Muntii Hasmas, harta, marcaje, pesteri

vezi CELE MAI RECENTE NOUTATI

localizarea masivului pe harta

Peisaj atractiv, inlantuind locuri domoale cu abrupturi aspre, aspectul datorandu-se rocilor cristaline si calcaroase. Masiv spectaculos in orice moment al anului.
Muntii Hasmas, harta, marcaje, pesteri

Hasmasul Mare, fundal, stanga. Foto: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Muntii Hasmas, parcurgerea crestei
Hasmas, creasta, montaj de imagini
Hasmasul mare, varful principal
Culmea Muntilor Hasmas, cabana noua, refugiu nou
Marcaje turistice

Cheile Bicazului, marcaje la zi in august 2012
Cheile Bicajelului, marcaje 2013
Piatra Poienii, Piatra Surducului
Pestera Suhard
Bicaz Chei - Piatra Sugaului
Pestera Munticelu
Pesterile Tunel si Munticelu
Pestera Tosorog, record national

Marcaje turistice in 2009, traseul Utusoi - halta Tarcau

Pesteri din Muntii Hasmas
Pestera Tosorog, record national

imagini explicate cu flora din Muntii Hasmas

Trasee de alpinism la Lacul Rosu, descriere
Alpinism si escalada in Muntii Hasmas
Escalada pe Suhardul Mic

Urcare pe Piatra Rotunda

Hasmas, Anina, Zarand, trasee parcurse in 2012

Munceii Nascalat, cand singuri, cand in Muntii Ciuc, cand in Muntii Hasmas
Munceii Nascalat - culmea sudica din Hasmas

Ciocanitoarea

Rosaceae. Familia trandafirului, murului si ciresului, imagini din Muntii Hasmas, Iezer, Vrancei, Bargau, Tarcau, Nemira, Ciuc si Subcarpatii Tazlaului.

harta zonei de nord a masivului (fisierul ceahlau_hasmas_nord_stanisoarei_60x87cm.pdf)

selectie imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
9-hasmas1-puscarciuc-romania-natura.jpg84.22 KB

Ascensiune pe Suhardul Mic din Hasmas

Harta zonei este la http://www.romania-natura.ro/node/989.
Ascensiune pe Suhardul Mic din Hasmas

Ascensiune pe Suhardul Mic din Hasmas









































































extras din ziarul Zece saptamani pentru 1 milion de lei, nr. 7, iulie 1992, editat de Compania de Turism pentru Tineret, Agentia Activ Club si Clubul National de Turism pentru Tineret; redactor: I. Giurgiu.

Fişiere ataşateMărime
alpinism_suhard_romania_natura1.jpg177.55 KB
alpinism_suhard_romania_natura2.jpg71.04 KB

Hasmas, Crucea Condra

click pentru 3 harti si 58 de imagini (cuprinse in fisierul crucea_condra.pdf) care ne ajuta sa calatorim din Munceii Nascalat pana pe culmea sudica a Masivului Hasmas.

Hasmas, Piatra Sugaului

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura


Adi Rosca





traseu: Bicaz Chei - Vf. Munticelu - Piatra Sugaului - Bicaz Chei
timp: 5 ore

Putini munti se remarca prin spectaculozitate asa ca Hasmasul, solitara insula calcaroasa impresurata de multime de culmi si batci mai mult sau mai putin anonime ale Giurgeului, Tarcaului si Ciucului. Obiectivele de interes turistic de prim rang concentrate aici parca se iau la intrecere si cu greu putem decide care dintre locuri este mai frumos, fie ca vorbim de Cheile Bicazului, Bicajelului sau Laposului, Piatra Singuratica, Hasmasul Mare, Ecemul cu a sa Moara a Dracului, Hasmasul Negru, Piatra Vitos, Poiana Tarcau sau Highesul Ascutit.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura

harta 1

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura



harta 2 extras din Emilian Cristea - Muntii Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978



In aceste conditii nu este de mirare ca despre toate acestea si inca multe altele s-a scris mult, fiecare coltisor fiind subiectul unei monografii, descrieri sau macar unui ceva mai modest raport de tura. Cu toate astea, exista inca zone extrem de frumoase dar mai putin umblate si despre care atunci cand cautam in ghiduri, reviste turistice sau pe internet nu gasim aproape nici o referinta.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura

1 Cheile Bicazului si Culmea Munticelu vazute dinspre Suhardul Mic. In fundal, Muntii Ceahlau.

Am urcat de mai multe ori prin imprejurimile Cheilor Bicazului, spre Ghilcos, Suhardu Mic, Lapos si de fiecare data privirile mi-au fost atrase de frumoasa culme Munticelu - Criminis (vezi harta 2) cu ale sale Pietre ale Sugaului si Glodului, care domina departarile inspre Ceahlau.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura

2 Munticelu vazut de sub Vf. Bardos.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura

3 Sub Varful Bardos: privire spre Piatra Sugaului si catunul Barnadu.

Asa a aparut dorinta de a urca acest munte si am inceput sa caut asiduu descrieri de trasee turistice care m-ar fi putut duce pana pe varf dar in afara de cateva mentiuni ale unor scurte trasee spre Pesterile Tunel sau Munticelu nu am gasit nimic, drept pentru care am inceput sa prospectez terenul, mai intai prin parcurgerea drumului forestier de pe Valea Sugaului, iar mai apoi a potecii nemarcate care urca pe langa Cheile Sugaului si cabana Ecolog pana sus in ultima poiana de deasupra Pietrei Glodului.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura

4 Creasta Pietrei Glodului si cariera de calcar a combinatului de ciment de la Tasca.

Traseul pe care il propun in vederea abordarii zonei de maxima inaltime a Munticelului porneste din punctul in care apa Sugaului se arunca grabita in Bicaz, la marginea de sus a localitatii Bicaz Chei.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura



5 Piatra Glodului, detaliu.



Pentru inceput admiram peisajul senzational al Pietrei Glodului care isi etaleaza peretii impunatori chiar deasupra soselei, precum si pancarta originala de la intrarea in rezervatia naturala Sugau - Munticelu. Aici putem vizita si Cheile Sugaului, aflate la foarte mica distanta de drum, dar care datorita ingustimii nu pot fi parcurse decat prin apa.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura













6 Versantul vestic al Pietrei Glodului.

Lasam deoparte tentatia de a urca pe poteca larga ce suie spre cabana Ecolog si coboram pe drumul national DN12C cateva sute de metri, pana in dreptul fabricii de imbuteliere a apelor minerale din Bicaz Chei. In acest punct parasim drumul asfaltat si ajungem dupa cativa metri la o bifurcatie de drumuri. Alegem varianta din stanga si ne angajam pe un drumeag care ne intoarce in directia Pietrei Glodului, iar aproape de ultimile case facem la dreapta pe un drum de caruta ce urca destul de abrupt prin pasunile de la baza stancariilor.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura



7 Drumul de caruta ne este calauza sigura.



In curand lasam in stanga o incinta ingradita cu sarma ghimpata si prevazuta cu un turn de paza (atentie la caini!) si continuam sa urcam tinand o distanta de circa 100 m fata de baza stancilor. Drumul este incadrat de garduri de uluci si din loc in loc vedem pe partea stanga marcajul patrat rosu al limitei estice a rezervatiei. Dupa ce depasim o prima poarta din lemn care bareaza drumul, trecem pe langa un mic grup de casute pentru depozitarea fanului, iar la a doua poarta schimbam directia de mers catre dreapta, trecem peste un mic parau urmand mai apoi sa cotim din nou la stanga pentru a relua directia de urcus anterioara.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura

8 Piatra Glodului, versantul estic.

Nu dupa mult timp, lasam in dreapta alte cateva casute, loc in care drumul de caruta se estompeaza si incepem sa ne apropiem in diagonala de paraiasul traversat mai devreme. In fata noastra incepe sa se ridice un umar imbracat in padure rara, pe care il vom ocoli prin pajistea din stanga sa. Trecem din nou peste parau schimband directia de mers catre vest si urcam de-a lungul unui gard din sarma ghimpata, pe drumul transformat acum in simplu sant, avand deasupra noastra abruptul impadurit al Munticelului. Dupa circa 200 m panta se domoleste, loc in care cotim din nou la dreapta si continuam sa urcam spre nord-est pe un valcel larg si slab inclinat, pe langa brazii pitici de la baza abruptului. Tinem valcelul, poteca fiind aici mai putin clara, iar in locul unde panta incepe sa se inaspreasca intersectam o larga poteca ce vine pe curba de nivel dinspre dreapta. O luam catre stanga si urmam noua poteca care incepe sa urce foarte abrupt, printr-un jgheab pamantos, in directia vest pana ce ajungem pe un tapsan unde gasim si un izvor cu adapatoare pentru vite. Deasupra izvorului poteca se bifurca: ramura din stanga ne conduce catre Vf. Munticelu iar cea din dreapta urca mai departe catre Piatra Sugaului. Intrucat dorim sa atingem ambele obiective, vom merge dus-intors pana pe Varful Munticelu, urmand sa continuam apoi urcusul catre Piatra Sugaului.

De la bifurcatie, apucam poteca in directia sud si urcam usor pana in capatul opus al poienii care se deschide in fata noastra cale de circa 200 m, dupa care intram in padurea care imbraca aici versantul estic al Munticelului. Dupa inca 100-150 metri, facem brusc dreapta si incepem sa urcam sustinut, pe o potecuta de abia vizibila, catre creasta care se ghiceste la mica distanta de noi. Urcusul pe claia stancoasa a Munticelului e ceva mai dificil intrucat trebuie sa luptam cu panta mare si cu desisul, iar portiunea finala este destul de expusa, in caz ca atingem creasta la sud de varf. Ajunsi sus pe claie (1291 m altitudine conform hartii Dimap), in fata noastra se deschide un peisaj maret: catre nord Piatra Sugaului, Valea Sugaului undeva jos la picioarele noastre, in fata Ciurgaul si catunul Barnadu cuibarit pe coasta muntelui, mai in spate toata lumea Cheilor Bicazului, iar ca fundal contrafortii Hasmasului.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura







9 Portiunea expusa de sub Vf. Munticelu. Jos se vede Valea Sugaului.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura















10 Pe Munticel (1291 m).



Dupa un popas prelungit ne intoarcem pe acelasi drum pana la bifurcatia mai sus amintita si ne angajam pe poteca din stanga (dreapta cum vii de jos), care urca prin pajiste urmand indeaproape liziera padurii. Dupa un urcus initial ceva mai accentuat, panta se domoleste si iesim intr-o larga sa a culmii care uneste Munticelul de Piatra Sugaului.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura





11 Piatra Sugaului (1385 m), vazuta de pe Munticel.

De aici incolo orientarea devine mai usoara deoarece vom tine strict linia culmii pana pe varful Pietrii Sugaului. Peisajul se schimba in mod radical, in dreapta pajistile urcand de acum chiar pana pe linia culmii, in timp ce in stanga padurea ramane compacta. Din sa, urcam in directia nord pe o potecuta destul de firava care urmeaza aproape matematic culmea, tinand liziera padurii. Dupa cateva sute de metri depasim o stana care din fericire se afla mult in jos pe versantul estic si cotind usor catre stanga ne apropiem de tinta finala.
Daca pe Varful Munticelu privelistea era larg deschisa catre vest si inchisa catre est de desisul padurii, acum este exact invers asa ca panoramam cu nesat catre Ceahlau, Criminis, Danciu, Highes si chiar catre Varful Magura din Muntii Bistritei.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura





12 Silueta inconfundabila a Ceahlaului ne insoteste pana aproape de varf.

Intram din nou in padure, coboram usor intr-o mica sa avand grija sa ocolim locurile mai priporoase, mai ales ca poteca se pierde si urcam ultima panta pana pe varful Pietrii Sugaului (1395 m conform hartii Dimap). Marile abrupturi ale Pietrii sunt situate la 150-200 metri vest de varf, asa ca ne aflam in plina padure, privelistea fiind obstructionata aproape in toate partile, cu o mica exceptie catre nord unde observam abrupturile Danciului.

Muntii Hasmas, Piatra Sugaului - Romania, natura





13 Highesul Ascutit (1502 m), in plan mai indepartat in centru-dreapta imaginii si Vf. Danciu (1482 m) in stanga.

Pamantul este brazdat in toate directiile de foste transee ramase din timpul razboiului si astfel ne gandim pentru o clipa la anonimii care au luptat si poate chiar au platit cu viata in acest loc.

De aici putem opta ca sa ne intoarcem pe acelasi drum sau sa continuam spre Criminis - Vf. Danciu - Capul Jidanului si de ce nu pana pe Piatra Vitos sau chiar mai departe. Daca alegem prima varianta va trebui sa coboram jgheabul pamantos amintit mai devreme, cu foarte mare atentie, ocolindu-l eventual prin dreapta. Trecand cu bine de acest obstacol drumul nu ne mai pune probleme pana jos in Bicaz Chei unde vom ajunge dupa circa 5 ore de la plecare.

Fişiere ataşateMărime
hasmas_sugau_harta1.jpg162.82 KB
hasmas_sugau_harta2.jpg516.1 KB
hasmas_sugau_image2.jpg309.54 KB
hasmas_sugau_image3.jpg188.52 KB
hasmas_sugau_image4.jpg274.65 KB
hasmas_sugau_image5.jpg186.59 KB
hasmas_sugau_image6.jpg260.34 KB
hasmas_sugau_image7.jpg182.5 KB
hasmas_sugau_image8.jpg321.09 KB
hasmas_sugau_image9.jpg240.14 KB
hasmas_sugau_image10.jpg225.12 KB
hasmas_sugau_image11.jpg375.18 KB
hasmas_sugau_image12.jpg294.53 KB
hasmas_sugau_image13.jpg215.72 KB
adrian_rosca.jpg48.54 KB
hasmas_sugau_image1.jpg82.64 KB

Hasmas, creasta

Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Rasfoind filele unui album turistic de acum 20-50 de ani este imposibil sa nu dai peste imaginea reprezentativa a Muntilor Hasmas, in acele vremuri, Piatra Singuratica si cabana cu acelasi nume, de la poalele ei. Desigur, tot in Muntii Hasmas se afla si Lacul Rosu, si Cheile Bicazului, dar acestea apareau prezentate ca obiective de sine statatoare, mai degraba pentru “excursantii” autocarelor, decat pentru montaniarzi.
Si ieri, si astazi, si maine numele Hasmasului a fost, este si va fi legat de imaginea Pietrei Singuratice. In proportie covarsitoare turismul in acesti munti se reduce la urcusul pana la aceasta, pe unul dintre cele doua trasee clasice cu plecare din Balan - fie pe Paraul Fierului, fie pe cel al Scaunului, urmat de coborasul pe celalalt. Sunt si multi altii care se incumeta sa se... intinda pana pe Hasmasul Mare; mai putini sunt cei care “fac” creasta pana la Lacul Rosu, aproape nimeni pana in Poiana Tarcau.

Descriem in continuare doua trasee in circuit prin Muntii Hasmas, cu plecare din Balan si cu trecere pe la Piatra Singuratica, dar care sa ofere drumetului nu doar ceva mai multa varietate peisagistica ci si posibilitatea de a-si face o imagine ceva mai... sintetica despre acesti munti.

1. Balan (gura Paraului Fantana lui Gal) - Pasul Tarcau - Vf. Ecem - Piatra Singuratica - Balan (gura Paraului Fierarului) (8 ore)

2. Balan (gura Paraului Scaunului) - Lacul Balan - Valea Paraului Fagul Oltului - Poiana Alba - Varful Hasmasul Mare - Saua Curmatura - Piatra Singuratica - gura Paraului Scaunului (8 ore)

Muntii Hasmas, creasta - Romania, natura, marcaje
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978


Fişiere ataşateMărime
hasmas_cu_diacritice.doc71 KB
hasmas_trasee_creasta.jpg850.12 KB

Hasmas, creasta, 1

1. Balan (gura Paraului Fantana lui Gal) - Pasul Tarcau - Vf. Ecem - Piatra Singuratica - Balan (gura Paraului Fierarului) (8 ore)

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978





Pe Paraul Fantana lui Gal urca un bun drum forestier cu inceputul in drumul judetean 125 care leaga comuna Sandominic de orasul Balan. Sunt 10 km din Sandominic (de la parasirea DN12/ E578, Brasov - Toplita) si 1 km pana la intrarea efectiva in Balan. Traversam Oltul (dincolo de pod este un loc larg, bun pentru parcare), iar dupa nici un kilometru si Paraul Fantana lui Gal, luand-o spre stanga pe un drum forestier lateral. La prima bifurcatie ce apare dupa 200 de metri alegem bratul drept. Drumul urca pe versantul stang al Vaii Tibec, ajungand in Pasul Tarcau dupa o ora si jumatate de la intrarea in traseu. Teoretic, ne-a insotit marcajul cruce rosie, foarte rar si degradat.
Suntem la 1305 metri altitudine, pe cumpana de ape dintre Vaile Olt si Trotus si la granita dintre Muntii Hasmas si Munceii Nascalat (in legatura cu pozitia acestora fata de vecinii lor vezi http://www.romania-natura.ro/node/360). Imaginile care ne intampina sunt deosebite: spre sud, creasta Nascalatului, spre est, Valea Iavardi, Muntele Iavardi, iar in spatele lor, Muntii Tarcau. In spatele nostru, adica spre vest, privirea ramane suspendata deasupra Vaii Oltului. Spre nord se desfasoara creasta Hasmasului spre care incepem sa urcam, condusi de rare semne ale marcajului banda rosie, dar pe o poteca lata, bine conturata.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
1 Intram pe poarta Parcului National Hasmas - Cheile Bicazului. Traversam paraul Fantana lui Gal; vom parasi imediat drumul de pe valea sa, cotind spre stanga pe primul brat lateral.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje












2 Dupa mai bine de o ora de urcus, pe drum forestier, ajungem sub culmea principala a Hasmasului; un izvor bogat, intr-o poienita in marginea drumului e bun pretext pentru popas.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje










3 Pe culmea Hasmasului, in Poiana Tarcau.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje






4 De pe primele pante ale Varfului Stancilor avem larga perspectiva sre sud, asupra Poienii Tarcau din care-si trage obarsia Paraul Iavardi. Pe dreapta ei, culmile Munceilor Nascalat, iar pe stanga Varful Iavardi.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje






5 Gradinita cu: porumbei (Muscari botryoides), ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior), spanz (Heleborus purpurascens).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje




















6 Spanz (Heleborus purpurascens). Ceea ce par a fi petale sunt sepalele florii, cele doua randuri de petale - verzulii cu baza galbuie - fiind transformate in rezervoare nectarifere.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje




















7 Floarea-Pastelui-galbena (Anemone ranunculoides).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje




















8 Ghiocel (Galanthus nivalis).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje




















9 Viorele (Scilla bifolia).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
























10 Branduse-de-primavara (Crocus vernus).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
















11 Pajiste cu brebenei (Corydalis solida).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
















12 Brebenel (Corydalis solida). Se deosebesste de Corydalis cava prin faptul ca are bulbul compact, frunzele dublu-palmate, iar stipelele (frunzulitele dintre flori) digitat sectate; a doua specie are bulbul adesea gol, frunzele simplu palmate si stipelele nesectate.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
























13 Laptele-pasarii (Gagea minima).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
























14 Ghintura-de-primavara (Gentiana verna).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
























15 Flamanzica (Draba aizoides).











Poteca suie usor, ramanand pe coasta, sub linia de maxima altitudine a culmii. Valea Oltului dispare din peisaj, apar in schimb Valea Bicajelului si Culmea Rece, care o strajuie pe partea sa dreapta. Curand coboram intr-o sa joasa si larga, de unde reurcam inaltimea pierduta, trecand pe langa cateva halde de steril, martori ai unei vechi activitati miniere in zona (Balanul a fost mai bine de un secol, pana prin anii 1990, o importanta exploatare miniera de cupru din Romania, azi inchisa).
Traversam de-a coasta o zona impadurita iesind la... lumina aproape de Varful Ecem (1707 m), marcat de prezenta pe el a unei imense cruci metalice. Poteca nu urca pe varf, ramanand sub creasta, lipita de marginea padurii. E pacat sa nu urcam si sa pierdem astfel magnificul peisaj de care am avea parte. De pe Varful Ecem urmam creasta spre nord, pentru a ajunge deasupra Morii Dracului, o zona de abrupt cu numerosi colti de calcar aflati in dezagregare permanenta, sub care este formata o imensa trena de grohotis care aminteste de Marele Grohotis din Piatra Craiului.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje

16 Am trecut de Varful Stancilor; urmeaza Varful Ecem.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje





17 In dreapta noastra, spre vest, Valea Bicajelului, Culmea Rece pe dreapta ei, iar in ultimul plan Muntii Tarcau.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje









18 Spre Varful Ecem. In stanga, sub Varful Iavardi, obarsia Bicajelului; in dreapta spate, culmile Munceilor Nascalat.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje




19 Vedere de pe Varful Ecem. In centrul imaginii, Paraul Fierarului; pe culmea mica, impadurita, din dreapta vaii, coboara marcajul banda albastra de la Piatra Singuratica la Balan.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje















20 Privind de pe Varful Ecem spre zona izvoarelor Oltului. Se evidentiaza Varful Sipos/ Arbore (1568 m), cel mai inalt de pe interfluviul dintre bazinele de obarsie ale Oltului si Muresului, dar si al Munceilor Voslobenilor (pendinte de Muntii Giurgeu).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje

21 Tot de pe Varful Ecem, intorcand privirea mai spre dreapta: in prim plan, platoul de deasupra Morii Dracului; mai in spate, Hasmasul Mare; in fundal-dreapta, Hasmasul Negru.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje

22 Privind de deasupra Morii Dracului spre Hasmasul Mare, intersectam cu privirea crestetele steiurilor ce alcatuiesc Piatra Singuratica.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje

23 Coborand spre Piatra Singuratica.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje

24 Langa Piatra Singuratica.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje

25 De langa Piatra Singuratica, privind in urma spre zona Pietrei Soimului. La baza stancii din dreapta imaginii, nu departe de poteca, se afla Avenul din Piatra Soimului (-30 m).

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje





26 Tot de langa Piatra Singuratica ni se dezvaluie parte din grohotisul de sub Moara Dracului.





De aici coboram spre marginea padurii, unde vom reintalni poteca marcata care se lasa catre Piatra Singuratica. Coborasul e in doua trepte: dupa prima, mai mica si mai... lejera, ajungem intr-o sa larga, din marginea careia, printr-o fereastra a padurii putem admira Piatra Singuratica. Treapta a doua a coborasului e lunga si mai abrupta, incomoda si datorita unor mici portiuni cu grohotis. In dreapta noastra se inalta, fara sa o vedem prea bine din cauza padurii, masiva Piatra a Ciobanului. La baza ei se afla unul dintre putinele avene (-30 metri denivelare) din Hasmas. Dar nu e singurul fenomen carstic pe care il gazduieste imensa stanca.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje





27 Ceea ce se mai numeste, totusi, cabana Piatra Singuratica!

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje









28 Moara Dracului - vedere de pe piciorul final al coborarii de la Piatra Singuratica la Balan.

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje





29 Final de traseu, in Valea Fierarului.





Depasind Piatra Ciobanului iesim din padure terminand coborarea intr-o mare sa, langa grupul uriaselor stanci care alcatuiesc Piatra Singuratica. Le vom ocoli prin stanga pentru a iesi in poiana in care se afla cladirea degradata a cabanei Piatra Singuratica. De aici coboram pe panta inclinata din fata cabanei, urmarind marcajul banda albastra. Dupa ce traversam izvoarele Paraului Scaunului ne instalam pe creasta impadurita a interfluviului dintre acesta si Paraul Fierarului. Cateva luminisuri ne permit sa surprindem imaginea haosului de sub Moara Dracului. Dupa 2 ore sfarsim coborarea pe malul Paraului Fierarului de unde, pe ulita Fierarului, iesim pe strada principala a Balanului. Ne mai despart 2,5 km, prin oras, de gura Paraului Fantana lui Gal.


Fişiere ataşateMărime
hasmas_trasee_creasta_1.jpg858.62 KB
foto1_hasmas1.jpg85.82 KB
foto2_hasmas1.jpg202.36 KB
foto3_hasmas1.jpg129.57 KB
foto4_hasmas1.jpg144.49 KB
foto5_hasmas1.jpg304.61 KB
foto6_hasmas1.jpg220.87 KB
foto7_hasmas1.jpg226.47 KB
foto8_hasmas1.jpg374.84 KB
foto9_hasmas1.jpg276.14 KB
foto10_hasmas1.jpg310.66 KB
foto11_hasmas1.jpg296.24 KB
foto12_hasmas1.jpg353.41 KB
foto13_hasmas1.jpg401.35 KB
foto14_hasmas1.jpg365.86 KB
foto15_hasmas1.jpg385.04 KB
foto16_hasmas1.jpg278.44 KB
foto17_hasmas1.jpg154.34 KB
foto18_hasmas1.jpg266.1 KB
foto19_hasmas1.jpg183.46 KB
foto20_hasmas1.jpg376.7 KB
foto21_hasmas1.jpg391.93 KB
foto22_hasmas1.jpg336.37 KB
foto23_hasmas1.jpg433.22 KB
foto24_hasmas1.jpg376.75 KB
foto25_hasmas1.jpg343.99 KB
foto26_hasmas1.jpg194.61 KB
foto27_hasmas1.jpg114.14 KB
foto28_hasmas1.jpg379.2 KB
foto29_hasmas1.jpg197.26 KB

Hasmas, creasta, 2

2. Balan (gura Paraului Scaunului) - Lacul Balan - Valea Paraului Fagul Oltului - Poiana Alba - Varful Hasmasul Mare - Saua Curmatura - Piatra Singuratica - gura Paraului Scaunului (8 ore)

Muntii Hasmas, creasta, 1 - Romania, natura, marcaje
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978





Drumul judetean 125 care leaga comuna Sandominic de orasul Balan tranziteaza orasul sub numele de Strada 1 Decembrie, parasindu-l la confluenta Oltului cu Paraul Scaunului (ultimul kilometru si jumatate are asfaltul distrus). De aici se continua cu un drum forestier, DJ 125A, cu capatul in DN 12C, Gheogheni - Bicaz, la 2 km de Gheorgheni, dupa ce salta peste pasul Trecatoarea Oltului.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje
















1 La podul de peste Paraul Scaunului, la iesirea din orasul Balan, este punctul de intrare in traseu.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje








2 Vedere de pe drumul judetean Balan - Gheorgheni, cu abruptul Hasmasului Mare.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje








3 La gura Paraului Fagul Oltului. Obiectivul principal este in fata: Hasmasul Mare!





Urmam perpedes acest drum cale de 2,5 km, insotiti de semnele a doua marcaje: banda albastra si triunghi rosu. Triunghiul rosu e al unui traseu care vine de la cabana Piatra Singuratica (pe care vom cobori si noi in final la gura Paraului Scaunului) si duce la Gheorgheni, trecand peste Varful Sipos, punctul somital al interfluviului dintre izvoarele Oltului si Muresului. Banda albastra marcheaza pur si simplu drumul forestier pe care mergem pana in Pasul Trecatoarea Oltului, care desparte bazinul de obarsie al Oltului de unul dintre afluentii, indirecti, ai Muresului, Fagul Inalt.
Dupa cei 2,5 km, timp in care am trecut pe langa Lacul de acumulare Balan, ajungem la o intersectie de drumuri forestiere, unde triunghiul rosu ne paraseste, suind pe piciorul de munte prins intre vaile care determina intersectia. Noi continuam pe drumul de pe Valea Oltului, spre dreapta, inca 1 km, pana la gura Paraului Fagul Oltului. Pe valea, foarte larga la gura, a acestui parau urca un vechi drum forestier din ce in ce mai prost conturat pe masura ce-l urmam in amonte. Dupa 10 minute, la o prima intersectie alegem bratul din stanga, cel care incepe sa urce, parasind firul apei. La urmatoarea intersectie alegem drumul din dreapta. Am observat intre timp aparitia patratelor rosii care marcheaza hotarul Parcului National Cheile Bicazului - Hasmas, de care ne cam vom tine.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje


4 Teoretic, suntem la capatul drumului forestier de pe Valea Fagului Oltului; practic, acesta continua cu un drum de exploatare forestiera care urca in Poiana Alba, trecand prin dreapta Telecului Mic.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje












5 Suntem in Poiana Alba, pe latura sa vestica. Poteca de creasta (banda rosie) parcurge poiana pe latura sa estica, iesirea, pentru a urca pe Hasmasul Mare, facandu-se spre dreapta (nord). Saua din fata, intre Telecul Mare (stanga) si Dantias permite o coborare rapida si usoara la marele izvor carstic Apa Calda; intre Avenele din Telecul Mare si aceasta exurgenta exista o diferenta de nivel de 600 m!

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje
6 Tufa de tulichina (Daphne mezereum).





Urcusul se inteteste o vreme, timp in care am intrat in cuprinsul Parcului (marcajul e undeva, in stanga noastra). Reintalnim semnele marcajului la o intersectie importanta a drumului; bratul ce pare mai bine conturat pleaca spre dreapta, in urcus sustinut, dar nu ne intereseaza. Noi mergem inainte, suind, insa moderat. O mica poienita ne ofera imaginea versantului stancos al unuia dintre umerii Hasmasului Mare. De aici drumul este, timp de 10 minute, cvasiorizontal.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje
7 Privind din saua de sub Hasmasul Mare spre Poiana Alba: in centru, Telecul Mic; prin coltul poienii din stanga am intrat, urcand din Valea Fagului Oltului.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje




8 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje
























9 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje




































10 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje




































11 Spre punctul somital al Hasmasului Mare (1792 m).

Ajungem la o noua intersectie: inainte drumul pare mai putin clar, spre dreapta urca usor. Alegem bratul drept, care ne scoate intr-o taietura dominata de peretele stancos al Telecului Mic. Drumul incepe sa urce spre el. Intr-un sfert de ora ajungem sus, in marginea Poienii Albe. Candva, pe aici urca/ cobora traseul marcat cu cruce albastra care leaga Poiana Alba de Valea Oltului prin Valea Fierului, asa cum il descrie Emilian Cristea in cel mai cunoscut ghid al Hasmasului (Editura Sort-Turism, Bucuresti, 1978). De un timp, traseul a fost modificat, vechile semne fiind sterse, iar capatul sau, din Poiana Alba, se afla acum in extremitatea sudica a poienii, acolo unde sunt capetele a inca doua trasee, care leaga Poiana Alba de Lacul Rosu, marcate cu punct albastru si banda albastra, si pe unde trece si marcajul principal de creasta, banda rosie.
Noi am iesit in extremitatea nordica a Poienii Albe. O traversam pentru a ajunge pe latura ei estica, pe unde trece poteca de creasta, cea marcata cu banda rosie, pe care ne vom continua traseul mergand spre dreapta. Urcam un valcel activ doar la ploi, pana intr-o sa, a Mieilor, aflata sub Varful Hasmasul Mare, ascuns insa vederilor noastre de padurea ce-i acopera versantii dinspre noi (cel nordic si cel estic). Amanam dorinta fireasca de a urca pe varf, ocolindu-l prin paduricea de molizi si ienuperi, pana iesim sub creasta cvasidezgolita, acoperita doar de tufe de ienupar si molizi pitici, a Hasmasului Mare, la doar un sfert de ora distanta de Saua Mieilor.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje




12 Privelisti de pe Hasmasul Mare spre Valea Oltului, in aval: Balanul si, putin mai sus pe Olt, parte din Lacul Balan; in stanga se evidentiaza culmea pe care se coboara in finalul traseului (este cea mai putin inalta si despadurita in partea finala).

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje












13 Tot spre sud, dar mai spre est, vedem Varful Ocem cu grohotisul Morii Dracului sub el, Piatra Ciobanului, iar mai in fata, in umbra lor, Piatra Singuratica.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje




14 Valea Oltului spre amonte: in centru, confluenta dintre Olt si Paraul Medies, care tocmai ce s-a unit cu Paraul Fierului (bratul din stanga imaginii); pe acesta din urma urca/ coboara traseul cruce albastra dintre confluenta si Poiana Alba. Obarsia Oltului e marcata in imagine de Varful Sipos, dar si de saua joasa a Trecatorii Oltului.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje










15 Tot spre nord, dar mai spre est, avem panorama Poienii Albe. Din capatul ei, spre dreapta este directionat traseul marcat cu punct albastru care trece pe sub Piatra Potcoavei, peste Muntele Rotund, ocoleste pe stanga Varful Hasmasul Negru, continuand (in afara imaginii) peste Muntele Ghilcos, pana la Lacul Rosu; din capatul Poienii Albe spre dreapta, pe Culmea si pe sub Piatra Ciofronca, se duce traseul banda rosie pentru a intra, prin Pasul Pangarati (in afara imaginii), in Muntii Giurgeului; tot din Poiana Alba coboara, intre cele doua trasee de culme, pe Paraul Oii, pana la coada Lacului Rosu, un traseu marcat cu banda albastra.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje

16 Curmatura dintre abruptul Hasmasului Mare si cel al Ecemului, avand in centru Piatra Singuratica.

Lasam poteca marcata si suim piezis spre creasta, in sens opus varfului, pentru a mai taia din taria pantei, ajungand astfel deasupra abruptului stancos al Hasmasului Mare, dinspre Valea Oltului. Imaginile sunt uluitoare; ele trebuie vazute si nu povestite. Dupa ce ne vom indestula cu ele urcam spre varf pe o potecuta lejera care se atine la marginea marelui abrupt, pe stancariile caruia, daca avem sanse, putem vedea capre negre sau chiar... mufloni. Inainte de a atinge varful trecem pe langa o enorma cruce metalica instalata de un club de turism/ ecologie - acelasi care a instalat o cruce similara pe Varful Ecem, ceea ce te face sa te intrebi daca n-ar fi fost mai eficienta si mai ales mai benefica turismului cheltuirea banilor si eforturilor aferente pentru refacerea marcajelor.
Dupa a doua portie de panorame pe care ni le releva inaltimea maxima a Muntilor Hasmas (1792 m), revenim in poteca principala. Un timp, aceasta traverseaza la orizontala o zona impadurita, iese apoi din nou la gol pentru a cobori in Saua joasa a Curmaturii, nu departe de stancariile Pietrei Singuratice. Poteca le ocoleste prin dreapta, trece pe deasupra unui izvor puternic (si nu pe langa izvor!) suind un ultim prag aflat chiar in spatele cabanei Piatra Singuratica.

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje






17 Pe prima parte a coborarii pe Valea Paraului Scaunului...

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje


















18 ... si pe a doua, ...

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje












19 ... o pajiste inflorata cu ...

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje
























20 ... ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior), ...

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje






























21 ... gainuse (Isopyrum thalictroides), ...

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje






















22 ... poroinic (Dactyilorhiza sambucina).

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje








































23 ... poroinic (Dactyilorhiza sambucina).

Muntii Hasmas, creasta, 2 - Romania, natura, marcaje




































24 O ultima privire, din capatul vaii spre abruptul Hasmasului Mare.

De aici coboram panta din fata cabanei pe poteca marcata cu banda albastra - cea pe care am terminat traseul descris anterior. (De la jumatatea pantei, un marcaj cruce albastra conduce, in jumatate de ora, pana la un punct de belvedere numit La Panda, situat la baza grohotisului de sub Moara Dracului). In mod normal, banda albastra e insotita de triunghiuri rosii, rare si degradate care continua directia pantei pe un valcel sec si abrupt apartinand, morfologic vorbind, Vaii Paraul Scaunului. Coborarea e rapida, panta fiind constant mare, cel putin in prima sa treime. In a doua treime se mai linisteste, mai ales ca iesim intr-o vasta poiana cu largi deschideri spre vale si, lateral dreapta, spre abruptul Hasmasului Mare. Aproape de capatul poienii, aparitia unor garduri ne indeamna sa deviem spre stanga, pentru a cobori in Valea Paraul Scaunului. Mai avem un sfert de ora pana la gura paraului, unde ia sfarsit traseul, in acelasi loc de unde l-am si inceput.


Fişiere ataşateMărime
hasmas_trasee_creasta_2.jpg1.07 MO
foto1_hasmas2.jpg81.87 KB
foto2_hasmas2.jpg90.47 KB
foto3_hasmas2.jpg135.77 KB
foto4_hasmas2.jpg220.26 KB
foto5_hasmas2.jpg202.04 KB
foto6_hasmas2.jpg344.14 KB
foto7_hasmas2.jpg247.67 KB
foto8_hasmas2.jpg292.97 KB
foto9_hasmas2.jpg429.25 KB
foto10_hasmas2.jpg358.86 KB
foto11_hasmas2.jpg268.22 KB
foto14_hasmas2.jpg214.98 KB
foto15_hasmas2.jpg333.61 KB
foto16_hasmas2.jpg410.85 KB
foto17_hasmas2.jpg204.69 KB
foto18_hasmas2.jpg156.72 KB
foto19_hasmas2.jpg238.77 KB
foto20_hasmas2.jpg277.32 KB
foto21_hasmas2.jpg228.07 KB
foto22_hasmas2.jpg326.19 KB
foto23_hasmas2.jpg313.39 KB
foto24_hasmas2.jpg341.13 KB
foto12_hasmas2.jpg108.82 KB
foto13_hasmas2.jpg268.05 KB

Hasmas, creasta, montaj imagini

99 de planse cu imagini comentate si harti (cuprinse in fisierele hasmas_pe_creasta_1.pdf si hasmas_pe_creasta_2) ne ajuta sa calatorim pe toata creasta Masivului Hasmas.

Hasmas, pesterile

Articol, reprodus - cu imbunatatiri - din Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti, numarul 7, 1980. Pentru alte imagini si harti vezi http://www.romania-natura.ro/node/488.

Pesterile din Muntii Hasmas - Romania, natura





























continuarea textului, vedeti hartile

Fişiere ataşateMărime
pesteri_hasmas_1.jpg878.47 KB

Hasmas, varful principal

De pe culmea dintre Fagul Mic si Fagul Rotund (http://www.romania-natura.ro/node/226) privirile ne sunt atrase de Hasmasul Mare (Haghimasul Mare, 1792 metri, stanga) si Muntele Ascutit (Piatra Ascutita/ Ecem, 1707 metri); intre ele, grupul de stanci numit Piatra Singuratica (1587 metri).

foto: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

descarca panorama de 111 x 44 centimetri


Pestera Munticelu, Hasmas

Vasile Bouaru, Costica Martinescu (Radauti)

Pestera Munticelu a fost descoperita in anul 1973 de cativa copii care au mers sa culeaga ghiocei. Din acest motiv se mai numeste Ghiocelu.
Accesul spre pestera se face de la intrarea din aval in Cheile Bicazului, pe langa ultimele case din satul Bicaz Chei. La iesirea din acest sat, cum mergem spre Lacul Rosu, pe partea stanga se afla o cariera de piatra iar pe partea dreapta este un drumeag care se strecoara printre niste case (foto 1). Este acelasi drum pe care l-am descris, in sens de coborare, la http://romania-natura.ro/node/795. Ne inscriem in urcus pe acest drum.
Pestera Munticelu, Hasmas
1

continuarea articolului, cu harta si imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
1pestera _munticelu_hasmas.jpg291.09 KB

Pestera Suhard, Muntii Hasmas

Vasile Bouaru, Costica Martinescu (Radauti)

Este situata pe versantul stang geografic al Raului Bicaz, in Muntele Suhardul Mic. Accesul la gura pesterii este usor. Din statiunea Lacul Rosu se coboara circa 1,8 km pe DN12C inspre satul Bicaz Chei. Ajungem la un pod aflat pe partea stanga cum coboram, peste care se desprinde din DN12C un drum forestier care duce in Cheile Cupasului (vezi imaginea 11 din http://www.romania-natura.ro/node/852 ). Imediat cum traversam acest pod se desprinde pe partea stanga, in urcus, o poteca (foto 1).
Pestera Suhard, Muntii Hasmas
1

continuarea articolului, cu imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
1pestera_suhard_hasmas.jpg331.39 KB

Tunel si Munticelu, pesteri in Hasmas

Vasile Bouaru (Radauti)

11 aprilie 2012. Pestera Tunel se afla in Cheile Sugaului, situate la intrarea dinspre aval in Cheile Bicazului (cea dinspre satul Bicaz-Chei). Se pare ca s-a format prin prabusire, in imensa Piatra a Glodului.
Accesul spre pestera este facilitat de soseaua care strabate Cheile Bicazului, dinspre Moldova spre Transilvania, pe la Lacul Rosu. La iesirea din amonte a satului Bicaz-Chei incep vestitele Chei ale Bicazului (harta 1, extras din Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978).
Romania, cele mai mari pesteri in sist

continuarea articolului, cu imagini si harta


Fişiere ataşateMărime
1_hasmas_pestera_munticelu_tunel_zona.jpg296.91 KB