Muntii Hasmas
Muntii Hasmas
Muntii Hasmas ofera un peisaj atractiv, inlantuind locuri domoale cu abrupturi aspre, aspectul actual datorandu-se rocilor cristaline si calcaroase. Masivul este spectaculos in orice moment al anului.
de aici aveti o selectie de imagini din masiv
Extras din Alexandru Rosu - Geografia fizica a Romaniei - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
citeste si
Munceii Nascalat, cand singuri, cand in Muntii Ciuc, cand in Muntii Hasmas
aici gasiti harta zonei de nord a masivului (fisierul ceahlau_hasmas_nord_stanisoarei_60x87cm.pdf)
vezi si aici imagini explicate cu flori din Muntii Hasmas
Cum copiati fisiere/ carti/ harti pe calculatorul Dv.!
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| zona_muntilor_hasmas.jpg | 212.98 KB |
Muntii Hasmas, La Crucea Condra
Muntii Hasmas, La Crucea Condra
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
Muntii Hasmas, Piatra Sugaului
Muntii Hasmas, Piatra Sugaului
Adi Rosca
traseu: Bicaz Chei - Vf. Munticelu - Piatra Sugaului - Bicaz Chei
timp: 5 ore
Putini munti se remarca prin spectaculozitate asa ca Hasmasul, solitara insula calcaroasa impresurata de multime de culmi si batci mai mult sau mai putin anonime ale Giurgeului, Tarcaului si Ciucului. Obiectivele de interes turistic de prim rang concentrate aici parca se iau la intrecere si cu greu putem decide care dintre locuri este mai frumos, fie ca vorbim de Cheile Bicazului, Bicajelului sau Laposului, Piatra Singuratica, Hasmasul Mare, Ecemul cu a sa Moara a Dracului, Hasmasul Negru, Piatra Vitos, Poiana Tarcau sau Highesul Ascutit.
harta 1
harta 2 extras din Emilian Cristea - Muntii Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
In aceste conditii nu este de mirare ca despre toate acestea si inca multe altele s-a scris mult, fiecare coltisor fiind subiectul unei monografii, descrieri sau macar unui ceva mai modest raport de tura. Cu toate astea, exista inca zone extrem de frumoase dar mai putin umblate si despre care atunci cand cautam in ghiduri, reviste turistice sau pe internet nu gasim aproape nici o referinta.
1 Cheile Bicazului si Culmea Munticelu vazute dinspre Suhardul Mic. In fundal, Muntii Ceahlau.
Am urcat de mai multe ori prin imprejurimile Cheilor Bicazului, spre Ghilcos, Suhardu Mic, Lapos si de fiecare data privirile mi-au fost atrase de frumoasa culme Munticelu - Criminis (vezi harta 2) cu ale sale Pietre ale Sugaului si Glodului, care domina departarile inspre Ceahlau.
2 Munticelu vazut de sub Vf. Bardos.
3 Sub Varful Bardos: privire spre Piatra Sugaului si catunul Barnadu.
Asa a aparut dorinta de a urca acest munte si am inceput sa caut asiduu descrieri de trasee turistice care m-ar fi putut duce pana pe varf dar in afara de cateva mentiuni ale unor scurte trasee spre Pesterile Tunel sau Munticelu nu am gasit nimic, drept pentru care am inceput sa prospectez terenul, mai intai prin parcurgerea drumului forestier de pe Valea Sugaului, iar mai apoi a potecii nemarcate care urca pe langa Cheile Sugaului si cabana Ecolog pana sus in ultima poiana de deasupra Pietrei Glodului.
4 Creasta Pietrei Glodului si cariera de calcar a combinatului de ciment de la Tasca.
Traseul pe care il propun in vederea abordarii zonei de maxima inaltime a Munticelului porneste din punctul in care apa Sugaului se arunca grabita in Bicaz, la marginea de sus a localitatii Bicaz Chei.
5 Piatra Glodului, detaliu.
Pentru inceput admiram peisajul senzational al Pietrei Glodului care isi etaleaza peretii impunatori chiar deasupra soselei, precum si pancarta originala de la intrarea in rezervatia naturala Sugau - Munticelu. Aici putem vizita si Cheile Sugaului, aflate la foarte mica distanta de drum, dar care datorita ingustimii nu pot fi parcurse decat prin apa.
6 Versantul vestic al Pietrei Glodului.
Lasam deoparte tentatia de a urca pe poteca larga ce suie spre cabana Ecolog si coboram pe drumul national DN12C cateva sute de metri, pana in dreptul fabricii de imbuteliere a apelor minerale din Bicaz Chei. In acest punct parasim drumul asfaltat si ajungem dupa cativa metri la o bifurcatie de drumuri. Alegem varianta din stanga si ne angajam pe un drumeag care ne intoarce in directia Pietrei Glodului, iar aproape de ultimile case facem la dreapta pe un drum de caruta ce urca destul de abrupt prin pasunile de la baza stancariilor.
7 Drumul de caruta ne este calauza sigura.
In curand lasam in stanga o incinta ingradita cu sarma ghimpata si prevazuta cu un turn de paza (atentie la caini!) si continuam sa urcam tinand o distanta de circa 100 m fata de baza stancilor. Drumul este incadrat de garduri de uluci si din loc in loc vedem pe partea stanga marcajul patrat rosu al limitei estice a rezervatiei. Dupa ce depasim o prima poarta din lemn care bareaza drumul, trecem pe langa un mic grup de casute pentru depozitarea fanului, iar la a doua poarta schimbam directia de mers catre dreapta, trecem peste un mic parau urmand mai apoi sa cotim din nou la stanga pentru a relua directia de urcus anterioara.
8 Piatra Glodului, versantul estic.
Nu dupa mult timp, lasam in dreapta alte cateva casute, loc in care drumul de caruta se estompeaza si incepem sa ne apropiem in diagonala de paraiasul traversat mai devreme. In fata noastra incepe sa se ridice un umar imbracat in padure rara, pe care il vom ocoli prin pajistea din stanga sa. Trecem din nou peste parau schimband directia de mers catre vest si urcam de-a lungul unui gard din sarma ghimpata, pe drumul transformat acum in simplu sant, avand deasupra noastra abruptul impadurit al Munticelului. Dupa circa 200 m panta se domoleste, loc in care cotim din nou la dreapta si continuam sa urcam spre nord-est pe un valcel larg si slab inclinat, pe langa brazii pitici de la baza abruptului. Tinem valcelul, poteca fiind aici mai putin clara, iar in locul unde panta incepe sa se inaspreasca intersectam o larga poteca ce vine pe curba de nivel dinspre dreapta. O luam catre stanga si urmam noua poteca care incepe sa urce foarte abrupt, printr-un jgheab pamantos, in directia vest pana ce ajungem pe un tapsan unde gasim si un izvor cu adapatoare pentru vite. Deasupra izvorului poteca se bifurca: ramura din stanga ne conduce catre Vf. Munticelu iar cea din dreapta urca mai departe catre Piatra Sugaului. Intrucat dorim sa atingem ambele obiective, vom merge dus-intors pana pe Varful Munticelu, urmand sa continuam apoi urcusul catre Piatra Sugaului.
De la bifurcatie, apucam poteca in directia sud si urcam usor pana in capatul opus al poienii care se deschide in fata noastra cale de circa 200 m, dupa care intram in padurea care imbraca aici versantul estic al Munticelului. Dupa inca 100-150 metri, facem brusc dreapta si incepem sa urcam sustinut, pe o potecuta de abia vizibila, catre creasta care se ghiceste la mica distanta de noi. Urcusul pe claia stancoasa a Munticelului e ceva mai dificil intrucat trebuie sa luptam cu panta mare si cu desisul, iar portiunea finala este destul de expusa, in caz ca atingem creasta la sud de varf. Ajunsi sus pe claie (1291 m altitudine conform hartii Dimap), in fata noastra se deschide un peisaj maret: catre nord Piatra Sugaului, Valea Sugaului undeva jos la picioarele noastre, in fata Ciurgaul si catunul Barnadu cuibarit pe coasta muntelui, mai in spate toata lumea Cheilor Bicazului, iar ca fundal contrafortii Hasmasului.
9 Portiunea expusa de sub Vf. Munticelu. Jos se vede Valea Sugaului.
10 Pe Munticel (1291 m).
Dupa un popas prelungit ne intoarcem pe acelasi drum pana la bifurcatia mai sus amintita si ne angajam pe poteca din stanga (dreapta cum vii de jos), care urca prin pajiste urmand indeaproape liziera padurii. Dupa un urcus initial ceva mai accentuat, panta se domoleste si iesim intr-o larga sa a culmii care uneste Munticelul de Piatra Sugaului.
11 Piatra Sugaului (1385 m), vazuta de pe Munticel.
De aici incolo orientarea devine mai usoara deoarece vom tine strict linia culmii pana pe varful Pietrii Sugaului. Peisajul se schimba in mod radical, in dreapta pajistile urcand de acum chiar pana pe linia culmii, in timp ce in stanga padurea ramane compacta. Din sa, urcam in directia nord pe o potecuta destul de firava care urmeaza aproape matematic culmea, tinand liziera padurii. Dupa cateva sute de metri depasim o stana care din fericire se afla mult in jos pe versantul estic si cotind usor catre stanga ne apropiem de tinta finala.
Daca pe Varful Munticelu privelistea era larg deschisa catre vest si inchisa catre est de desisul padurii, acum este exact invers asa ca panoramam cu nesat catre Ceahlau, Criminis, Danciu, Highes si chiar catre Varful Magura din Muntii Bistritei.
12 Silueta inconfundabila a Ceahlaului ne insoteste pana aproape de varf.
Intram din nou in padure, coboram usor intr-o mica sa avand grija sa ocolim locurile mai priporoase, mai ales ca poteca se pierde si urcam ultima panta pana pe varful Pietrii Sugaului (1395 m conform hartii Dimap). Marile abrupturi ale Pietrii sunt situate la 150-200 metri vest de varf, asa ca ne aflam in plina padure, privelistea fiind obstructionata aproape in toate partile, cu o mica exceptie catre nord unde observam abrupturile Danciului.
13 Highesul Ascutit (1502 m), in plan mai indepartat in centru-dreapta imaginii si Vf. Danciu (1482 m) in stanga.
Pamantul este brazdat in toate directiile de foste transee ramase din timpul razboiului si astfel ne gandim pentru o clipa la anonimii care au luptat si poate chiar au platit cu viata in acest loc.
De aici putem opta ca sa ne intoarcem pe acelasi drum sau sa continuam spre Criminis - Vf. Danciu - Capul Jidanului si de ce nu pana pe Piatra Vitos sau chiar mai departe. Daca alegem prima varianta va trebui sa coboram jgheabul pamantos amintit mai devreme, cu foarte mare atentie, ocolindu-l eventual prin dreapta. Trecand cu bine de acest obstacol drumul nu ne mai pune probleme pana jos in Bicaz Chei unde vom ajunge dupa circa 5 ore de la plecare.
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| hasmas_sugau_harta1.jpg | 162.82 KB |
| hasmas_sugau_harta2.jpg | 516.1 KB |
| hasmas_sugau_image2.jpg | 309.54 KB |
| hasmas_sugau_image3.jpg | 188.52 KB |
| hasmas_sugau_image4.jpg | 274.65 KB |
| hasmas_sugau_image5.jpg | 186.59 KB |
| hasmas_sugau_image6.jpg | 260.34 KB |
| hasmas_sugau_image7.jpg | 182.5 KB |
| hasmas_sugau_image8.jpg | 321.09 KB |
| hasmas_sugau_image9.jpg | 240.14 KB |
| hasmas_sugau_image10.jpg | 225.12 KB |
| hasmas_sugau_image11.jpg | 375.18 KB |
| hasmas_sugau_image12.jpg | 294.53 KB |
| hasmas_sugau_image13.jpg | 215.72 KB |
| adrian_rosca.jpg | 48.54 KB |
| hasmas_sugau_image1.jpg | 82.64 KB |
Muntii Hasmas, creasta
Muntii Hasmas, creasta
Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
Rasfoind filele unui album turistic de acum 20-50 de ani este imposibil sa nu dai peste imaginea reprezentativa a Muntilor Hasmas, in acele vremuri, Piatra Singuratica si cabana cu acelasi nume, de la poalele ei. Desigur, tot in Muntii Hasmas se afla si Lacul Rosu, si Cheile Bicazului, dar acestea apareau prezentate ca obiective de sine statatoare, mai degraba pentru “excursantii” autocarelor, decat pentru montaniarzi.
Si ieri, si astazi, si maine numele Hasmasului a fost, este si va fi legat de imaginea Pietrei Singuratice. In proportie covarsitoare turismul in acesti munti se reduce la urcusul pana la aceasta, pe unul dintre cele doua trasee clasice cu plecare din Balan - fie pe Paraul Fierului, fie pe cel al Scaunului, urmat de coborasul pe celalalt. Sunt si multi altii care se incumeta sa se... intinda pana pe Hasmasul Mare; mai putini sunt cei care “fac” creasta pana la Lacul Rosu, aproape nimeni pana in Poiana Tarcau.
Descriem in continuare doua trasee in circuit prin Muntii Hasmas, cu plecare din Balan si cu trecere pe la Piatra Singuratica, dar care sa ofere drumetului nu doar ceva mai multa varietate peisagistica ci si posibilitatea de a-si face o imagine ceva mai... sintetica despre acesti munti.
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| hasmas_cu_diacritice.doc | 71 KB |
| hasmas_trasee_creasta.jpg | 850.12 KB |
Muntii Hasmas, creasta, 1
Muntii Hasmas, creasta, 1
1. Balan (gura Paraului Fantana lui Gal) - Pasul Tarcau - Vf. Ecem - Piatra Singuratica - Balan (gura Paraului Fierarului) (8 ore)
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
Pe Paraul Fantana lui Gal urca un bun drum forestier cu inceputul in drumul judetean 125 care leaga comuna Sandominic de orasul Balan. Sunt 10 km din Sandominic (de la parasirea DN12/ E578, Brasov - Toplita) si 1 km pana la intrarea efectiva in Balan. Traversam Oltul (dincolo de pod este un loc larg, bun pentru parcare), iar dupa nici un kilometru si Paraul Fantana lui Gal, luand-o spre stanga pe un drum forestier lateral. La prima bifurcatie ce apare dupa 200 de metri alegem bratul drept. Drumul urca pe versantul stang al Vaii Tibec, ajungand in Pasul Tarcau dupa o ora si jumatate de la intrarea in traseu. Teoretic, ne-a insotit marcajul cruce rosie, foarte rar si degradat.
Suntem la 1305 metri altitudine, pe cumpana de ape dintre Vaile Olt si Trotus si la granita dintre Muntii Hasmas si Munceii Nascalat (in legatura cu pozitia acestora fata de vecinii lor vezi http://www.romania-natura.ro/node/360). Imaginile care ne intampina sunt deosebite: spre sud, creasta Nascalatului, spre est, Valea Iavardi, Muntele Iavardi, iar in spatele lor, Muntii Tarcau. In spatele nostru, adica spre vest, privirea ramane suspendata deasupra Vaii Oltului. Spre nord se desfasoara creasta Hasmasului spre care incepem sa urcam, condusi de rare semne ale marcajului banda rosie, dar pe o poteca lata, bine conturata.
1 Intram pe poarta Parcului National Hasmas - Cheile Bicazului. Traversam paraul Fantana lui Gal; vom parasi imediat drumul de pe valea sa, cotind spre stanga pe primul brat lateral.
2 Dupa mai bine de o ora de urcus, pe drum forestier, ajungem sub culmea principala a Hasmasului; un izvor bogat, intr-o poienita in marginea drumului e bun pretext pentru popas.
3 Pe culmea Hasmasului, in Poiana Tarcau.
4 De pe primele pante ale Varfului Stancilor avem larga perspectiva sre sud, asupra Poienii Tarcau din care-si trage obarsia Paraul Iavardi. Pe dreapta ei, culmile Munceilor Nascalat, iar pe stanga Varful Iavardi.
5 Gradinita cu: porumbei (Muscari botryoides), ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior), spanz (Heleborus purpurascens).
6 Spanz (Heleborus purpurascens). Ceea ce par a fi petale sunt sepalele florii, cele doua randuri de petale - verzulii cu baza galbuie - fiind transformate in rezervoare nectarifere.
7 Floarea-Pastelui-galbena (Anemone ranunculoides).
8 Ghiocel (Galanthus nivalis).
9 Viorele (Scilla bifolia).
10 Branduse-de-primavara (Crocus vernus).
11 Pajiste cu brebenei (Corydalis solida).
12 Brebenel (Corydalis solida). Se deosebesste de Corydalis cava prin faptul ca are bulbul compact, frunzele dublu-palmate, iar stipelele (frunzulitele dintre flori) digitat sectate; a doua specie are bulbul adesea gol, frunzele simplu palmate si stipelele nesectate.
13 Laptele-pasarii (Gagea minima).
14 Ghintura-de-primavara (Gentiana verna).
15 Flamanzica (Draba aizoides).
Poteca suie usor, ramanand pe coasta, sub linia de maxima altitudine a culmii. Valea Oltului dispare din peisaj, apar in schimb Valea Bicajelului si Culmea Rece, care o strajuie pe partea sa dreapta. Curand coboram intr-o sa joasa si larga, de unde reurcam inaltimea pierduta, trecand pe langa cateva halde de steril, martori ai unei vechi activitati miniere in zona (Balanul a fost mai bine de un secol, pana prin anii 1990, o importanta exploatare miniera de cupru din Romania, azi inchisa).
Traversam de-a coasta o zona impadurita iesind la... lumina aproape de Varful Ecem (1707 m), marcat de prezenta pe el a unei imense cruci metalice. Poteca nu urca pe varf, ramanand sub creasta, lipita de marginea padurii. E pacat sa nu urcam si sa pierdem astfel magnificul peisaj de care am avea parte. De pe Varful Ecem urmam creasta spre nord, pentru a ajunge deasupra Morii Dracului, o zona de abrupt cu numerosi colti de calcar aflati in dezagregare permanenta, sub care este formata o imensa trena de grohotis care aminteste de Marele Grohotis din Piatra Craiului.
16 Am trecut de Varful Stancilor; urmeaza Varful Ecem.
17 In dreapta noastra, spre vest, Valea Bicajelului, Culmea Rece pe dreapta ei, iar in ultimul plan Muntii Tarcau.
18 Spre Varful Ecem. In stanga, sub Varful Iavardi, obarsia Bicajelului; in dreapta spate, culmile Munceilor Nascalat.
19 Vedere de pe Varful Ecem. In centrul imaginii, Paraul Fierarului; pe culmea mica, impadurita, din dreapta vaii, coboara marcajul banda albastra de la Piatra Singuratica la Balan.
20 Privind de pe Varful Ecem spre zona izvoarelor Oltului. Se evidentiaza Varful Sipos/ Arbore (1568 m), cel mai inalt de pe interfluviul dintre bazinele de obarsie ale Oltului si Muresului, dar si al Munceilor Voslobenilor (pendinte de Muntii Giurgeu).
21 Tot de pe Varful Ecem, intorcand privirea mai spre dreapta: in prim plan, platoul de deasupra Morii Dracului; mai in spate, Hasmasul Mare; in fundal-dreapta, Hasmasul Negru.
22 Privind de deasupra Morii Dracului spre Hasmasul Mare, intersectam cu privirea crestetele steiurilor ce alcatuiesc Piatra Singuratica.
23 Coborand spre Piatra Singuratica.
24 Langa Piatra Singuratica.
25 De langa Piatra Singuratica, privind in urma spre zona Pietrei Soimului. La baza stancii din dreapta imaginii, nu departe de poteca, se afla Avenul din Piatra Soimului (-30 m).
26 Tot de langa Piatra Singuratica ni se dezvaluie parte din grohotisul de sub Moara Dracului.
De aici coboram spre marginea padurii, unde vom reintalni poteca marcata care se lasa catre Piatra Singuratica. Coborasul e in doua trepte: dupa prima, mai mica si mai... lejera, ajungem intr-o sa larga, din marginea careia, printr-o fereastra a padurii putem admira Piatra Singuratica. Treapta a doua a coborasului e lunga si mai abrupta, incomoda si datorita unor mici portiuni cu grohotis. In dreapta noastra se inalta, fara sa o vedem prea bine din cauza padurii, masiva Piatra a Ciobanului. La baza ei se afla unul dintre putinele avene (-30 metri denivelare) din Hasmas. Dar nu e singurul fenomen carstic pe care il gazduieste imensa stanca.
27 Ceea ce se mai numeste, totusi, cabana Piatra Singuratica!
28 Moara Dracului - vedere de pe piciorul final al coborarii de la Piatra Singuratica la Balan.
29 Final de traseu, in Valea Fierarului.
Depasind Piatra Ciobanului iesim din padure terminand coborarea intr-o mare sa, langa grupul uriaselor stanci care alcatuiesc Piatra Singuratica. Le vom ocoli prin stanga pentru a iesi in poiana in care se afla cladirea degradata a cabanei Piatra Singuratica. De aici coboram pe panta inclinata din fata cabanei, urmarind marcajul banda albastra. Dupa ce traversam izvoarele Paraului Scaunului ne instalam pe creasta impadurita a interfluviului dintre acesta si Paraul Fierarului. Cateva luminisuri ne permit sa surprindem imaginea haosului de sub Moara Dracului. Dupa 2 ore sfarsim coborarea pe malul Paraului Fierarului de unde, pe ulita Fierarului, iesim pe strada principala a Balanului. Ne mai despart 2,5 km, prin oras, de gura Paraului Fantana lui Gal.
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| hasmas_trasee_creasta_1.jpg | 858.62 KB |
| foto1_hasmas1.jpg | 85.82 KB |
| foto2_hasmas1.jpg | 202.36 KB |
| foto3_hasmas1.jpg | 129.57 KB |
| foto4_hasmas1.jpg | 144.49 KB |
| foto5_hasmas1.jpg | 304.61 KB |
| foto6_hasmas1.jpg | 220.87 KB |
| foto7_hasmas1.jpg | 226.47 KB |
| foto8_hasmas1.jpg | 374.84 KB |
| foto9_hasmas1.jpg | 276.14 KB |
| foto10_hasmas1.jpg | 310.66 KB |
| foto11_hasmas1.jpg | 296.24 KB |
| foto12_hasmas1.jpg | 353.41 KB |
| foto13_hasmas1.jpg | 401.35 KB |
| foto14_hasmas1.jpg | 365.86 KB |
| foto15_hasmas1.jpg | 385.04 KB |
| foto16_hasmas1.jpg | 278.44 KB |
| foto17_hasmas1.jpg | 154.34 KB |
| foto18_hasmas1.jpg | 266.1 KB |
| foto19_hasmas1.jpg | 183.46 KB |
| foto20_hasmas1.jpg | 376.7 KB |
| foto21_hasmas1.jpg | 391.93 KB |
| foto22_hasmas1.jpg | 336.37 KB |
| foto23_hasmas1.jpg | 433.22 KB |
| foto24_hasmas1.jpg | 376.75 KB |
| foto25_hasmas1.jpg | 343.99 KB |
| foto26_hasmas1.jpg | 194.61 KB |
| foto27_hasmas1.jpg | 114.14 KB |
| foto28_hasmas1.jpg | 379.2 KB |
| foto29_hasmas1.jpg | 197.26 KB |
Muntii Hasmas, creasta, 2
Muntii Hasmas, creasta, 2
2. Balan (gura Paraului Scaunului) - Lacul Balan - Valea Paraului Fagul Oltului - Poiana Alba - Varful Hasmasul Mare - Saua Curmatura - Piatra Singuratica - gura Paraului Scaunului (8 ore)
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
Drumul judetean 125 care leaga comuna Sandominic de orasul Balan tranziteaza orasul sub numele de Strada 1 Decembrie, parasindu-l la confluenta Oltului cu Paraul Scaunului (ultimul kilometru si jumatate are asfaltul distrus). De aici se continua cu un drum forestier, DJ 125A, cu capatul in DN 12C, Gheogheni - Bicaz, la 2 km de Gheorgheni, dupa ce salta peste pasul Trecatoarea Oltului.
1 La podul de peste Paraul Scaunului, la iesirea din orasul Balan, este punctul de intrare in traseu.
2 Vedere de pe drumul judetean Balan - Gheorgheni, cu abruptul Hasmasului Mare.
3 La gura Paraului Fagul Oltului. Obiectivul principal este in fata: Hasmasul Mare!
Urmam perpedes acest drum cale de 2,5 km, insotiti de semnele a doua marcaje: banda albastra si triunghi rosu. Triunghiul rosu e al unui traseu care vine de la cabana Piatra Singuratica (pe care vom cobori si noi in final la gura Paraului Scaunului) si duce la Gheorgheni, trecand peste Varful Sipos, punctul somital al interfluviului dintre izvoarele Oltului si Muresului. Banda albastra marcheaza pur si simplu drumul forestier pe care mergem pana in Pasul Trecatoarea Oltului, care desparte bazinul de obarsie al Oltului de unul dintre afluentii, indirecti, ai Muresului, Fagul Inalt.
Dupa cei 2,5 km, timp in care am trecut pe langa Lacul de acumulare Balan, ajungem la o intersectie de drumuri forestiere, unde triunghiul rosu ne paraseste, suind pe piciorul de munte prins intre vaile care determina intersectia. Noi continuam pe drumul de pe Valea Oltului, spre dreapta, inca 1 km, pana la gura Paraului Fagul Oltului. Pe valea, foarte larga la gura, a acestui parau urca un vechi drum forestier din ce in ce mai prost conturat pe masura ce-l urmam in amonte. Dupa 10 minute, la o prima intersectie alegem bratul din stanga, cel care incepe sa urce, parasind firul apei. La urmatoarea intersectie alegem drumul din dreapta. Am observat intre timp aparitia patratelor rosii care marcheaza hotarul Parcului National Cheile Bicazului - Hasmas, de care ne cam vom tine.
4 Teoretic, suntem la capatul drumului forestier de pe Valea Fagului Oltului; practic, acesta continua cu un drum de exploatare forestiera care urca in Poiana Alba, trecand prin dreapta Telecului Mic.
5 Suntem in Poiana Alba, pe latura sa vestica. Poteca de creasta (banda rosie) parcurge poiana pe latura sa estica, iesirea, pentru a urca pe Hasmasul Mare, facandu-se spre dreapta (nord). Saua din fata, intre Telecul Mare (stanga) si Dantias permite o coborare rapida si usoara la marele izvor carstic Apa Calda; intre Avenele din Telecul Mare si aceasta exurgenta exista o diferenta de nivel de 600 m!
6 Tufa de tulichina (Daphne mezereum).
Urcusul se inteteste o vreme, timp in care am intrat in cuprinsul Parcului (marcajul e undeva, in stanga noastra). Reintalnim semnele marcajului la o intersectie importanta a drumului; bratul ce pare mai bine conturat pleaca spre dreapta, in urcus sustinut, dar nu ne intereseaza. Noi mergem inainte, suind, insa moderat. O mica poienita ne ofera imaginea versantului stancos al unuia dintre umerii Hasmasului Mare. De aici drumul este, timp de 10 minute, cvasiorizontal.
7 Privind din saua de sub Hasmasul Mare spre Poiana Alba: in centru, Telecul Mic; prin coltul poienii din stanga am intrat, urcand din Valea Fagului Oltului.
8 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).
9 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).
10 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).
11 Spre punctul somital al Hasmasului Mare (1792 m).
Ajungem la o noua intersectie: inainte drumul pare mai putin clar, spre dreapta urca usor. Alegem bratul drept, care ne scoate intr-o taietura dominata de peretele stancos al Telecului Mic. Drumul incepe sa urce spre el. Intr-un sfert de ora ajungem sus, in marginea Poienii Albe. Candva, pe aici urca/ cobora traseul marcat cu cruce albastra care leaga Poiana Alba de Valea Oltului prin Valea Fierului, asa cum il descrie Emilian Cristea in cel mai cunoscut ghid al Hasmasului (Editura Sort-Turism, Bucuresti, 1978). De un timp, traseul a fost modificat, vechile semne fiind sterse, iar capatul sau, din Poiana Alba, se afla acum in extremitatea sudica a poienii, acolo unde sunt capetele a inca doua trasee, care leaga Poiana Alba de Lacul Rosu, marcate cu punct albastru si banda albastra, si pe unde trece si marcajul principal de creasta, banda rosie.
Noi am iesit in extremitatea nordica a Poienii Albe. O traversam pentru a ajunge pe latura ei estica, pe unde trece poteca de creasta, cea marcata cu banda rosie, pe care ne vom continua traseul mergand spre dreapta. Urcam un valcel activ doar la ploi, pana intr-o sa, a Mieilor, aflata sub Varful Hasmasul Mare, ascuns insa vederilor noastre de padurea ce-i acopera versantii dinspre noi (cel nordic si cel estic). Amanam dorinta fireasca de a urca pe varf, ocolindu-l prin paduricea de molizi si ienuperi, pana iesim sub creasta cvasidezgolita, acoperita doar de tufe de ienupar si molizi pitici, a Hasmasului Mare, la doar un sfert de ora distanta de Saua Mieilor.
12 Privelisti de pe Hasmasul Mare spre Valea Oltului, in aval: Balanul si, putin mai sus pe Olt, parte din Lacul Balan; in stanga se evidentiaza culmea pe care se coboara in finalul traseului (este cea mai putin inalta si despadurita in partea finala).
13 Tot spre sud, dar mai spre est, vedem Varful Ocem cu grohotisul Morii Dracului sub el, Piatra Ciobanului, iar mai in fata, in umbra lor, Piatra Singuratica.
14 Valea Oltului spre amonte: in centru, confluenta dintre Olt si Paraul Medies, care tocmai ce s-a unit cu Paraul Fierului (bratul din stanga imaginii); pe acesta din urma urca/ coboara traseul cruce albastra dintre confluenta si Poiana Alba. Obarsia Oltului e marcata in imagine de Varful Sipos, dar si de saua joasa a Trecatorii Oltului.
15 Tot spre nord, dar mai spre est, avem panorama Poienii Albe. Din capatul ei, spre dreapta este directionat traseul marcat cu punct albastru care trece pe sub Piatra Potcoavei, peste Muntele Rotund, ocoleste pe stanga Varful Hasmasul Negru, continuand (in afara imaginii) peste Muntele Ghilcos, pana la Lacul Rosu; din capatul Poienii Albe spre dreapta, pe Culmea si pe sub Piatra Ciofronca, se duce traseul banda rosie pentru a intra, prin Pasul Pangarati (in afara imaginii), in Muntii Giurgeului; tot din Poiana Alba coboara, intre cele doua trasee de culme, pe Paraul Oii, pana la coada Lacului Rosu, un traseu marcat cu banda albastra.
16 Curmatura dintre abruptul Hasmasului Mare si cel al Ecemului, avand in centru Piatra Singuratica.
Lasam poteca marcata si suim piezis spre creasta, in sens opus varfului, pentru a mai taia din taria pantei, ajungand astfel deasupra abruptului stancos al Hasmasului Mare, dinspre Valea Oltului. Imaginile sunt uluitoare; ele trebuie vazute si nu povestite. Dupa ce ne vom indestula cu ele urcam spre varf pe o potecuta lejera care se atine la marginea marelui abrupt, pe stancariile caruia, daca avem sanse, putem vedea capre negre sau chiar... mufloni. Inainte de a atinge varful trecem pe langa o enorma cruce metalica instalata de un club de turism/ ecologie - acelasi care a instalat o cruce similara pe Varful Ecem, ceea ce te face sa te intrebi daca n-ar fi fost mai eficienta si mai ales mai benefica turismului cheltuirea banilor si eforturilor aferente pentru refacerea marcajelor.
Dupa a doua portie de panorame pe care ni le releva inaltimea maxima a Muntilor Hasmas (1792 m), revenim in poteca principala. Un timp, aceasta traverseaza la orizontala o zona impadurita, iese apoi din nou la gol pentru a cobori in Saua joasa a Curmaturii, nu departe de stancariile Pietrei Singuratice. Poteca le ocoleste prin dreapta, trece pe deasupra unui izvor puternic (si nu pe langa izvor!) suind un ultim prag aflat chiar in spatele cabanei Piatra Singuratica.
17 Pe prima parte a coborarii pe Valea Paraului Scaunului...
18 ... si pe a doua, ...
19 ... o pajiste inflorata cu ...
20 ... ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior), ...
21 ... gainuse (Isopyrum thalictroides), ...
22 ... poroinic (Dactyilorhiza sambucina).
23 ... poroinic (Dactyilorhiza sambucina).
24 O ultima privire, din capatul vaii spre abruptul Hasmasului Mare.
De aici coboram panta din fata cabanei pe poteca marcata cu banda albastra - cea pe care am terminat traseul descris anterior. (De la jumatatea pantei, un marcaj cruce albastra conduce, in jumatate de ora, pana la un punct de belvedere numit La Panda, situat la baza grohotisului de sub Moara Dracului). In mod normal, banda albastra e insotita de triunghiuri rosii, rare si degradate care continua directia pantei pe un valcel sec si abrupt apartinand, morfologic vorbind, Vaii Paraul Scaunului. Coborarea e rapida, panta fiind constant mare, cel putin in prima sa treime. In a doua treime se mai linisteste, mai ales ca iesim intr-o vasta poiana cu largi deschideri spre vale si, lateral dreapta, spre abruptul Hasmasului Mare. Aproape de capatul poienii, aparitia unor garduri ne indeamna sa deviem spre stanga, pentru a cobori in Valea Paraul Scaunului. Mai avem un sfert de ora pana la gura paraului, unde ia sfarsit traseul, in acelasi loc de unde l-am si inceput.
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| hasmas_trasee_creasta_2.jpg | 1.07 MO |
| foto1_hasmas2.jpg | 81.87 KB |
| foto2_hasmas2.jpg | 90.47 KB |
| foto3_hasmas2.jpg | 135.77 KB |
| foto4_hasmas2.jpg | 220.26 KB |
| foto5_hasmas2.jpg | 202.04 KB |
| foto6_hasmas2.jpg | 344.14 KB |
| foto7_hasmas2.jpg | 247.67 KB |
| foto8_hasmas2.jpg | 292.97 KB |
| foto9_hasmas2.jpg | 429.25 KB |
| foto10_hasmas2.jpg | 358.86 KB |
| foto11_hasmas2.jpg | 268.22 KB |
| foto14_hasmas2.jpg | 214.98 KB |
| foto15_hasmas2.jpg | 333.61 KB |
| foto16_hasmas2.jpg | 410.85 KB |
| foto17_hasmas2.jpg | 204.69 KB |
| foto18_hasmas2.jpg | 156.72 KB |
| foto19_hasmas2.jpg | 238.77 KB |
| foto20_hasmas2.jpg | 277.32 KB |
| foto21_hasmas2.jpg | 228.07 KB |
| foto22_hasmas2.jpg | 326.19 KB |
| foto23_hasmas2.jpg | 313.39 KB |
| foto24_hasmas2.jpg | 341.13 KB |
| foto12_hasmas2.jpg | 108.82 KB |
| foto13_hasmas2.jpg | 268.05 KB |
Muntii Hasmas, creasta, montaj imagini
Muntii Hasmas, creasta, montaj imagini
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
Muntii Hasmas, marcaje noi in 2009
Muntii Hasmas, marcaje noi in 2009
marcaje noi in Munceii Nascalat (Muntii Hasmas)
Dinspre sud, la Crucea Condra
text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
26 aprilie 2009
traseu halta Utusoi - Saua Utusoi - Muntele Fagul Mic - Muntele Buciului - Muntele Fagul Rotund - Crucea Condra - Vf. Trei Pietre - Valea lui Antaloc - halta Tarcau
durata 10 ore
participanti Lucia si Dominic Csudor, Elena si Vasile Serbu, Cristina Neaga, Marelena si Radu Puscarciuc
descriere
Din halta Utusoi urcam pe Paraul Utusoi, printre casele catunului Utusoi (satul Valea Garbea, comuna Lunca de Sus), timp de o ora, pana in Saua Utusoi, situata sub Varfurile Rez (spre sud) si Utusoi (spre nord). Aici intalnim marcajul magistral banda rosie al crestei Carpatilor romanesti, care este proaspat refacut. Singurul semn pe care il observam in sa este vopsit, foarte vizibil, pe una dintre odaile de vara aflate pe panta, ascendenta, dinspre Muntele Utusoi, sugerandu-ne directia spre varf. Cei care au refacut marcajul n-au stiut insa ca traseul “clasic” nu suie pe Varful Utusoi, ci il ocoleste pe versantul vestic.
Din saua de dincolo de varf traversam, pe cumpana de ape, joasa si ingusta, dintre bazinul Trotusului si cel al Oltului, tunelul de la Paltinis al liniei ferate Adjud - Ciceu (Siculeni, mai nou). Trecem, astfel, din Muntii Ciucului in Muntii Hasmas. Castigam usor-usor altitudine “cucerind” (prin ocolire), pe rand, Varfurile Fagul Mic, Buciul, Fagul Rotund, apoi un alt Rez (cuvantul maghiar “rez” inseamna “arama”, si nu intamplator, Muntii Hasmasului fiind cunoscuti pentru zacamintele de cupru). Intre ultimele doua varfuri interceptam, la o intersectie de drumuri forestiere, marcajul cruce rosie, refacut si acesta recent, care urca din halta Tarcau de-a lungul Vaii Intunecoase.
Traseul marcat astfel este descris de Emilian Cristea in cel mai cunoscut ghid al Muntilor Hasmas (Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978). Trebuie precizat insa ca traseul propus in ghid alege, la prima si singura bifurcatie de drumuri, ramura din dreapta, urmand Valea Intunecoasa. Dupa refacerea recenta a marcajului, traseul urca pe ramura stanga, pe Valea Hotarului, un afluent al primei vai. Noul marcaj este fidel drumului forestier, trasat printr-un parchet exploatat recent, fiind nu doar monoton ci si foarte lung; asa ca recomandam utilizarea vechiului traseu, mai scurt si mai pitoresc.
In saua adanca de dupa Varful Rez, cumpana de ape intre Valea Intunecoasa si Arsita Aramei (afluent al Oltului), acolo unde ajunge si traseul lui Emilian Cristea, coboram impreuna cu banda rosie si crucea rosie. De aici, ambele marcaje suie spre creasta principala a Hasmasului, pe care am putut s-o tot admiram inca de cand am “intrat” in Muntii Hasmasului, creasta desfasurata de la sud spre nord, intre Varful Trei Pietre si Hasmasul Mare.
Dupa un foarte scurt pasaj impadurit, suim, spre sud, pe culmea acoperita de pasuni, ajungand imediat la Crucea Condra. De aici parasim cele doua marcaje rosii, care se indreapta spre nord. Crucea rosie va cobori insa curand in Valea Oltului, in apropiere de orasul Balan. Noi mergem spre sud, descoperind un marcaj necunoscut pana acum, cruce albastra. Impreuna cu el, parcurgem o portiune de creasta cu deschideri exceptionale spre vaile dinspre vest (V. Intunecoasa), est (Putna Rece) si nord (Trotus) si, bineinteles, spre muntii de dincolo de ele, respectiv, Munceii Nascalatului (cei pe care am venit), Muntii Tarcaului si Muntii Ciucului. Din dreptul Varfului Trei Pietre vom cobori continuu, pe o creasta acoperita de fanete si pasuni, ghidati de noul marcaj, pana deasupra izvoarelor Vaii lui Antaloc. Coborarea pe aceasta vale e rapida, dar deloc dificila si ne scoate la jumatate de kilometru de halta Tarcau.
1 Urcand din Valea Utusoi spre Saua Utusoi.
2 Crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica) - endemism carpatic - are floarea la fel ca cea a popalnicului-iepuresc (Hepatica nobilis), doar frunzele deosebindu-le: prima e dublu trilobata, a doua doar simplu.
3 Ghintura-de-primavara (Gentiana verna), “cea mai albastra” gentiana din Europa!
4 In saua de dincolo de Varful Utusoi (1254 m), marcajul indica (pentru cei care parcurg traseul in sens invers) directia spre stanga, care necesita urcusul pe varf; inutil, caci exista un drum forestier spre dreapta care ocoleste varful (care nu are nici macar valente peisagistice!).
5 Drumul cu pricina, cel din dreapta odaii “marcate”.
6 Ultimii pasi in Muntii Ciucului, inainte de a cobori in saua care precede trecerea in Muntii Hasmasului (in stanga, Varful Fagul Mic - 1372 m).
7 Probabil, pitigoi-motat (Turdus bicolor).
8 Branduse-de-primavara (Crocus heuffelianus).
9 Branduse-de-primavara (Crocus heuffelianus).
10 De pe culmea dintre Fagul Mic si Fagul Rotund privirile ne sunt mereu atrase de Hasmasul Mare (stanga) si Muntele Ascutit; intre ele, grupul de stanci numit Piatra Singuratica.
11 Imaginea anterioara alterneaza cu cea a culmii dintre Varfurile Salamas (1551 m) si Trei Pietre (1471 m). In plan apropiat, drumul forestier de pe Valea Hotarului, marcat recent cu cruce rosie. Sub culme e Valea Intunecoasa ce ducea candva acelasi marcaj.
12 Evantaiul unora dintre obarsiile Vaii Intunecoase. Nu sunt in imagine, fiind la extremitati, cele doua din precizarea anterioara. In fundal, Muntii Ciucului.
13 Am ajuns la Crucea Condra.
14 Privire de la Crucea Condra spre traseul parcurs; se vede bine drumul cu cruce rosie.
15 De la Crucea Condra, spre est, se vad Muntii Tarcaului, dincolo de Valea Rece.
16 Culmi ale Hasmasului la nord de Crucea Condra. Ultimul in imagine e Varful Noscalat (1553 m).
17 Spre Varful Trei Pietre.
18 Spanz (Heleborus purpurascens).
19 Spanz (Heleborus purpurascens).
20 Ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior); de un galben sulfuriu, mai pal decat cel al Primulei officinalis (Ciubotica-cucului).
21 Coborand de sub Varful Trei Pietre spre Valea lui Antaloc, aflata cam pe la jumatatea piciorului pe care se coboara.
22 Porumbel (Muscari botryoides).
23 O saxifraga destul de comuna (!): splinuta (Chrysosplenium alternifolium).
24 Scanteiuta/laptele-pasarii (Gagea minima).
25 Agris (Ribes uva-ursi).
26 Din saua de deasupra Vaii lui Antaloc se coboara pe poteca ce pleaca spre dreapta.
27 Privind de deasupra Vaii lui Antaloc spre catunul cu acelasi nume si spre satul Valea Capelei, ambele deservite de halta Tarcau.
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| 0.1_crucea_condra_cu_diacritice.doc | 39 KB |
| 0_harta_nascalat.jpg | 424.34 KB |
| 1hagss.jpg | 429.02 KB |
| 2hagss.jpg | 666.16 KB |
| 3hagss.jpg | 639.79 KB |
| 4hagss.jpg | 507.48 KB |
| 5hagss.jpg | 457.82 KB |
| 6hagss.jpg | 379.91 KB |
| 7hagss.jpg | 394.27 KB |
| 8hagss.jpg | 577.46 KB |
| 9hagss.jpg | 470.49 KB |
| 10hagss.jpg | 362.58 KB |
| 11hagss.jpg | 292.42 KB |
| 12hagss.jpg | 344.58 KB |
| 13hagss.jpg | 326.81 KB |
| 14hagss.jpg | 195.83 KB |
| 15hagss.jpg | 295.18 KB |
| 16hagss.jpg | 302.2 KB |
| 17hagss.jpg | 306.43 KB |
| 18hagss.jpg | 782.47 KB |
| 19hagss.jpg | 384.09 KB |
| 20hagss.jpg | 622.75 KB |
| 21hagss.jpg | 366.63 KB |
| 22hagss.jpg | 530.84 KB |
| 23hagss.jpg | 505.01 KB |
| 24hagss.jpg | 780.57 KB |
| 25hagss.jpg | 388.26 KB |
| 26hagss.jpg | 429.65 KB |
| 27hagss.jpg | 365.53 KB |
Muntii Hasmas, varful principal
Muntii Hasmas, varful principal
De pe culmea dintre Fagul Mic si Fagul Rotund (http://www.romania-natura.ro/node/226) privirile ne sunt atrase de Hasmasul Mare (Haghimasul Mare, 1792 metri, stanga) si Muntele Ascutit (Piatra Ascutita/ Ecem, 1707 metri); intre ele, grupul de stanci numit Piatra Singuratica (1587 metri).
foto: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
Cum copiati fisierele/ revistele/ hartile pe calculatorul Dv.!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| panorama_hasmas_111x44_centimetri.jpg | 2.84 MO |
Pesterile din Muntii Hasmas
Pesterile din Muntii Hasmas
Acesta este un articol, reprodus - cu imbunatatiri - din Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti, numarul 7, 1980. Pentru alte imagini si harti vezi http://www.romania-natura.ro/node/488.
cititi aici continuarea textului, vedeti hartile
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| pesteri_hasmas_1.jpg | 878.47 KB |