Muntii Rarau, Cheile Moara Dracului

Muntii Rarau, Cheile Moara Dracului

Participanti: Cristi Schipor, Paul Coman, Vasile Bouaru.

Unul dintre cele mai frumoase trasee care urca spre Varful Rarau si spre Pietrele Doamnei este cel prin Cheile Moara Dracului. Ca punct de plecare am ales gara CFR Campulung Est. Din vecinatatea ei se desprinde si drumul clasic care urca pe Rarau, cel care urmareste indeaproape albia Paraului Izvorul Alb.

extras harta din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983

Am iesit din gara, de unde se vede deja abruptul Raraului, pe drumul din spatele ei si am mers pe el circa 25 minute inspre Suceava, deci spre partea opusa orasului Campulung Moldovenesc. Dupa aceasta portiune aproape rectilinie drumul asfaltat coteste spre stanga fata de sensul nostru de mers. Din acest loc se observa un indicator si un drum neasfaltat care traverseaza spre dreapta calea ferata (foto 1). Tabla pusa pe stalpul indicator ne arata ca traseul pana la hotelul alpin dureaza 5 ore si ca traseul este interzis iarna. Marcaj este crucea rosie.

1

Ne-am inscris pe acest drum, care urmeaza Paraul Valea Caselor. Peisajul este superb. Desi sunt case si pensiuni, totusi locurile sunt incantatoare. Padurile care acopera versantii muntelui precum si verdele ierbii care seamana cu un gazon ne “fura” privirea. Depasim ultimile gospodarii si avem grija sa ne abatem spre dreapta la prima intersectie pe care o intalnim, aflata la circa 40 minute dupa ce ne-am inscris pe acest drum. Drumul din stanga duce spre o alta localitate, celebra prin codrii ei seculari, Slatioara. Mai parcurgem 15 minute si ajungem la capatul acestui drum, unde, pe partea stanga se afla un izvor de unde e bine sa ne aprovizionam cu apa (foto 2).

2

De la acest izvor ne abatem spre dreapta, traversand un parau care vine dinspre Cheile Moara Dracului si urcam pe malul opus, prin padure, pe o poteca care ne duce direct spre chei. Traseul este foarte bine marcat. La un moment dat poteca se termina brusc, rupta de paraul pe langa care urcam (foto 3). Coboram spre albia paraului si intram in chei. Desi nu sunt foarte lungi, avand circa 60 m, totusi sunt foarte spectaculoase. Pereti inalti de calcar, apropiati intre ei, ajungand in unele locuri la aproape 3 metri departare, grote si surplombe spectaculoase si cascade tumultoase intregesc peisajul (foto 4 si 5). Privim uimiti cum a putut natura sa daltuiasca asemenea pereti si de aceea facem un binemeritat popas.

3

4

5

O data depasite cheile urmam drumul mai departe. Poteca incepe sa urce prin padurea aflata in dreapta noastra, in sensul de mers. Panta este destul de mare pe alocuri dar in circa 25-30 minute o depasim si ajungem intr-o poiana intinsa si care are in partea dreapta a ei fata de sensul nostru de urcus, niste case (foto 7). Urcam pana in partea superioara a poienii unde vom intalni un drumeag care suie mai departe, printr-o padurice de brazi tineri si desi. Din locul de unde parasim poiana fotografiem partea de sub releul de televiziune de pe Rarau (foto 6).

6

7

In aceasta portiune drumul este mai domol si panta mai mica. Printre brazii din partea dreapta se ascund stanci albe de calcar, foarte interesante dar care acum sunt acoperite de vegetatie. Ceva mai sus intersectam un mic drum forestier care urmeaza o curba de nivel. Dupa ce traversam acest drum poteca noastra incepe sa urce din nou, mai accentuat, prin padurea din fata. Marcajul este foarte bine dispus pe copaci asa ca nu exista pericol ca sa ne abatem de la poteca.
Urcam incet, incet pana ajungem in alta poiana unde din nou maretia perisajului ne imbie la popas. Chiar in fata se vad peretii de calcar alb de sub releu, care se lasa vertiginos spre padure. Ceva mai jos se vede si o fosta cariera de piatra. Poteca se abate spre stanga si chiar coboara foarte putin iar in locul unde parasim poiana si intram in padure intalnim un izvor. Urcam apoi printr-o padure cu copacii mai tineri si de aceea crengile sunt uneori la nivelul ochilor si trebuie sa fim atenti. Poteca serpuieste prin aceasta padurice si depaseste cateva zone mlastinoase dupa care peisajul se schimba brusc: intram intr-o padure cu copaci inalti si multe stanci de mici dimensiuni, printre care ne strecuram.
Daca vom fi atenti vom observa printre copaci, in stanga noastra cateva stanci mai mari si cu forme spectaculoase, de creneluri si degete. Le-am fotografiat mai de sus (foto 14, stancile aflate mai jos, in dreapta). Urmeaza din nou o panta accentuata care ii descurajeaza pe multi cand o vad deoarece este rectilinie si pare greu de urcat desi nu este prea lunga. In partea superioara a acestei pante se gaseste o mica stanca pe care ne asezam pentru un scurt popas.

Poate cea mai frumoasa priveliste pe care o avem din acest loc este imensul perete de calcar din dreapta noastra, in sensul de urcus (foto 9). Am mai urcat putin pana intr-o mica poienita, unde am lasat bagajele, si ne-am abatut la acest perete. Efortul de a cerceta zona ne-a fost rasplatit din plin. Peretele are aspectul unei creste ascutite si este destul de lung. Inca de la baza lui suntem intampinati de forme interesante cum numai calcarul poate lua (foto 11).

9

11

Am urcat si pe creasta peretelui, numai ca pentru traversarea lui este necesara o coarda, creasta avand cateva locuri care necesita cunostinte de alpinism. Din varful acestei stanci mai observam un grup de stanci spectaculoase, aflat mai sus si lateral fata de poteca (foto 12). In foto 12, in ultimul plan se vede pasunea alpina unde trebuie sa ajungem si noi cand vom reveni in poteca. Pe creasta pe care suntem intalnim plante interesante (foto 13) si facem si o fotografie spre vale (foto 14).

12

13 Zmeoaica, aerel, chimionul-capului, pidosnica, smeoaica, somnorel, somnoroasa, spata-dracului (Laserpitium latifolium).

explicatie: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

14

Undeva departe se vede si orasul Campulung. Deasupra noastra se roteste un stol de corbi. Varful Rarau se vede foarte aproape, desi ne desparte o vale adanca si putin umblata de turisti (foto 16). Tot pe stanca unde ne aflam intalnim plante tipic alpine (foto 17) iar la coborare alte plante frumos colorate (foto 18).

16

17

18 Omag, aconit, carul-lui-Venus, iarba-bubei/ coifului/ fierului/ jermilor, iarba-rea, marul-lupului, moartea-caprei, omag-albastru, palaria-calugarului, toaie (Aconitum napellus).

explicatie: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Revenim la bagaje si mai urcam pe poteca marcata pana la un izvor amenajat partial de unde ne alimentam iar cu apa (foto 19). Curiozitatea ne imbie sa cercetam si celelalte stanci pe care le-am vazut. Asa ca ne abatem iar spre dreapta fata de sensul de urcus, pe o potecuta care se strecoara printre brazi inalti si in cateva minute ajungem la baza unor stanci de dimensiuni apreciabile. Remarcam aici lichenii care parca au facut un desen abstract pe ele (foto 20).

19

20

In sus se observa o fisura uriasa si extrem de spectaculoasa. Ne deplasam pe la baza acestor stanci si in partea opusa fata de poteca marcata putem urca pana pe la mijlocul lor fara dificultate (foto 21, 22, 23). Pentru ca vremea tine cu noi avem priveliste deosebita in toate directiile dar mai ales spre varf si spre padurea de la baza stancilor. De langa stanca aflata cel mai sus din acest grup se observa o poteca nemarcata, dar destul de larga, care urca prin padure. Putem continua si pe aici urcusul pentru ca aceasta poteca duce, pe langa alte stanci, tot in pajistea alpina unde ajunge si traseul marcat.

21

22

23

Revenim insa in poteca marcata si continuam urcusul. Imediat dupa izvorul de unde ne-am alimentat cu apa intram intr-o poienita pe care o traversam si in partea opusa poteca coboara spre cateva izvoare foarte puternice dupa care urcam spre ultima poienita. Din aceasta poienita poteca coteste spre dreapta, traversand o foarte mica portiune din padurea care se rareste fiind aproape de varful muntelui. Iesirea in golul alpin este marcata de multe stanci mici raspandite de-a lungul drumului (foto 24).

24

Urmeaza apoi un urcus pe langa o stana, prin golul alpin. Ceva mai sus intalnim un indicator care ne arata si drumul spre Slatioara (foto 25). Mai arucam o privire inapoi (foto 26) apoi ne inscriem pe poteca ce din acest loc merge aproape orizontal. In acest loc, acum cativa ani in urma, intr-o iarna, pe Cristi si pe mine ne-a surprins o mica avalansa, suficient cat sa ne sperie.

25

26

Avem doua optiuni. Prima: sa mergem mai departe pe curba de nivel si sa traversam o portiune de padure defrisata pana in Saua Ciobanilor unde mai vine un traseu din Campulung, marcat cu cruce galbena, pe Paraul Limpedea. A doua: sa urcam in stanga noastra spre creasta care se observa si este foarte aproape de poteca. O data ajunsi pe acesta creasta observam spre est Popii Raraului (foto 27) iar in partea opusa crestei fata de directia de urcus, in vale, spre sud, un drum si multe stani. Coboram spre acest drum care ne conduce tot spre Saua Ciobanilor, sa aflata inainte de Varful Rarau.

27

Drumul amintit ocoleste varful pe stanga lui in sensul de urcus. Dupa o curba se vad si Pietrele Doamnei dar din alt unghi decat suntem obisnuiti (foto 28) iar in ultimul plan Muntele Giumalau. Mai parcurgem cateva sute de metri si vedem Pietrele Doamnei asa cum le stim din multele poze facute de turisti (foto 29). Depasim statia meteo si intersectam drumul care duce spre releul de televiziune si spre varf. De aici avem multe optiuni: fie ne indreptam spre stanga, spre cabana pastorala aflata ceva mai jos fie spre hotelul alpin aflat la circa 15 minute de mers pe drum.

28

29

Traseul ales este ceva mai dificil si recomandat turistilor bine antrenati dar ofera multe satisfactii. Mai are inca multe portiuni adiacente care trebuie cercetate pentru ca in apropiere se mai afla grote destul de mari si pesteri. Este nerecomandat iarna.

Fişiere ataşate	Mărime
moara_dracului_cu_diacritice.doc	41.5 KB
harta_moara_dracului.jpg	689.83 KB
moaradracului_1.jpg	120.31 KB
moaradracului_3.jpg	289.34 KB
moaradracului_4.jpg	578.14 KB
moaradracului_5.jpg	184.71 KB
moaradracului_6.jpg	364.1 KB
moaradracului_7.jpg	285.58 KB
moaradracului_9.jpg	165.81 KB
moaradracului_11.jpg	260.22 KB
moaradracului_2.jpg	70.13 KB
moaradracului_12.jpg	36.36 KB
moaradracului_13.jpg	85.34 KB
moaradracului_14.jpg	101.76 KB
moaradracului_16.jpg	62.5 KB
moaradracului_17.jpg	129.83 KB
moaradracului_18.jpg	116.42 KB
moaradracului_19.jpg	79.25 KB
moaradracului_20.jpg	126.16 KB
moaradracului_21.jpg	54.49 KB
moaradracului_22.jpg	91.1 KB
moaradracului_23.jpg	102.71 KB
moaradracului_24.jpg	58.51 KB
moaradracului_25.jpg	65.58 KB
moaradracului_26.jpg	52.42 KB
moaradracului_27.jpg	57.17 KB
moaradracului_28.jpg	45.35 KB
moaradracului_29.jpg	36.33 KB

Muntii Rarau, pestera noua langa varf

Muntii Rarau, pestera noua langa varf

Vasile Bouaru (Radauti)

10 mai 2009. Participanti: Sorin Vlonga, Ionut Lazar, Vasile Bouaru.

O data cu topirea zapezii am reluat un proiect mai vechi: cercetarea unei pesteri descoperita acum cativa ani pe Rarau. Iata-ne deci echipati si porniti la drum intr-o noua calatorie. Desi plouase cu o zi in urma si in aer inca mai plutea o mica ceata, totusi vremea se anunta buna si cea mai mare satisfactie am avut-o cand in apropiere de Campulung Moldovenesc am zarit Raraul inconjurat de un nor alb si pufos (foto 1).

1

Din apropierea garii Campulung Est ne inscriem pe drumul care are aproape 14 km lungime si duce pe Rarau (marcat cu punct rosu) (vezi harta, extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983).

Extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983.

La circa 2 km dupa ce ne-am incris pe acest drum trecem prin Cheile Izvorul Alb, dupa numele paraului pe care il urmam pana in varf. Aceste chei sunt flancate pe partea stanga in sensul de urcus de o impresionanta stanca numita Piatra Buhei iar pe partea dreapta de alte stanci de dimensiuni mai mici dar la fel de impresionante (foto 2; in primul plan, in stanga, partea inferioara a Pietrei Buhei iar in ultimul plan Masivul Rarau, cu releul de pe varf).

2

Ne abatem din drumul principal si urcam in circa 10 minute pe aceasta stanca. Din varful Pietrei Buhei se deschide o frumoasa priveliste atat asupra Masivului Rarau cat si a Vaii Izvorului Alb (foto 3 - din varf, ultimile case din Campulung par niste jucarii; pe la baza stancii se observa Paraul Izvorul Alb; foto 4 - Masivul Rarau, se observa releul de televiziune pe varf; foto 5 - Valea Izvorului Alb, traseul pe care trebuie sa-l parcurgem).

3

4

5

Ne intoarcem la drum si reluam traseul. Dupa circa 7 km de la gara incep si primele scurtaturi iar drumul asfaltat are primele serpentine. In curand trecem pe langa schitul Rarau si imediat dupa el incepe o noua scurtatura. Urcam incet, drumul nu ridica nici un fel de dificultati. Din scurtatura in scurtatura, urmand aceeasi poteca marcata cu punct rosu ajungem la o intersectie de unde se desprinde spre dreapta fata de sensul nostrum de urcus un drum spre satul Chiril aflat pe partea cealalta a Raraului, pe Valea Bistritei. Chiar in fata noastra se vede o frumoasa stanca, Piatra Soimului.

Noi urmam drumul din stanga, care ne scoate foarte aproape de cabana Rarau dar nu mergem spre ea ci continuam urcusul pe drumul care duce spre releul de televiziune din varful muntelui. Treptat iesim din padure in pajistea alpina si depasim cabana pastorala. Imediat dupa aceasta cabana parasim drumul si ne inscriem pe o poteca ce urmareste o curba de nivel. Directia este tot spre varf insa nu este necesar sa urcam ci mergem mai departe pe langa liziera padurii din stanga noastra.
Undeva in spate ni se deschide o frumoasa panorama asupra altui munte celebru din zona, Giumalaul (foto 6) iar in dreapta noastra se ridica maiestuos spre cer Pietrele Doamnei (foto 7). Mergem pe poteca noastra pana sub releu, unde vom observa lateral stanga fata de directia de mers niste pereti de stanca spre care ne abatem intrand in padurea de sub ei.

6 Ionut Lazar si Sorin Vlonga admira Giumalaul.

7

Coboram pe sub acesti pereti circa 200 m pana intalnim o gura a unui vechi tunel sapat se pare de austrieci, acum mai bine de un secol si care strabate versantul pe care se afla releul de televiziune (foto 8 - intrarea in tunel). Intram in tunel, pe care il strabatem in circa 15 minute si care are in cealalta parte trei iesiri. Prima o vom observa pe partea dreapta in sensul de parcurs al tunelului si da intr-un perete abrupt. A doua se afla pe partea stanga in sensul de mers si este cea mai spectaculoasa pentru ca da tot intr-un perete abrupt dar de unde ni se ofera o splendida pespectiva asupra Vaii Izvorului Alb (foto 9). In fine, ultima iesire da in padurea din partea de abrupt a Raraului, undeva pe sub releul de televiziune. Intr-o iarna am intalnit in acest tunel stalagmite de gheata precum si draperii din gheata (foto 24, 25).

8

9

24

25

O data iesiti din tunel ne abatem 50-60 m spre dreapta, urmand o firava poteca, pana la niste stanci de mici dimensiuni, primele pe care le intalnim si carora in mod normal nu le-am acorda atentie. Dar, daca vom urca cativa metri pana la o mica grota care se vede in fata noastra vom ajunge la intrarea in pestera pe care vrem sa o cercetam.

Ne echipam corespunzator pentru o coborare in pestera. Intrarea este foarte ingusta (foto 10) si se continua cu o fisura de circa 9 m lungime, aproape orizontala. Probabil ca daca cineva ar vrea sa intre ar fi oprit de faptul ca aceasta fisura este ingusta pana la 26 cm si pe alocuri ajunge la 40 cm (foto 16). O data depasita aceasta portiune orizontala intalnim doua guri descendente, una extrem de ingusta, pe unde nu se poate intra si a doua suficient de larga si pe care continuam sa inaintam (foto 11). Folosim si o coarda pentru siguranta si pentru a ne sprijini.

10 Ionut Lazar, la intrarea pesterii.

16

11

Pe peretii pesterii dezvoltate in calcar se observa multe concretiuni, inceputuri de stalagmite si stalactite. Ceea ce ne-a uimit este tunelul descendent care are o forma foarte interesanta (foto 12) (perfect explicabila din punct de vedere al evolutiei pesterii, aratand etape succesive ale curgerii apei - nota, Ica Giurgiu). La inceput este de forma aproximativ eliptica, cu axa mare de aproape 50 cm apoi devine aproape triunghiular. Coboram pe acest tunel circa 40 m (foto 13).

12

13

Ajungem apoi la o saritoare pe care o masuram: 6 metri (foto 15). Dupa saritoare mai parcurgem circa 20 m aproape orizontali, printr-o galerie foarte ingusta dar care permite ca un om sa stea in picioare si sa se strecoare pana dam de capatul pesterii (foto 14). Peste tot aceleasi mici concretiuni calcaroase care uneori ne impiedica la inaintare.

14

Dupa ce facem cateva masuratori si fotografii, parcurgem pestera in sens invers. Apreciem adancimea la circa 50 m. Ajunsi din nou afara constatam ca intre timp a plouat. In apropierea pesterii intalnim o tufa de liliac salbatic (foto 17).

17

Dupa ce strangem echipamentul ne gandim ca in timpul care ne-a mai ramas ar fi bine sa dam o tura prin imprejurimi. Astfel, parcurgem tunelul de sub releu in sens invers si dupa ce iesim in partea opusa urcam spre stanga pana ajungem la drumul care duce spre releu, foarte aproape de Varful Rarau. Urcam si varful pentru ca vremea tine cu noi si peisajul este magnific. Doar inspre Caliman se vad ceva nori mai incarcati de ploaie (foto 18).

18

20

21

23

De pe varf ne gandim sa trecem si pe la Pietrele Doamnei asa ca incepem sa coboram iar pe drum si apoi sa ne abatem spre stanga, pana sub Piatra Ciobanului, cea mai mica dintre Pietrele Doamnei si pe care se poate urca fara probleme. O data ajunsi in varful acestei pietre urmarim spectacolul pe care ni-l ofera natura: o panza de ploaie inspre Muntii Caliman. Coboram cu mare atentie de pe Piatra Ciobanului inspre celelalte Pietre ale Doamnei. O lume de stanci impresionante .... (foto 20).
Pentru ca se apropie seara coboram pe sub piatra mare, care domina prin maretie Raraul (foto 21). In cateva minute depasim si hotelul alpin, de unde ne gandim ca ar fi bine ca la coborare sa ne abatem si pe la Piatra Soimului, aflata la circa 10 minute de mers fata de hotel si spre care sunt indicatoare. Dupa parcurgerea unei mici portiuni de munte ajungem si in varful acestei stanci de unde admiram un frumos apus de soare precum si Pietrele Doamnei (foto 23). De la Piatra Soimului ne intoarcem la drumul asfaltat de unde coboram inapoi in Campulung Moldovenesc, bucurosi dupa tura facuta sus pe Rarau.

30 Cu rosu am marcat traseul care porneste din Campulung Moldovenesc pe la Valea Caselor si Moara Dracului. Traseul urmeaza Paraul Valea Caselor. Traseul nu este pe cresta ci pe un drum forestier, pe valea dintre munti. Din Cheile Moara Dracului traseul urca prin padure pana in poiana care se vede in partea stanga a pozei si de acolo urca tot prin padure si ajunge dupa stancile cele mari si albe care se vad in al doilea plan. Imagine facuta din vecinatatea Varfului Rarau.

31 Dupa ce depaseste acele stanci albe si mari din imaginea anterioara, traseul iese in pajistea alpina si urmeaza ce am marcat cu rosu, spre varf sau spre hotelul alpin; varianta marcata cu albastru trece pe sub un grup de stanci numite Popii Raraului, care merita sa fie vazute, nu sunt foarte inalte dar sunt spectaculoase. Imagine facuta din vecinatatea Varfului Rarau.

32 Varianta marcata cu albastru trece pe sub Popii Raraului si intalneste un drum care vine de la codrii seculari de la Slatioara si duce spre hotetul alpin Rarau. Acest drum se intersecteaza cu drumul care coboara de la releul de televiziune aflat in imediata apropiere a Varfului Rarau. Tot in acest drum da si traseul care vine de la Moara Dracului, cel marcat cu rosu in poza anterioara. Traseul marcat cu cruce rosie care vine de la Moara Dracului se intersecteaza cu drumul de la Slatioara intr-o sa inainte de varf daca venim dinspre Moara Dracului, numita Saua Ciobanilor, de unde se mai desprinde un traseu marcat cu cruce galbena care coboara spre Campulung, prin padure, pe Limpedea. Imagine facuta din vecinatatea Varfului Rarau.

33 Flori care seamana cu toporasii; 10 mai 2009, pe o stanca aflata intre Pietrele Doamnei.

Fişiere ataşate	Mărime
0_pestera_de_pe_rarau_cu_diacritice.doc	43 KB
1_harta_rarau.jpg	685.69 KB
1nm.jpg	183.58 KB
2nm.jpg	125.57 KB
3nm.jpg	314.05 KB
4nm.jpg	208.75 KB
5nm.jpg	334.44 KB
6nm.jpg	312.86 KB
7nm.jpg	326.66 KB
8nm.jpg	560.86 KB
9nm.jpg	297.75 KB
10nm.jpg	306.99 KB
11nm.jpg	207.08 KB
12nm.jpg	263.52 KB
13nm.jpg	430.36 KB
14nm.jpg	120.89 KB
15nm.jpg	220.33 KB
16nm.jpg	242.47 KB
17nm.jpg	676.72 KB
18nm.jpg	224.76 KB
20nm.jpg	371.02 KB
21nm.jpg	322.97 KB
23nm.jpg	420.39 KB
24nm.jpg	230.48 KB
25nm.jpg	354.85 KB
30nm.jpg	321.87 KB
31nm.jpg	205.49 KB
32nm.jpg	285.02 KB
33nm.jpg	508.29 KB

Muntii Rarau, spre Pestera Liliecilor

Muntii Rarau, spre Pestera Liliecilor

Vasile Bouaru, Cristi Schipor (Radauti)

Am pornit spre sfarsit de decembrie 2010 spre Rarau cu gand de a ajunge la Pestera Liliecilor. Am sosit la Campulung Est, in vecinatatea garii. De aici se desprinde drumul auto care conduce spre Rarau (vezi harta).

extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983

Traseul a fost descris partial la http://www.romania-natura.ro/node/242. Indicatorul arata 12 km dar drumul are vreo 14. Imediat dupa ce ne-am inscris pe acest drum intalnim pe partea stanga in sens de urcus o tablita care indica timpul de parcurs pana pe Rarau (4-5 ore). Marcajul pe care il vom urma acum este punct rosu si urmeaza indeaproape Paraul Izvorul Alb. Dupa circa 2 km de la gara intalnim Piatra Buhei (foto 3) iar in partea opusa alte stanci, ceva mai mici, dar la fel de impresionante. Impreuna formeaza Cheile Izvorul Alb.

3

6

Dupa exact 3 km de la intrarea pe acest drum apare prima bifurcatie importanta; traseul care se abate la stanga in sensul de urcus, marcat cu cruce galbena, se numeste Limpedea si pe acolo ajungem in Saua Ciobanilor, sub Varful Rarau. Noi urmam mai departe drumul marcat cu punct rosu. Mai sus cu circa 1 km avem perspectiva (foto 6) asupra crestei descrise la http://www.romania-natura.ro/node/592.

7

La ceva mai putin de 7 km de la intrarea pe drumul pe care suntem, imediat dupa ce am trecut un pod, intalnim prima scurtatura marcata cu sageata rosie (foto 7). Aceasta urmeaza paraul iar drumul se abate spre stanga intr-o mare si abrupta serpentina. Undeva mai sus scurtatura intalneste iar drumul si dupa cateva sute de metri depasim schitul Rarau. Imediat dupa schit drumul iar se abate la stanga dar marcajul urca drept inainte. Tot aici apar si marcajele triunghi albastru si triunghi galben, de care am amintit la http://www.romania-natura.ro/node/592. Aceasta este cea mai lunga scurtatura de pe toate traseele care urca pe aceasta parte a muntelui. Dupa ce am depasit-o, traversam din nou drumul de masina si imediat vom avea doua scurtaturi mici si apoi una ceva mai lunga care ne scoate intr-un loc mai deschis unde pe partea stanga putem observa urmele unei alunecari de teren de prin 1974. Apoi urmam din nou o foarte scurta portiune de drum si vine iar o scurtatura pe partea dreapta in sensul de urcus, ceva mai abrupta.
O data depasita si aceasta mai parcurgem circa 200 metri si urmeaza penultima scurtatura, cu cateva pante mai accentuate. Cand intalnim din nou drumul mai parcurgem pe el circa 1,5 km si intalnim tot pe partea dreapta ultima scurtatura, in dreptul unui izvor cu apa sulfuroasa. Ne inscriem pe ea si la iesire ajungem la intersectia drumului care urca din Campulung Moldovenesc, marcat cu punct rosu cu cel care suie dinspre Valea Bistritei, din satul Chiril, amintit la http://www.romania-natura.ro/node/592. Drept in fata, in ultimul plan se zareste Piatra Soimului, o impresionata stanca aflata in spatele hotelui Rarau, de pe care s-au facut imaginea 23 de la http://romania-natura.ro/node/242 si pozele 7-10 de la http://www.romania-natura.ro/node/402.
Indicatorul ne spune ca mai avem de urcat spre stanga circa 1 km pana la hotelul Alpin. De aici, dupa cateva curbe ajungem la o noua intersectie (foto 10). Pentru a ajunge la Pestera Liliecilor ne abatem spre stanga. Pe drumul din dreapta, in cateva minute am ajunge la hotelul Alpin.

10

11

Drumul din stanga duce spre releul aflat in varf. Mergem pe el si dupa 5 minute iesim in gol alpin unde pe partea stanga observam cateva cladiri printre care si cabana salvamont. Cabana pastorala este momentan in reconstructie. Pe dupa gardul cladirii din foto 11 trebuie sa ne abatem din drumul care duce spre varf pentru a ajunge la pestera (pana acolo mai avem 15 minute). Imediat dupa acest gard se mai afla o cladire din barne de lemn pe langa care duce traseul spre pestera (foto 12).

12

13

14

Din locul de unde am realizat imaginea anterioara vedem Varful Rarau (foto 13), iar spre vale surprindem o buna parte din traseul descris la http://www.romania-natura.ro/node/592 (foto 14). Suprindem vegetatia inghetata spre stana aflata ceva mai jos de varf (foto 15) precum si splendida padure de sub releu (foto 16).

15

16

17

Revenim apoi la cladirea din barne de lemn pe langa care ne deplasam spre padurea din fata (foto 17). Traversam spre dreapta un foarte mic damb pe care il coboram in partea opusa, unde intram intr-o poienita. De acolo ne deplasam usor spre stanga si intram pentru foarte scurt timp intr-o padure pe care o traversam destul de repede, pe curba de nivel. Apoi intram iar intr-o poiana unde urcam o mica panta aflata de asemenea pe partea stanga.

18

Intram intr-o poiana mai vasta unde in urcus intalnim indicatorul din foto 18, care avertizeaza ca focul si camparea sunt interzise aici. Ceva mai sus vedem toata poiana. Ne deplasam spre dreapta ei fata de directia de mers pana aici si cativa metri mai jos de bradul din foto 19 se afla intrarea in pestera.

19

20

De langa acel brad facem o fotografie si spre inapoi, pe unde am venit pana aici (foto 20) iar imediat dupa ce ocolim bradul ca sa ajungem la intrarea in pestera intalnim un mic perete (foto 21). In dreapta noastra se afla intrarea (foto 21, 23).

21

23
vezi aici harta si descrierea pesterii

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
1_harta_liliecilor_rarau.jpg	377.85 KB
0_spre_pestera_liliecilor_cu_diacritice.doc	35 KB
lilieci_rarau_3.jpg	146.01 KB
lilieci_rarau_6.jpg	119.27 KB
lilieci_rarau_7.jpg	213.04 KB
lilieci_rarau_10.jpg	129.18 KB
lilieci_rarau_11.jpg	115.35 KB
lilieci_rarau_12.jpg	178.28 KB
lilieci_rarau_13.jpg	269.49 KB
lilieci_rarau_14.jpg	266.46 KB
lilieci_rarau_15.jpg	157.65 KB
lilieci_rarau_16.jpg	197.12 KB
lilieci_rarau_17.jpg	123.11 KB
lilieci_rarau_18.jpg	132.38 KB
lilieci_rarau_19.jpg	236.23 KB
lilieci_rarau_20.jpg	189.2 KB
lilieci_rarau_21.jpg	183.11 KB
lilieci_rarau_23.jpg	168.48 KB

Pe Varful Rarau, prin Valea Seaca

Pe Varful Rarau, prin Valea Seaca

Participanti: la traseul de iarna, Cirsmariu Anca, Vasile Bouaru; la traseul de toamna, Radu Bouaru, Vasile Bouaru.

Decembrie 2010. Un frumos si spectaculos traseu care duce spre Varful Rarau este cel de pe Valea Seaca. In tura pe care o descriu mai jos am facut o varianta care leaga acest traseu de altul la fel de spectaculos.
Am pornit din centrul orasului Campulung Moldovenesc, spre est. E ger destul de puternic, senin iar zapada depusa cu cateva zile mai inainte e stralucitoare. Trecem de statuia voievodului Dragos si imediat dupa ea ne abatem la stanga. Daca vom fi atenti, undeva pe partea dreapta, ceva mai departe de statuie, apare o tablita indicatoare cu marcajele traseelor care pornesc de aici, respectiv triunghi galben si triunghi albastru.

extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983

Mergem mai departe, drumul serpuieste printre casele din oras si se abate treptat spre dreapta, catre munte. Deja se vede o vale care pare foarte adanca deoarece este strajuita de doua varfuri nu foarte inalte dar care au pante destul de mari: Bodea (1073) pe partea stanga in sensul de mers si Runcu (1129 m) pe partea dreapta (foto 1). Totul este inghetat si fumul de la case iese lenes. Undeva, in zare se vede creasta pe care vrem sa ajungem (foto 2).

1

2

Sosim in curand la un izvor amenajat langa care se afla o bancuta. In acest punct traseele marcate cu triunghi urca spre stanga fata de sensul de mers, parasind drumul pe care am ajuns pana aici. Noi am mers insa mai departe pe drumul pe care ne-am inscris din oras. Mai intalnim case. Apoi acestea se raresc treptat iar drumul capata aspectul unui drum forestier si incepe sa urce usor. La un moment dat zarim in fata golul alpin unde vrem sa ajungem precum si valea pe care vom urca. Apar si cateva bifurcatii; noi ne-am abatut spre dreapta in sensul de urcus. Undeva in stanga si aproape de creasta unde vrem sa ajungem se observa niste tancuri semete de stanca. Urcam incet, zapada e din ce in ce mai mare, dar pufoasa. Gerul este la fel de puternic iar brazii acoperiti cu zapada confera atmosfera de basm. Padurea in care intram nu este foarte deasa si facem o fotografie spre Varful Bodea (foto 4). Drumusorul incepe sa urce o panta mai accentuata si treptat se ingusteaza si devine poteca care se strecoara printre brazi.

4

Poteca urca si ceva mai sus ajungem intr-o poiana. Suim mai departe. In urcus ne batem incet spre dreapta. Creasta se zareste foarte bine in fata deoarece cerul este senin. Privim si spre inapoi si zarim tinta calatoriei noastre in toata splendoarea: Varful Rarau si Pietrele Doamnei (foto 6).

6

Undeva depasim un gard dupa care ajungem intr-o poiana care ne va scoate in creasta. In aceasta poiana observam in dreapta un stalp indicator cu marcajul banda albastra, de pe alt traseu care porneste tot din Campulung si duce spre Rarau (foto 8).

8

Peisajul este superb, zapada straluceste iar poteca urmeaza o curba de nivel. Aici, pe un bradut intalnim marcajul (foto 9). Facem o fotografie si spre traseul care vine din Pojorata (foto 10) (varianta descrisa la sfarsit).

9

10

11

Poteca traverseaza peisaje de vis (foto 11) si in foarte scurt timp ajungem in creasta de unde avem vizibilitate si in partea cealalta. Zapada este pe alocuri viscolita si alterneaza locurile cu zapada foarte mica cu cea cu zapada mai mare. In foto 12, creasta impadurita care urca spre stanga imaginii duce spre Giumalau iar in zare se vad crestele Obcinii Mestecanis si Muntilor Suhard. In partea opusa se vede luminat foarte frumos Raraul (foto 13). Pare foarte aproape dar mai este cale lunga pana acolo. Traseul este marcat foarte bine, in aceasta portiune golasa sunt multi stalpi indicatori (foto 14).

12

13

14

cititi aici partea a 2-a a articolului

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
0_harta_traseu_valea_seaca.jpg	395.63 KB
0_valea_seaca_cu_diacritice.doc	46 KB
rarau_valea_seaca_01.jpg	187.27 KB
rarau_valea_seaca_02.jpg	137.69 KB
rarau_valea_seaca_04.jpg	304.84 KB
rarau_valea_seaca_06.jpg	193.19 KB
rarau_valea_seaca_08.jpg	159.3 KB
rarau_valea_seaca_09.jpg	203.3 KB
rarau_valea_seaca_10.jpg	225.72 KB
rarau_valea_seaca_11.jpg	208 KB
rarau_valea_seaca_12.jpg	213.2 KB
rarau_valea_seaca_13.jpg	212.42 KB
rarau_valea_seaca_14.jpg	113.91 KB

Pestera Liliecilor, Muntii Rarau, harta, descriere

Pestera Liliecilor, Muntii Rarau, harta, descriere

Nanu Brates (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)
(articol aparut in Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti, numarul 4, 1976)

vezi de aici descrierea accesului actual la pestera

aceasta este o harta de 37x13 centimetri; ca sa aveti formatul ei maxim descarcati de mai jos, de la fisiere atasate fisierul lilieci_rarau_333.jpg

Cum copiati reviste/ harti/ fisiere pe calculatorul Dv.!

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!

Fişiere ataşate	Mărime
lilieci_rarau_111.jpg	104.15 KB
lilieci_rarau_222.jpg	211.91 KB
lilieci_rarau_333.jpg	51.24 KB
lilieci_rarau_444.jpg	65.23 KB