Trecem de o mic picior sudic al varfului si spre est se deschide perspectiva crestei Bolovanu Mare - Locul lui Mihai. Suntem undeva la 1550 m (Varful Cotului are 1557 m) si facem aici o pauza. In fata este o stana parasita, pana la care trebuie sa coboram. Spre est se desface o poteca care coboara abrupt spre Pasul Siclau. Poteca nu e vizibila de aici, insa ii cunoastem prezenta din articolul Muntii Tarcau, circuitul izvoarelor Vaii Reci, publicat de Marelena si Radu Puscarciuc (vezi http://romania-natura.ro/node/244). Tot din acest articol aflam ca din pas se poate urca, urmarind o taietura mare de padure, in poiana uriasa de sub Varful Bolovanu Mare si de acolo se poate continua pe creasta, spre Locul lui Mihai. Identificam cu ajutorul hartii varfurile Bolovanul Mare si Mic si Locul lui Mihai si in spatele acestuia, spre est sud-est culmea Grindusu - Ciudomiru, bine impadurita. Spre sud-est se adanceste Valea Rece, spre care ne vom indrepta.

Sub Varful Cotului. In fata, in dreptul taieturii de padure este Pasul Siclau. Pe aceeasi directie vedem Varful Bolovanu Mare, cu o poiana intinsa.

In continuarea crestei se vede Varful Locul lui Mihai (cel cu doua varfulete, cu o poiana intre ele), iar in spate culmea Grindusu - Ciudomir.

Dupa o pauza binevenita incepem coborasul spre stana. Aceasta pare parasita de multa vreme. Trecem pe langa niste cai si coboram la a doua stana, de asemenea parasita. In poiana in care se afla stana, drumeagul se pierde. Il cautam si il gasim putin mai sus, in partea dreapta, sub liziera. Se vad inspre sud-est primele case ale satului Rachitis.

Varful Locul lui Mihai, dincolo de Valea Rece.

Drumul merge cateva minute drept, pe sub creasta, dupa care coboara la al treilea grup de stane, de asemenea dezafectate. Aici parasim culmea si prindem o poteca care coboara abrupt spre est, prin padure, circa zece minute. Facem o mica pauza intr-un loc deschis, cu vizibilitate spre Valea Rece si Pasul Oronias, care ne va duce spre satul Faget si de acolo spre casa.

Satul Rachitis. In dreapta se vede Pasul Oronias, la care urca drumul spre Bolovanis si Faget.

Parasim drumul care continua pe sub culme si coboram direct spre satul Rachitis. Traversam Valea Rece si intram pe ulita principala a satului. E dupa-amiaza tarziu si intrebam daca este vreun autobuz spre Faget. Ni se spune ca nu exista deloc transport local pana aici, asa ca ne pregatim pentru 13 km pe mers pe jos. Dupa o jumatate de ora ne ia o caruta care transporta lemne la Faget. Sunt patru tineri foarte cumsecade. Coboram din caruta pe urcusul spre Pasul Oronias, pentru a nu obosi caii. In spatele nostru, culmile Tarcaului se umplu repede de nori si incep tunetele. Din Pasul Oronias incepem coborarea pe Valea Bolovanis, pe o ploaie nesuferita care ne insoteste o ora. Caruta ne lasa in satul Bolovanis, la vreo 2 km de Faget. Parcurgem pe jos distanta dintre cele doua sate si ajungem pe la ora 18 la soseaua nationala din Faget, pe Valea Trotusului. Inspre est drumul merge la Onesti, iar inspre vest la Miercurea-Ciuc. Prindem o ocazie care ne lasa o data cu caderea intunericului in gara din Miercurea-Ciuc de unde plecam cu trenul spre Cluj.

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
harta_tarcau_lung.jpg	599.89 KB
tarcau1.jpg	73.41 KB
tarcau2.jpg	200.72 KB
tarcau3.jpg	242.86 KB
tarcau4.jpg	161.99 KB
tarcau5.jpg	346.26 KB
tarcau6.jpg	183.93 KB
tarcau8.jpg	322.35 KB
tarcau9.jpg	187.2 KB
tarcau11.jpg	139.32 KB
tarcau12.jpg	318.39 KB
tarcau13.jpg	337.24 KB
tarcau14.jpg	307.19 KB
tarcau15.jpg	336.28 KB
tarcau16.jpg	501.14 KB
tarcau17.jpg	143.87 KB
tarcau18.jpg	295.82 KB
tarcau19.jpg	113.17 KB
tarcau20.jpg	152.08 KB
tarcau21.jpg	249.56 KB
tarcau22.jpg	173.56 KB
tarcau23.jpg	236.83 KB
tarcau24.jpg	189.42 KB
tarcau25.jpg	299.68 KB
tarcau26.jpg	286.82 KB
tarcau_cu_diacritice.doc	81.5 KB

Muntii Tarcau, circuitul izvoarelor Vaii Reci

Muntii Tarcau, circuitul izvoarelor Vaii Reci

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

10 mai 2009

traseu: sat Rachitis (comuna Ghimes-Faget) - Mt. Curmatura (1444 m) - Mt. Pietrisul (1511 m) - Mt. Cotului (1557 m) - Pasul Siclau - Mt. Obcina (1457 m) - Mt. Bolovanul Mare (1569 m) - Mt. Bolovanul Mic (1498 m) - Culmea Torhas - Mt. Locul lui Mihai (1465 m) - Culmea Prelucaci - sat Rachitis

Durata: 11 ore
Participanti: Elena si Vasile Serbu, Adrian Negoita, Victor Manole, Vasile Vilescu, Marelena si Radu Puscarciuc.

Descriere: Pentru a ajunge in satul Rachitis a trebuit sa incalecam Pasul Oronias (1085 m), trecand din Valea Bolovanisului in Valea Rece, pe un drum care a dat oarecare satisfactie si celor doua masini 4x4 cu care ne-am deplasat.
Din preajma bisericii din Rachitis urcam, la inceput pe o ulicioara, apoi pe drumul vitelor si, in final, pe urmele vagi ale carelor ce aduc fanul din odaile de pe munte, pana pe culmea Muntelui Curmatura. Urmam o veche poteca de oi care strabate de-a coasta poienile de pe versantul vestic al Curmaturii pana intr-o sa larga si joasa aflata sub Varful Pietrisul. Poteca urca spre varf, ocolindu-l totusi prin alte poieni care poarta urme ale unor vechi stane parasite de vreun an-doi. O vasta pasune care acopera versantul estic al Muntelui Cotului - unde ajunge, dinspre nord-vest, drumul de culme care racordeaza Muntii Hasmasului cu cei ai Tarcaului - s-a transformat intr-o mare de stevia-stanelor.
La baza poienii se afla un izvor cu o fantanita pentru oameni si o teica pentru vite. De aici schimbam directia sud-nord spre est, coborand in Pasul Siclau, traversat de un drum de carute care leaga satul Bratesul Unguresc de satul Rachitis; aici este cumpana de ape dintre bazinul Bistritei si cel al Trotusului, totodata limita intre judetele Neamt si Bacau. Suim, la inceput cam de-a dreaptul pana pe culmea Muntelui Obcina, apoi ceva mai molcom pe Varful Obcinei, pentru a cobori in Saua Lupului, sub Muntele Bolovanul Mare. Pe pasunea de pe fata sa vestica se afla un grup de odai de vara.
Urcam pana aproape de varf, pe care nu il atingem insa, caci cotim spre sud, o data ce atingem linia culmii. Suntem de-acum pe drumul de intoarcere. Doua ceasuri dureaza strabaterea culmii dintre Bolovanul Mare si Locul lui Mihai, o treime pe plai acoperit de pasuni, o treime prin padure si ultima treime din nou prin pasuni. Peisajele ample, cuprinzand Muntii Tarcaului, ai Ciucului, ai Hasmasului si, din cand in cand, Ceahlaul sunt coplesitoare; le-am admirat cu acelasi nesat chiar si in perioadele cand au fost acoperite de perdele de ploaie, ale caror margini ne-au si mangaiat de cateva ori.
De pe culmea principala a Muntilor Tarcaului se poate cobori in Rachitis, pe Piciorul Toarhas, pe Culmea Prelucaci sau pe Piciorul Oronias. Toarhasul este impadurit in cea mai mare parte, Oroniasul il urcasem cu ceva timp in urma, asa ca am incheiat traseul coborand pe Culmea Prelucaci, de unde sub ploaie, dar cu soarele in fata, aureolati de curcubeu, am avut prilejul de a admira din nou Ceahlaul.

harta zonei

1 Vedere din Pasul Oronias spre satul Rachitis, aflat la poalele Muntelui Curmatura. Culmea din fundal se desfasoara intre Muntele Pietris, Varful Cotului, Pasul Siclau, Varful Obcinei si Bolovanul Mic.

2 Pasul Oronias, vazut de pe pantele Muntelui Curmatura, leaga Muntele Oronias (stanga) de Muntele Orodicul de Jos, alcatuind o culme secundara - extremitatea sud-vestica a Muntilor Tarcaului.

3 Poroinic/bozior (Dactylorhiza sambucina).

4 Poroinic/bozior (Dactylorhiza sambucina).

5 Poroinic/bozior (Dactylorhiza sambucina).

6 Urcand pe Muntele Pietrisul.

7 Vedere de pe Muntele Pietrisul; in partea de mijloc a imaginii, de la stanga spre dreapta, picioarele: Torhas (bifurcat), Prelucaci (pe care vom cobori in final) si Oronias. In fundal, cea mai inalta culme a Muntilor Tarcaului, a Grindusului.

8 Izvorul de sub Varful Cotului, acoperit cu o mare de stevia-stanelor (Rumex alpinus).

9 De sub Varful Cotului schimbam brusc directia de mers, spre vest, coborand catre Pasul Siclau.

10 In Pasul Siclau. Vom urca spre culmea Obcinei, pe la marginea padurii din stanga.

11 In marea poiana a Lupului, de sub Varful Bolovanul Mare, acoperita de ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior).


12 In aceeasi poiana, ceva mai aproape de varf; privind spre vest: dincolo de Piciorul Scurt (impadurit) si de Valea Bratesului, Muntele Lung.

13 Din Poiana Lupului se zareste si Ceahlaul.

14 Trecem de pe Muntele Bolovanul Mare pe Bolovanul Mic. Dincolo de Valea Tarcaului deja ploua!

15 Dupa aproape o ora de mers prin padure (si prin ploaie) iesim din nou “la lumina”, in preajma Piciorului Tohas.

16 De pe culmea dintre Muntele Tohas...

17 ... si Muntele Locul lui Mihai (cel din dreapta)...

18 ... admiram spre est culmea Gosmanului, ...

19 ... iar spre vest culmea sudica a Hasmasului, intre Varful Trei Pietre si Muntele Tarcau (sic !)

20 Coboram pe Culmea Prelucaci sub ploaie, spre Rachitisul mangaiat de soarele asfintitului...

21 ... aureolati de curcubeu.

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
rachitis_cu_diacritice.doc	36.5 KB
harta_tarcau_rachitis.jpg	454.01 KB
1racs.jpg	297.72 KB
2racs.jpg	344.93 KB
3racs.jpg	786.75 KB
4racs.jpg	522.31 KB
5racs.jpg	511 KB
6racs.jpg	485.68 KB
7racs.jpg	266.98 KB
8racs.jpg	445.9 KB
9racs.jpg	424.99 KB
10racs.jpg	362.16 KB
11racs.jpg	384.36 KB
12racs.jpg	453.27 KB
13racs.jpg	202.06 KB
14racs.jpg	304.44 KB
15racs.jpg	391.83 KB
16racs.jpg	310.64 KB
17racs.jpg	375.49 KB
18racs.jpg	348.03 KB
19racs.jpg	195.99 KB
20racs.jpg	262.04 KB
21racs.jpg	289.6 KB

Muntii Tarcau, circuitul obarsiilor Paraului Solont

Muntii Tarcau, circuitul obarsiilor Paraului Solont

Munceii Uture, 4 aprilie 2009

Traseu satul/comuna Solont - Dealul Solont - Dealul Piatra Crapata (880 m) - culmea principala a Munceilor Uture (936 m) - Dealul Uture Mare (890 m) - Solont
Durata 10 ore

Participanti Elena si Vasile Serbu, Traian Stegaru, Lucia si Dominic Csudor, Marelena si Radu Puscarciuc

Munceii Uture, circuitul obarsiilor Paraului Solont

Descriere Insotim drumul petrolier din satul Solont (la 1 km din centru, pe Paraul Solont), pe pantele nordice ale Dealului Piatra Crapata. La trecerea drumului pe pantele sudice ale Pietrei Crapate alegem varianta de culme a drumului, mult mai pitoreasca. Dupa depasirea punctului somital, marcat de o antena GSM, urmeaza un varf intermediar, exceptional punct de belvedere. Orientarea, in continuare, trebuie sa tina seama strict de marcajul forestier, cu doua benzi rosii paralele, al hotarului dintre doua districte silvice (unitati de productie, mai prozaic), din culme desfacandu-se brate secundare, marcate cu cate o singura banda rosie.
Un al doilea punct de belvedere ofera o imagine inedita: Lacul Modarzau, langa care s-a construit recent un complex turistic. Poteca de culme reintalneste curand drumul petrolier de pe pantele nordice ale Pietrei Crapate care urca in continuare spre culmea principala a Munceilor Uture. Din nou, optam pentru varianta de culme, desi exista si una de-a coasta, care traverseaza cateva obarsii ale Paraului Solont si care ajunge in saua de sub Varful Uture Mare. Urcusul final, de dupa parasirea drumului petrolier (am urmat cu strictete hotarul silvic dintre districte), este dur doar in comparatie cu restul drumului; de la capatul lui se schimba cu 90 de grade directia traseului, spre vest, urmand un marcaj silvic format dintr-o singura banda rosie (limita de parcele). O culme cu cateva sinuozitati ne ofera imagini ample ale imprejurului. Ultimul varf, si cel mai inalt, al culmii Dealului Uture Mare se suie usor, coborasul fiind insa ceva mai iute, ajungand in cele din urma la jumatate de kilometru de parcarea din centrul satului.

1 Dealul Uture Mare vazut de pe Dealul Solont.

2 Dealul Solont dominat de Dealul Uture Mare; la baza lor, satul Solont.

3 Parte din culmea Dealului Piatra Crapata; vedere de pe Dealul Solont.

4 Laculet aflat pe Dealul Piatra Crapata (imediat dupa parasirea drumului petrolier principal).

5 Aspect caracteristic pentru Dealul Piatra Crapata.

6 Punct de belvedere pe culmea Dealului Piatra Crapata.

7 Belvedere de pe culmea Dealului Piatra Crapata; dincolo de Valea Tazlaului Sarat, in zare, Muntele Tasbuga, extremitatea culmii Runcul Stanelor.

8 Belvedere de pe culmea Dealului Piatra Crapata: comuna Zemes de pe Valea Tazlaului Sarat; in zare culmea Runcul Stanelor intre Varfurile Runcul Rau si Comanac.

9 Lacul Modarzau (si o parte din comuna Zemes).

10 Coborarea finala de pe Piatra Crapata; in fundal se observa drumul care urca la culmea Munceilor Uture dupa parasirea drumului petrolier (care continua spre stanga).

11 Griciorei (Primula acaulis).

12 Floarea-pastelui (Anemone nemorosa).

13 Ventrilica (Veronica persica).

14 Vedere de pe culmea Dealului Uture Mare pe deasupra obarsiilor Paraului Solont inspre culmea Dealului Piatra Crapata (dreapta) si ultimul varf al Dealului Uture Mare (stanga).

15 Varful cel mai inalt al Dealului Uture Mare; din saua care precede urcusul, traseul urmeaza linia culmii, in timp ce bratele drumului petrolier coboara in vaile din stanga si din dreapta ei.

16 Ultimul coboras ... inainte de ultimul urcus pe Varful Uture Mare.

17 Creasta-cocosului (Dentaria glanduligera); endemism carpatic.

18 Laptele-pasarii (Gagea arvensis).

19 Podbal (Tussilago farfara).

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
munceii_uture_cu_diacritice.doc	30 KB
1_harta_solont.jpg	338.64 KB
1tarcau.jpg	78.36 KB
2tarcau.jpg	69.4 KB
3tarcau.jpg	66.17 KB
4tarcau.jpg	125.14 KB
5tarcau.jpg	107.37 KB
6tarcau.jpg	77.19 KB
7tarcau.jpg	67.29 KB
8tarcau.jpg	47.93 KB
9tarcau.jpg	102.67 KB
10tarcau.jpg	100.25 KB
11tarcau.jpg	125.33 KB
12tarcau.jpg	78.41 KB
13tarcau.jpg	72.69 KB
14tarcau.jpg	52.27 KB
15tarcau.jpg	51.59 KB
16tarcau.jpg	62.67 KB
17tarcau.jpg	81.74 KB
18tarcau.jpg	141.27 KB
19tarcau.jpg	130.06 KB

Muntii Tarcau, zona Bolovanis - Romania, natura

Muntii Tarcau, zona Bolovanis - Romania, natura

123 de imagini si 11 harti (din fisierul de mai jos, numit muntii_tarcau_zona_bolovanis.ppt) ne arata tot ce ne poate ajuta ca sa ne familiarizam cu perimetrul in care va invitam.

fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc; Lucia si Dominic Csudor
prezentare: Marelena si Radu Puscarciuc

Cum copiati fisiere/ reviste/ harti pe calculatorul Dv.!

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
muntii_tarcau_zona_bolovanis.ppt	10.88 MO