Piatra Craiului

Masiv spectaculos in toate anotimpurile, pentru tineri si varstnici, de la incepatori in ale muntelui la exploratori. In mare parte calcaros.
Muntii Piatra Craiului
























Piatra Craiului, din avion. Vedere dinspre sud-est, cu Creasta Sudica, Creasta Nordica si Piatra Mica.
foto: I. Giurgiu (Bucuresti)
(vezi detalii la https://sites.google.com/site/romanianatura8/home/carpatii-meridionali/p...)

Avenul din Grind/ Funduri
Papusa din Iezer si Piatra Craiului
Piatra Craiului, a nins la inceput de vara 2013
Traseul Anghelide, Piatra Craiului
Braul Cioranga Mare, ramura superioara
Braul Cioranga Mare, Piatra Craiului, 15 martie 2014
Braul Rosu
panorama explicata a crestei, de 103 x 65 centimetri
Prapastiile Zarnesti si Cheile Pisicii, redare in Google Earth
Parcurgere solitara iarna, fara cort, Carpatii Meridionali (6: Muntii Piatra Craiului si Bucegi)
Piatra Craiului, legenda
Hornul Inchis, ascensiune, februarie 2014

selectie imagini din masiv

Muntii Piatra Craiului








extras din Alexandru Rosu - Geografia fizica a Romaniei - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

imagini explicate cu flori din Piatra Craiului

Muntii Piatra Craiului
























Piatra Craiului, vedere de la refugiul Ascutit spre Creasta Nordica.
foto: I. Giurgiu (Bucuresti)


Fişiere ataşateMărime
harta_zonei_piatra_craiului.jpg50.34 KB
piatra_craiului_pentru_site.jpg45.95 KB
piatra_craiului_de_la_refugiul_ascutit.jpg53.64 KB

Cheile Pisicii, Piatra Craiului

Vasile Bouaru (Radauti)

Septembrie 2012. Cheile Pisicii sunt scurte si usor de parcurs. Accesul in ele este usor.
Intram din aval in Prapastiile Zarnestilor (vezi harta 1, extras din Emilian Cristea - Piatra Craiului, monografie - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984), asa cum este descris la http://www.romania-natura.ro/node/274 . Desi trecem pe langa intrarea din aval a Cheilor Pisicii, am preferat sa le parcurgem dinspre amonte.
Cheile Pisicii, Piatra Craiului
harta 1

continuarea articolului, cu imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
1_cheile_pisicii_piatra_craiului.jpg127.14 KB

Coltul Chiliilor, Piatra Craiului

Vasile Bouaru (Radauti)

Coltul Chiliilor este unul dintre punctele de atractie ale Pietrei Craiului. La Coltul Chiliilor, la baza unei imense stanci, se afla o pestera folosita de sute de ani de catre pustnici. De aici provine numele.
Accesul spre acea zona se face din centrul orasului Zarnesti. Am pornit dis de dimineata din gara C.F.R. catre centrul orasului. Din imedita vecinatate a garii, Piatra Mica a Craiului se vede superb, luminata de primele raze de soare (imaginea 0). Din centrul orasului ne inscriem pe drumul care duce spre cabana Plaiul Foii.
Coltul Chiliilor, Piatra Craiului
0

continuarea articolului, cu harta si imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
coltul_chiliilor_piatra_craiului_00.jpg116.46 KB

Flora, Piatra Craiului

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





1 Autorul, Dorian Dima, in iulie 2010, pe langa Zaplaz, in Muntii Piatra Craiului, alaturi de un buchet de garofite albe.

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura













2 Garofite albe, care au in centru un inel mov.

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura

3 Garofite albe, care au in centru un inel galben.

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura

4 Garofite albe, fara inel.
(Observatie referitoare la imaginile 2,3,4. Dacă Foto 4 reprezinta cert specia Dianthus spiculifolius - numita si barba-ungurului, garoafa, garoafa-de-munte, garofita-alba, garofita-alba-de-munte, garofita-alba-de-stancă - un endemism al Carpatilor romanesti, in privinta garofitelor din fotografiile 2 si 3 suntem aproape siguri ca reprezinta aceeasi specie; dar e posibil sa fie subspecii sau varietati ale speciei precizate. Felicitari autorului articolului pentru simtul de observatie si multumiri pentru ca a facut publice imaginile.
Marelena şi Radu Puscarciuc (Oneşti))

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





5 Garofita Pietrei Craiului. Planta endemica pentru acest masiv.

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





















6 Brandusa de primavara.
(Mai este numita si brandusa-de-munte, sofran (Crocus vernus/ heuffelianus).
Marelena si Radu Puscarciuc (Oneşti))

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





7 Crin de padure, undeva intre Zaplaz si Marele Grohotis.

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





8 Crini de padure, pe langa Zaplaz.

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





9 Crin de padure.
(Imaginile 7, 8, 9. Un singur fir de crin-de-padure (ai-de-padure, aisor, aisor-de-camp, aisor-de-padure, celma-turceasca, crin, crin-de-munte, crin-pestrit, crin-salbatic, fiere, lilie, lilie-rosie, leurda, leurdel, rasfug, rasfug-de-oi, untisor, usturoiel, usturoita) - Lilium martagon - poate duce si 50 de flori!
Marelena si Radu Puscarciuc (Oneşti))

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura

























10 Floare de zmeur, pe drumul spre refugiul Spirla, prin padurea racoroasa.
(Alte denumiri ale zmeurului (Rubus idaeus): azmura, mana, malina, mana-jidovului, mana-jidoveasca, malini, melin, mur, mure-rosii, poame-de-runc, rug-de-munte, rug-de-zmeura, rug-jidovesc, rugul-jidanului, scobicuri, scobicusoare, smeurariu, smeure, smeuri, smeuris, smin, sneura, zmeura, zmeura-alba, zmeura-buna, zmeuris.
Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura





11 Sunatoare. Floare comuna in zonele de deal si munte, utilizata in scop terapeutic.
(Sunatoarea din imagine nu este deloc comuna, este chiar foarte rara, reprezentand un endemism al Carpatilor romanesti Rasariteni si Meridionali, numit Hypericum richeri subspecia transsilvanicum.
In tara noastra se pot intalni circa 10 specii de Hypericum; cea mai comuna este specia H. perforatum (asunatoare, barba-lupului, buruiana-de-foc, buruiana-de-foc-viu, buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-razor, drobisor, falcatea, floare-de-foc-viu, floare-de-naduf, floare-de-sunatoare, floare-galbena, floare-galbina, floarea-lui-Ion, ghiu, hamei-de-pamant, harnica, inchegatoare, jale-de-munte, lemnie, osul-iepurelui, pojar, pojarnica, pojarnita, sanitoare, solovarvarita, sovarvarita, sunaica, serlai, sovarf, sovarf-galben, sovarvarita, zburatoare).
Marelena si Radu Puscarciuc (Oneşti))

Flora din Muntii Piatra Craiului - Romania, natura

































12 Ochiul boului. (Ochiul-boului-de-munte (Aster alpinus), vezi http://www.romania-natura.ro/node/121)

click aici pentru o selectie de imagini din masiv


Fişiere ataşateMărime
0 text_flori_piatra_crai_cu_diacritice.doc51.5 KB
1 dorian_dima_portret2.jpg61.55 KB
2 garofite_albe_cu_inel_mov.jpg99.21 KB
3 garofite_albe_cu_inel_galben.jpg88.09 KB
4 garofite_albe_fara_inel.jpg108.06 KB
5 garofita pietrei crai.jpg75.51 KB
6 brandusa_primavara_dorian.jpg74.84 KB
7 crin 11.jpg106.09 KB
8 crini_de_padure.jpg102.5 KB
9 alt_crin.jpg86.79 KB
10 zmeura_piatra_craiului.jpg99.46 KB
11 sunatoare piatra crai.jpg91.61 KB
12 ochiul boului .jpg92.67 KB

Lanturile si Creasta Sudica

Descarcati de aici o succesiune de 184 imagini despre:
- cetatea Rasnov (Muntii Postavaru);
- traseul La Lanturi si Creasta Sudica din Piatra Craiului;
- doua trasee din Muntii Iezer (Curmatura Oticului - Vf. Rosu - Saua Batrana; cabana Voina - Valea Batrana - Lacul Iezer - Crucea Ateneului - Culmea Vacarea - cabana Voina).
Autori coordonatori: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti).

Lanturile si Creasta Sudica
Piatra Craiului, aspect de pe Creasta Sudica

Fişiere ataşateMărime
piatra_craiului_creasta_sudica.jpg120.55 KB

Piatra Craiului, Braul de Mijloc

Un parcurs doar pentru cei care cunosc bine masivul, sunt stapani pe geografia lui si ii pot aprecia din vreme burzuluielile timpului. Daca nu cumulati aceste cunostinte, asteptati ca sa va imbogatiti cu ele.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Emilian Cristea a parcurs si a descris Braul de Mijloc (in cartea Piatra Craiului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984); Gabriel Silvasanu, din Bucuresti, l-a strabatut, alatura poze descrierii si observatii personale; Stefania Costea, din Craiova, a avut acolo o patanie. Dinu Mititeanu, din Cluj-Napoca, l-a explorat si el (vezi revista Muntii Carpati 7, pagina 62); apoi s-a uitat pe ce au scris Gabriel si Stefania si, unde a fost cazul, a adus precizari.
Aveti la dispozitie un material inedit; o prezentare pe care numai oamenii pasionati de munte o pot oferi.

Braul de Mijloc

1 Masivul Iezer, vazut de pe Braul de Mijloc, imediat dupa Trecatoarea Termopile.
fotografii: Gabriel Silvasanu (Bucuresti)

Emilian Cristea numeste Braul de Mijloc portiunea dintre Peretele Marelui Grohotis si traseul turistic La Lanturi (vezi lucrarea Piatra Craiului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984, paginile 290, 281).

“Zona de abrupt, strabatuta de Braul de Mijloc intre Peretele Marelui Grohotis si traseul turistic La Lanturi, este de o salbaticie rar intalnita. Putinii drumeti ce vin sa o cerceteze raman impresionati de frumusetea si varietatea peisajului, mult deosebit fata de cealalta portiune a braului (dinspre nord), desfasurata intre Padina lui Calinet si Piscul Baciului.
Prin amenajarea cabanei Garofita Pietrei Craiului, la care se poate innopta, marsul de apropiere spre Braul de Mijloc se reduce la jumatate, ceea ce permite drumetilor sa intreprinda excursii in aceasta zona, fara teama de a fi prinsi de intuneric pe traseu.
Grad de dificultate: 2A. Materiale: o coarda de 40 m, doua pitoane si doua carabiniere pentru o eventuala retragere fortata. Traseul nu are puncte de trecere periculoase; nu este marcat, iar hatasul, care uneori trebuie cautat prin jnepeni, urca si coboara, trecand de la o culme la alta. Durata pentru 3 echipieri (inclusiv coborarea la Plaiul Foii): 6-7 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3½ ore.”

Braul de Mijloc

3 Pe Braul de Mijloc, inainte de Amfiteatru.

click aici pentru continuarea articolului, cu text si imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
text_cu_diacritice.doc91.5 KB
braul_de_mijloc_piatra_craiului_1.jpg44.31 KB
braul_de_mijloc_piatra_craiului_3.jpg105.81 KB

Piatra Craiului, Lanturile, iarna

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



Dan Alexe (Ploieşti, http://hikerph.blogspot.com)

selectie de imagini din masiv



Anul Nou se apropia destul de repede si nu aveam prea bine conturat traseul, locul sau echipa. Se ivesc niste propuneri pentru Piatra Craiului, masivul meu de suflet si prea putin cercetat. Prognoza anunta doar frig, calm atmosferic si vizibilitate. E tot ceea ce avem nevoie.

Pe 30 decembrie 2010 pornesc impreuna cu Vlad Savi (Timisoara) spre refugiul Spirlea. Creasta Pietrei este batuta de soare si uneori zarim si fuioare de zapada spulberata. Drumul forestier este bine batatorit si circulat. Dupa cabana Plaiul Foii, mergand spre vest trecem pe langa o troita ridicata in august 2010.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



extras din Emilian Cristea - Piatra Craiului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984



Sub povara bagajelor grele ne pastram o temperatura optima, fara sa transpiram abundent. Lasam in urma ramificatia spre cantonul Rudarita si cotim la stanga, pe un drum forestier orientat acum spre creasta. Urcam pe o panta domoala, mereu cu creasta in fata (foto 1).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



1 Pe Barsa Tamasului.



Urmele trec pe malul opus al Barsei, pe o punte acoperita cu gheata. Pentru a continua traseul suntem obligati sa depasim acest prim obstacol. Echilibrul, psihicul si teama unei caderi in apa inghetata ne sunt puse la incercare. Facem pasi mici, fara graba si apoi rasuflam usurati. Deseori coboara grupuri dinspre Spirlea. Suntem bucurosi ca avem poteca facuta. Drumul pe firul vaii devine plictisitor si lung, noi fiind deja obositi dupa doua zile petrecute la refugiul Diana si pe peretii din jur. Dar este frumos fiindca se vede peretele vestic. Suntem atenti la ultima sursa de apa stiind ca sus, la Spirlea, nu exista apa sub forma lichida. Reusim sa umplem recipientele si continuam urcusul pe banda rosie. Suntem in ultimele doua ceasuri de lumina si avem timp sa admiram peisajul (2).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



2 Fata vestica a Pietrei Craiului.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



3 Refugiul Spirlea.



Incepem urcusul mai accentuat, pe o poteca acoperita cu zapada si frunze. In 30 minute finalizam traseul din aceasta zi la refugiul Spirlea. In timpul ascensiunii temperatura a scazut la -10 grade Celsius (3). Admiram creasta luminata de apusul soarelui (4).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje









4 Panorama Westwandului, cu Lanturile si Umerii.



Acum ne gandim la urmatorul traseu, facand diverse supozitii si planuri pentru a doua zi. Se lasa o noapte rece si instelata. Aici, pe munte, nu trebuie sa te lupti cu gerul si sa te adaptezi. Se duce o lupta cu psihicul. Priciurile din refugiu sunt din lemn asa ca inca sunt izolat. Imi pun in aplicare ideea de a umple termosurile cu ceai cald pentru dimineata, ca sa nu mai pierdem timp cu topitul zapezii. Am ales sa nu mai topim zapada si sa folosim apa.

31 decembrie 2010. Sunt emotionat pentru ca voi sarbatori pe munte inca un Revelion, al doilea consecutiv in acest masiv. Nu stiu de ce, dar mi se intampla sa-mi vina somn adanc catre dimineata. Probabil ca seara nu sunt destul de obosit. Pana facem bagajele este ora 8. Pornim nu foarte devreme (ora 8,15) spre Zaplaz si mai departe pe la Lanturi si spre creasta principala. In padure zapada este depusa in strat mic. Marcajul este bun si inaintam bine, dupa numeroase urme. Lasam spre dreapta poteca catre Marele Grohotis si sosim la Zaplaz (5).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



5 Indicatorul de la Zaplaz.



Dupa o ora de mers, timp in care de abia ne-am dezghetat, sosisem sub Zaplaz. Aici hotarasc sa ne legam coltarii, sa scotem pioletii si sa strangem betele de schi. Am facut traseul o singura data, in coborare, in august 2003 si nu mi-l aduc prea bine aminte, din cauza cetii. Abia astept sa urc si sa ma confrunt cu peretele sperietor (6). Condusi de marcaj, ocolim Zaplazul pe stanga si printr-un horn cu versanti injnepeniti iesim deasupra.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



6 Zaplazul, vazut de jos.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



7 Grota langa Zaplaz.



Zarim o mica grota, plina de turturi (7). Urcam pe primele lanturi fixate intr-un horn (8). Zaplazul, vazut de sus (9).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje























8 Horn langa Zaplaz.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje

























9 Zaplazul, vazut de sus.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















10 Culoar pe traseul Lanturi.



Zapada este bine fixata si uneori urmele sunt acoperite (10). E o placere sa urci pe asemenea zapada. Marcajul ne conduce printre steiuri de piatra iar in punctele cheie urmele maresc increderea (11). Din cauza bagajelor mari avansam greut. Dar suntem fascinati de privelistile care se deschid: Iezer, Fagarasului, Tara Barsei (12).
Treptat, ajungem in zona numeroaselor hornuri (13).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje

















11 Cabluri pe traseul Lanturi.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















12 Vedere spre Muntii Iezer si Fagarasului.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



13 Culoar pe traseul Lanturi.



Nu e deloc dificil, dar Vlad imi spune ca e mai greu decat Mont Blancul, ruta clasica si chiar este cel mai dificil traseu al lui pana in prezent (14). Timpul trece si curand imi dau seama ca planul de a ajunge in Saua Funduri in ziua asta se naruie. Urcam cu usurinta, ajutandu-ne de cablurile care uneori ies din zapada si de piolet (15).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje

















14 Urcand la piolet, pe Lanturi.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















15 Pe traseul Lanturi.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















16 Braul Rosu.



Suntem in zona altor brane, semn bun, ca ne apropiem de creasta (16). Acum facem o traversare dreapta, printr-o zona inierbata si abrupta (17). In minte imi vin fel si fel de trasee cand vad versantii din jur (18). Ajungem in dreptul Braului de Sus (19).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















17 Versant abrupt pe Lanturi.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje









18 Partea finala a peretelui de apus.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje













19 Braul de Sus.



Sosim intr-un punct mai delicat, sub o treapta stancoasa, neacoperita in totalitate, unde s-a format un parapet. Aici nu e loc de greseala, poti zbura sute de metri. Sap cu atentie urme apoi ma catar deasupra. Niste urme ma inseala si le urmez spre o zona de mixt (stanca, zapada), unde se pierd. Ptiu... ne dam seama ca am ales o linie ciudata si cautam marcajul. Gata, se rezolva repede dupa ce cobor inapoi, cu atentie, asigurat cu cordelina. Urcam pe niste cabluri si sosim deasupra unei cascade de gheata unde-l asigur pe Vlad. Mai departe intram in hornul final (20). Pe ultimii metri mai intind o data cordelina (21).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje









20 Hornul final, vazut de jos.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















21 Hornul final, vazut de sus.



Iesim destul de tarziu in creasta iar Vlad e prea obosit. Eu as fi continuat la fel ca anul trecut, tot pe aceeasi data. Atunci era flescaiala si tot am plecat spre Saua Funduri.
Dupa aproape 7 ore de urcat si fotografiat sosim in Saua Grind, aproape de refugiul Grind. Asistam la ultimul apus de soare din anul 2010 (22).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje









22 Apus de soare deasupra Iezerului.



Ne bucuram de cateva minute de soare si aranjam bagajele si patul pentru la noapte. Inaintea noastra, in refugiu a sosit si Levente din Odorhei. Speram sa comunicam cat de cat.
In refugiu sunt priciuri metalice dar sunt norocos... anul trecut, pe 31 decembrie 2009 am gasit in refugiu un izolier. Ei, iata ca acesta a rezistat un an si ma pot culca pe el. As fi vrut sa fac ceva special fiind si vremea buna… adica sa... dorm afara. Ma abtin de la acest experiment pentru ca izolierul nu e prea grozav.
Pana la miezul noptii adormim toti, insa la 23,30 alarmele telefoanelor suna. Levente se echipeaza si pleaca grabit spre Piscul Baciului, in gerul si vantul noptii. Eu ies in fata refugiului si incep sa tremur. Vantul accentueaza senzatia de frig. E senin si admir focurile de artificii din vale: Magura, Pestera, Bran, Moieciu, Podu Dambovitei, Simon, Ciocanu, Plaiul Foii etc... Cerul fileaza si-mi aduce aminte de fulgerele estivale. La multi ani!

1 ianuarie 2011. Ne felicitam intre noi, rontaim cate ceva si ne culcam. Aman trezirea pentru ora 8 considerand ca e timp destul ca sa coboram spre Zarnesti. Asistam la primul rasarit de soare din noul an. Refugiul Grind si Varful Grind sunt in bataia soarelui (24). In refugiu e inca frig insa la soare e placut. Termometrul s-a ridicat la +8 grade Celsius deasupra solului, asta la loc ferit de vant. Dupa ora 9 plecam spre Piscul Baciului. Luam cu noi si cateaua care a facut Revelionul afara. Mergem pe urme si dupa 20 de minute ne dam mana pe varf, la 2237-2238 metri (25).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















24 Refugiul Grind si Varful Grind.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















25 Piscul Baciului si Creasta Nordica.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















26 Creasta Sudica a Pietrei Craiului.

Pe varf e vant rece si suntem obligati sa coboram repede. Creasta Sudica a Pietrei Craiului (26). Aleg sa coboram pe langa poteca marcata, unde uneori apar si urme. Coborarea nu e periculoasa, dar impune atentie (27). Traseul marcajului de vara se afla sub pereti (28).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje











27 Coborand spre Grind I.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















28 Coltii Gainii.

O data cu scaderea altitudinii incep sa fac talpi de zapada in coltari. Abia astept sa ajung la iarba si sa ma dezechipez. Dar asta nu ma scuteste ca sa fiu atent. Pe la 1700 metri sunt semne de primavara si noroiul e in floare! Iau o tranta in noroi, pentru a colora putin echipamentul. Of, of, of... Dinspre refugiu mai multi turisti urca incet. La miezul zilei poposim la refugiul Grind. Ce bine e la soare! Am mai petrece aici cateva ore insa suntem presati de timp (29). Si din pacate trebuie sa tranzitam perimetrele defrisate din zona Vladusca. Iata si versantul pe care a sosit primavara (30).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje











29 Refugiul Grind I.

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





















30 Creasta si Piscul Baciului vazute de la refugiul Grind I.

In padure, stratul de zapada este redus insa in poienile de la Table acesta este deasupra gleznei. Pana la Izvorul de la Vladusca am urmat banda rosie. Mai departe depasim urmele unui gard facut din busteni si urmam crucea rosie. Dupa circa 30 minute de la izvor sosim in firul unei vai unde avem probleme cu gheata. Traversam incordati si continuam parcursul pe malul drept apoi ajungem la drumul forestier. Drumul lin serpuieste prin padure si in scurt timp creasta din spatele nostru dispare. Numeroase urme de animale salbatice traverseaza drumul. Suntem atenti si prindem intrarea in Cheile Pisicii, marcate cu cruce rosie. Exista posibilitatea evitarii acestor chei urmand un drum forestier, parcurs mai lung si fara prea mari deschideri catre alte obiective (33).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje



33 In Cheile Pisicii.



Sunt surprins sa gasesc in Cheile Pisicii vreo doua linii de trasee de catarat, pe niste fisuri destul de grele. Pe partea dreapta se iveste un perete plin cu turturi. Dupa circa 30 minute prin chei sosim la drumul forestier care trece prin Prapastiile Zarnestilor. Tot mai multa lume iesita la plimbare. O cascada de gheata devine obiectiv turistic. La baza peretilor intalnim panouri de pe care alpinistii pot afla detalii asupra traseelor de escalada din zona (36).

Muntii Piatra Craiului, Lanturile, iarna - Romania, natura, marcaje





36 Vedere din Prapastiile Zarnestilor.



In Zarnesti zapada s-a cam topit. La ora 18 luam trenul privat spre Brasov, in ale carui vagoane avem chiar 23 grade.
Ii multumesc lui Vlad Savi pentru ca a fost un camarad serios si nu a renuntat la tura desi au fost chiar si -15 grade Celsius noaptea.




Fişiere ataşateMărime
1_craiului_om_lanturi_grind.jpg240.75 KB
2_craiului_om_lanturi_grind.jpg96.9 KB
3_craiului_om_lanturi_grind.jpg50.4 KB
4_craiului_om_lanturi_grind.jpg82.52 KB
5_craiului_om_lanturi_grind.jpg47.81 KB
6_craiului_om_lanturi_grind.jpg101.61 KB
7_craiului_om_lanturi_grind.jpg44.7 KB
8_craiului_om_lanturi_grind.jpg75.19 KB
9_craiului_om_lanturi_grind.jpg65.02 KB
10_craiului_om_lanturi_grind.jpg58.52 KB
11_craiului_om_lanturi_grind.jpg42.54 KB
12_craiului_om_lanturi_grind.jpg50.09 KB
13_craiului_om_lanturi_grind.jpg35.3 KB
14_craiului_om_lanturi_grind.jpg48.49 KB
15_craiului_om_lanturi_grind.jpg42.66 KB
16_craiului_om_lanturi_grind.jpg53.83 KB
17_craiului_om_lanturi_grind.jpg93.7 KB
18_craiului_om_lanturi_grind.jpg49.97 KB
19_craiului_om_lanturi_grind.jpg31.46 KB
20_craiului_om_lanturi_grind.jpg36.5 KB
21_craiului_om_lanturi_grind.jpg56.17 KB
22_craiului_om_lanturi_grind.jpg24.94 KB
24_craiului_om_lanturi_grind.jpg68.04 KB
25_craiului_om_lanturi_grind.jpg62.38 KB
26_craiului_om_lanturi_grind.jpg60.42 KB
27_craiului_om_lanturi_grind.jpg32.61 KB
28_craiului_om_lanturi_grind.jpg81.75 KB
29_craiului_om_lanturi_grind.jpg45.25 KB
30_craiului_om_lanturi_grind.jpg71.98 KB
32_craiului_om_lanturi_grind.jpg51.5 KB
33_craiului_om_lanturi_grind.jpg62.94 KB
36_craiului_om_lanturi_grind.jpg44.64 KB
dan_alexe.jpg21.13 KB
piatra_craiului_cristea.jpg229.38 KB

Piatra Craiului, Marele Grohotis, Ceardacul Stanciului, harta

imagini: Emilia Marinescu, Radu Calinescu, Mircea Vladulescu, Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu
text: Ica Giurgiu

selectie de imagini din masiv

Alegem aici sa ne apropiem de Muntii Piatra Craiului venind dinspre Campulung Muscel/ Arges. Dupa ce urcam serpentinele Muntelui Mateias (imaginea 2), o extinsa zona calcaroasa, cu pesteri (de multi ani cariera pentru combinatul de ciment de la Namaiesti, aflat la iesirea din Campulung catre Mausoleul Mateias/ Brasov), pe soseaua care se indreapta catre Rucar trecem pe langa spectaculoasa Piatra a Dragoslavelor (imaginea 3), munte nevalorificat turistic.
Marele Grohotis, Ceardacul Stanciului - Muntii Piatra Craiului, Romania, natura














2 Muntele Mateias, Culoarul Rucar - Bran.
Marele Grohotis, Ceardacul Stanciului - Muntii Piatra Craiului, Romania, natura








3 Piatra Dragoslavelor, Culoarul Rucar - Bran.








Chiar din localitatea Rucar urcam serpentine frumoase, pe drumul national catre Brasov, apoi coboram serpentine cu peisaje ademenitoare (spre Muntii Iezer in special) catre localitatea Podul Dambovitei. Din covata cu Raul Dambovita pe fund ne indreptam pe drumul care insoteste apa catre amonte, pana imediat mai sus de barajul hidroenergetic de la Satic. Trecem Dambovita pe pod solid, pe malul ei stang geografic. Acolo incepe triunghiul rosu catre cabana Valea lui Ivan, spre dreapta, iar spre stanga se duce drumul catre cabana Garofita Pietrei Craiului, pana la care avem de mers circa 60 minute (vezi harta).
Marele Grohotis, Ceardacul Stanciului - Muntii Piatra Craiului, Romania, natura














4 Extras din harta Piatra Craiului, de Calin Danut si Ica Giurgiu.

cititi continuarea textului, vedeti imagini si panorame

Fişiere ataşateMărime
0_ceardacul_stanciului_cu_diacritice.doc52 KB
2_mateias_rucar_bran.jpg93.06 KB
3_piatra_dragoslavelor_rucar_bran.jpg35.46 KB
4_harta_piatra_craiului.jpg156.47 KB

Piatra Craiului, aven la cabana Curmatura

text si fotografii:
Andrei Samoil, Ica Giurgiu, Cristina Lazar (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

Andrei Samoil

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

Ica Giurgiu

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

Cristina Lazar

selectie de imagini din masiv







Avenul cu tavan neexplorat. Este situat la 1670 metri inaltime absoluta, cu 200 metri altitudine peste nivelul cabanei Curmatura, pe versantul estic al Masivului Piatra Craiului; in dreptul acestei cote se afla si deschiderile altor goluri verticale de pe aceasta parte a muntelui.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie















1a Am urcat din Zarnesti prin Poiana Zanoaga, acolo unde, la poalele Pietrei Mici (in imagine in stanga noastra), aspectele carstice abunda si inca nu s-au facut prospectiuni speologice. In fundal, spectaculosul abrupt vestic al Muntilor Bucegi, si el in buna masura calcaros.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie





2 De la intrarea avenului se vad peretii sudici ai Pietrei Mici a Craiului, care te invita sa cotrobai locurile.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie











3 Pe langa gura avenului poti sa treci si sa nu o remarci, desi este chiar in poteca, pe dreapta cum urci de la cabana Curmatura. In septembrie era racoare dimineata, dar repede se facea teribil de cald de la soarele care se reflecta si de pe suprafetele slefuite ale stancilor de calcar. Sfarsitul de septembrie este deja favorabil explorarilor de suprafata din zona, frunza foioaselor incepand sa dispara.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie





Planul avenului nu a fost greu de intocmit, golul subteran semanand cu o sticla cu gatul pus intr-o parte si fundul in panta.



A fost reperat in 1999, de Andrei Samoil. Explorare si cartare pe 21 septembrie 2003, cu echipa Andrei Samoil, Cristina Lazar, Ica Giurgiu.
Adancimea este de 18 metri, iar dezvoltarea (lungimea totala) de 31 metri. Intrarea (1 x 0,8 m) se afla chiar pe dreapta potecii marcata cu banda albastra care urca de la cabana Curmatura in Saua Padinei Inchise.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie









4 Andrei Samoil, in coborare, sub locul ingust de la intrare.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie















5 Putul prin care se patrunde in munte are peretii ornati cu scurgeri parietale divers colorate.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

























6

O stramtoare la cota -3 metri ingreuneaza mult/ interzice accesul in cavitate pentru persoanele de peste 1,70 metri inaltime. Trecerea spre exterior a pasajului ingust se poate face mai comod daca de la gura avenului se lasa o cordelina cu un ochi la capat, atat de larg incat doar un picior al celui care urca sa poata fi introdus/ sprijinit in el. La comanda celui care revine spre suprafata, bucla este intinsa ferm si trasa pe cat solicita cel care suie, in felul acesta ea asigurand o priza permanent repozitionata in care se poate face sprijin/ impingere in timp ce corpul aluneca printre peretii apropiati si sinuosi.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

7 La baza putului de 15,5 metri, pe podeaua salii in panta, sunt mari blocuri, invelite de diverse forme de concretionare.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie



























8 La baza putului de 15,5 metri, pe podeaua salii in panta, sunt mari blocuri, invelite de diverse forme de concretionare.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie











9 Tepii inegali ca forma de pe unele portiuni de perete se numesc coralite.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie













10 Cotloanele salii de la baza avenului sunt ornate cu stalactite, mici valuri si depuneri prin prelingere pe pereti. Suntem in zona care ofera toate ingredientele pentru o gama diversa de forme subterane: piatra de calcar, apa din belsug (din zapezi, ploi si condens), temperaturi care favorizeaza coroziunea calcarului si apoi depunerea calcitului.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie











11 Microgururi (bazinase largi si adanci de ordinul milimetrilor sau zecilor de milimetri), din care apa se prelinge usor, substantele dizolvate in ea contribuind, prin depunere, la cresterea lenta a causelor.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

















12 O stalactita (cea care atarna din tavan) si o stalagmita (crescuta aici pe perete), ambele de mici dimensiuni, s-au unit, dand nastere unei coloane.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie



















13 Scurgerile parietale, divers colorate, au lungimi si de ordinul metrilor.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie

























14 Daca depasirea stramtorii de la cota -3 metri nu este prea dificila cand cobori, pentru ca greutatea corpului ajuta la gasirea rapida a pozitiei de strecurare printre bombarile peretilor, in schimb, la urcare, dificultatea pasajului creste substantial si depui mult efort. Este genul de trecere la care experienta te ajuta sa prevezi urmatoarea miscare, sa-ti coordonezi pozitia membrelor, inspiratia si expiratia.



Noi am facut coborarea si urcarea pe scarita. In imediata apropiere a intrarii avenului sunt fisuri in care se pot fixa pitoanele necesare ancorarii scarii sau corzii speologice. Putul de la intrare are 15,5 metri, el debusand dupa locul ingust de la cota -3 metri in tavanul salii pe a carei podea urmeaza sa ajungem.
La baza putului sunt lespezi prabusite, in buna masura acoperite cu scurgeri stalagmitice. Hornul mentionat pe planul cavitatii incepe pe la aproximativ 15 metri inaltime fata de podea, are axe de aproximativ 1 x 0,7 metri iar capatul lui nu a fost observat, pierzandu-se in intuneric. Din aceasta cauza am dat denumirea avenului; cum golul subteran este dezvoltat pe o fisura ampla dintr-un areal cu mai multe asemenea accidente nu este lipsit de interes ca acest horn sa fie parcurs/ observat pana la capat. In imediata apropiere a cotei -18 metri peretele avenului comunica impenetrabil cu exteriorul, o geana de lumina ajungand in cavitate.
Tot golul subteran este divers si abundent concretionat.

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie











15

Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului - Romania, natura, speologie















16 Pe soseaua de la Zarnesti spre Brasov, inainte de a intra in orasul Rasnov te surprinde placut cetatea cocotata pe deal. Micul dictionar enciclopedic (Editura enciclopedica romana, Bucuresti, 1972) ne spune ca este cea mai mare si pitoreasca cetate taraneasca din Transilvania si ca a functionat intre secolele 14-18. Poate fi vizitata. Se ajunge cu autoturismul pana in imediata ei apropiere, pe soseaua care pleaca din Rasnov catre Poiana Brasov.

Fişiere ataşateMărime
0_aven_curmatura_cu_diacritice.doc44.5 KB
1b_curmatura.jpg29.56 KB
1c_curmatura.jpg28.64 KB
1d_curmatura.jpg31.11 KB
2craiului_curmatura3875.jpg26.17 KB
3craiului_curmatura3872.jpg66.09 KB
4craiului_curmatura3871.jpg28.85 KB
5craiului_curmatura3846.jpg28.8 KB
6craiului_curmatura3868.jpg31.52 KB
7craiului_curmatura3848.jpg29.83 KB
8craiului_curmatura3850.jpg28.27 KB
9craiului_curmatura3851.jpg50.66 KB
10craiului_curmatura3857.jpg39.78 KB
11craiului_curmatura3844.jpg43.87 KB
12craiului_curmatura3855.jpg41.48 KB
13craiului_curmatura3863.jpg49.9 KB
14craiului_curmatura3873.jpg75.43 KB
15craiului_curmatura3886.jpg60.07 KB
16craiului_curmatura3888.jpg55.45 KB
1a_craiului_curmatura3833.jpg57.13 KB
1_aven_curmatura.jpg111.94 KB

Piatra Craiului, creasta, parcurgere

selectie de imagini din masiv


Piatra Craiului, creasta. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

Vasile Bouaru (Radauti)

Participanti: Ada Miclos, Cristi Schipor, Vasile Bouaru (Radauti).

Unul dintre cei mai spectaculosi munti din tara este Piatra Craiului. Lumea lor alba de calcar incanta privirile celui care se incumeta sa-i infrunte. Trebuie sa fii echipat corespunzator si sa ai o buna pregatire fizica.

click aici pentru o selectie de imagini din masiv

Am plecat din autogara Radauti intr-o dimineata, cu un microbuz care ne-a dus pana la Brasov. Am traversat Carpatii Orientali pe un traseu frumos, prin locuri celebre cum ar fi Cheile Bicazului si Lacul Rosu. Ajungem la Brasov pe la ora 14,30 si prindem mai departe un autobuz care ne duce pana la Zarnesti. Coboram in acest oras si deja frumusetea salbatica a Pietrei Mici ne incanta. Ne inscriem pe drumul care duce spre Prapastiile Zarnestilor. Incet si cu o puternica dorinta de a urca, depasim ultimile case si urmam drumul care acum are aspect forestier.

1. Zarnesti - cabana Curmatura

Traseul este marcat cu cruce rosie si banda albastra pana la un izvor amenajat, numit Fantana lui Botorog, de unde este indicat sa ne alimentam cu apa (foto 1). Din acest loc se desprinde un traseu marcat cu banda galbena, care urca spre dreapta, prin padure. Noi preferam sa vizitam si Prapastiile Zarnestilor asa ca ne continuam traseul de-a lungul drumului care duce spre cabana Curmatura, cel marcat cu banda albastra.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

1 Fantana lui Botorog.

In scurt timp intram in chei si intalnim albia unui parau secat in aceasta perioada (foto 2). Cheile sunt impresionante, pereti de calcar, cu numeroase surplombe si grote (foto 4) sau pereti foarte apropiati intre ei (foto 5). Urmeaza un loc cu trasee de catarare (foto 6); sunt indicatoare din loc in loc care arata numele si gradul de dificultate al parcursurilor. Observam printre copaci colti impresionanti de stanca care tasnesc spre cer. Cand soarele e spre apus, cheile sunt luminate feeric.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.









2 Prapastiile Zarnestilor.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.



















4 Prapastiile Zarnestilor.





















Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.













5 Prapastiile Zarnestilor.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.



















6 Prapastiile Zarnestilor.





















In dreapta noastra intalnim iar pereti impresionanti, cu multe grote (foto 9). Unele dintre cele mai impozante grote, sapate la baza acestor pereti, le intalnim ceva mai incolo (foto 10), tot pe partea dreapta fata de directia in care ne deplasam.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

9 Prapastiile Zarnestilor.

























Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

10 Prapastiile Zarnestilor.

























La un moment dat ajungem intr-un loc unde drumul face o cotitura brusca spre stanga (foto 13). Aici vom fi atenti ca marcajul nostru (banda albastra) urca spre dreapta, pe o poteca ce duce spre o padure destul de deasa (foto 14). Intram in aceasta padure, unde poteca are si portiuni mai abrupte. Urcam incet, dar sustinut pentru ca seara se apropie si trebuie sa ajungem in vecinatatea cabanei. La un moment dat iesim din padure si avem priveliste spre creasta Pietrei Craiului precum si spre muntii apropiati. Mai urcam cateva sute de metri pana in apropierea cabanei Curmatura (foto 16) unde punem si cortul. Intunericul se lasa, traditionalul ceai cald si caldura sacului de dormit ne imbie la somn. Adormim imediat, obositi mai mult de drumul cu mijloacele de transport.
Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

13 Prapastiile Zarnestilor.

























Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

14 Spre cabana Curmatura.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

















































16 Cabana Curmatura.

2. cabana Curmatura - refugiul Ascutit


Fişiere ataşateMărime
piatra_craiului_cu_diacritice.doc44.5 KB
piatra_craiului_1.jpg60.36 KB
piatra_craiului_2.jpg74.41 KB
piatra_craiului_4.jpg61.27 KB
piatra_craiului_5.jpg60.93 KB
piatra_craiului_6.jpg71.84 KB
piatra_craiului_9.jpg53.61 KB
piatra_craiului_10.jpg68.05 KB
piatra_craiului_13.jpg57.7 KB
piatra_craiului_14.jpg52.82 KB
piatra_craiului_16.jpg95.86 KB

Piatra Craiului, creasta. 2: cabana Curmatura - refugiul Ascutit

vezi si 1. Zarnesti - cabana Curmatura

selectie de imagini din masiv

A doua zi vremea nu e prea grozava, pe cer se vad nori amenintatori dar deocamdata e bine si decidem sa urcam pe creasta. Ne alimentam cu apa de la un izvor din apropiere deoarece pe creasta nu vom gasi. Incepem sa suim pe o poteca abrupta, la inceput prin padure (foto 19). Destul de repede ajungem la un grohotis (foto 20) pe care trebuie sa urcam prudenti, spre niste pereti aflati in fata noastra (foto 21). Traseul marcat cu banda albastra se abate spre dreapta si duce spre Saua Padinei Inchise. Noi am parasit traseul marcat si am urcat pe o poteca ingusta, foarte abrupta, printre peretii aflati in fata noastra. Dupa circa 20 minute de la baza acestor pereti ajungem intr-o padure de unde ne abatem spre stanga, pana iesim pe cresta. De aici vedem Piatra Mica, aflata in spatele nostru (foto 22).

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

19

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

























20

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

21

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

22 Piatra Mica.



















De indata ce intalnim poteca de creasta, marcata cu punct rosu, ne abatem spre stanga (sud), de-a lungul ei. Nori de ploaie se aduna si inainte ca acestia sa acopere muntele putem face o poza spre drumul care duce la cabana Plaiul Foii (foto 23). Maretia muntelui ne copleseste si daca nu erau semne ca in curand va incepe o furtuna am mai fi stat in acest loc magnific... Mai apucam sa facem o poza spre vale, spre zona cabanei Plaiul Foii (foto 24). Muntele incepe sa „fiarba” (foto 25), nori negri se ridica rapid din haurile din jur. Depasim o zona mai periculoasa, cu cabluri (foto 26).

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

23

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.





















24

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.





















25

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

26

Apoi, in timpul urcusului care urmeaza se declanseaza furtuna. Foarte puternica, vantul bate cu furie. Muntele se acopera cu ceata si nu vedem nimic. Dar stim ca in apropiere se afla refugiul de la Varful Ascutit (2150 m). Intr-adevar, exact cand credeam ca suntem „pierduti”, de dupa un damb apare refugiul. Intram repede in el si acolo gasim si alti turisti, veniti de pe diferite trasee. Ploaia nu tine foarte mult, norii se mai imprastie si dupa ce nu mai cade nici un strop, ramanem singuri.
Ne asezam echipamentul si iesim sa facem poze. Spre nord, un uimitor perete de calcar... (foto 27), spre sud traseul pe care trebuie sa-l urmam maine (foto 28) si refugiul (foto 29)...

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

27

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.































28 De la refugiul Ascutit catre sud, pe creasta principala.

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

29 Refugiul Ascutit, vazut dinspre nord.

Exploram imprejurimile refugiului, fara bagaje. Ne deplasam pe traseul pe care vom merge maine si dupa circa 10 minute observam spre dreapta fata de directia de mers, un mic jgheab pe care am coborat cu atentie pana la o gaura printr-un perete (foto 30). La intoarcere vedem capre negre, in spatele refugiului (foto 31).

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

30

Parcurgerea crestei. 1: Zarnesti - cabana Curmatura.

31
Seara se lasa imediat si in afara de un soricel caruia ii plac rucsacii nostri, nu ne mai deranjeaza nimeni.

3. refugiul Ascutit - creasta nordica - creasta sudica - satul Dambovicioara


Fişiere ataşateMărime
piatra_craiului_cu_diacritice.doc44.5 KB
piatra_craiului_19.jpg65.29 KB
piatra_craiului_20.jpg123.32 KB
piatra_craiului_21.jpg131 KB
piatra_craiului_22.jpg33.32 KB
piatra_craiului_23.jpg35.69 KB
piatra_craiului_24.jpg38.17 KB
piatra_craiului_25.jpg43.47 KB
piatra_craiului_26.jpg141.11 KB
piatra_craiului_27.jpg49.8 KB
piatra_craiului_28.jpg59.25 KB
piatra_craiului_29.jpg61.84 KB
piatra_craiului_30.jpg141.85 KB
piatra_craiului_31.jpg69.12 KB

Piatra Craiului, creasta. 3: refugiul Ascutit - sat Dambovicioara

vezi si 2. cabana Curmatura - refugiul Ascutit

selectie de imagini din masiv

A doua zi ne trezim inainte de rasaritul soarelui si abia asteptam ca acesta sa isi scoata discul portocaliu de dupa orizont. Mai este putina ceata in atmosfera dar vremea e numai buna de mers. In cateva minute apare soarele si admiram umbra muntelui inspre drumul care duce spre Rudarita, respectiv traseul de intrare in Muntii Fagarasului (foto 33) precum si zona cabanei Plaiul Foii, aflata in valea adanca dinspre vest (foto 34).

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

33

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

34

Dupa masa de dimineata ne echipam si pornim la drum (foto 35). Trebuie sa fim atenti pentru ca traseul trece peste mici saritori (foto 36, 37). Dupa aproape 40 minute de la refugiu ne apare in fata un uimitor perete (foto 38). Facem o poza si spre vale, pe langa acest perete (foto 39). Intalnim garofite. Traseul este destul de sinuos, urca sau coboara dar e spectaculos si merita efortul din plin. In cateva minute se vede si varful cu altitudine maxima al acestui masiv, respectiv Piscul Baciului sau Varful La Om (2238 m) (foto 41, 42).

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

35

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara





















36

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara









































37

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

38

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

39

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara.

41

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

42

Ajungem si la urcusul final, inainte de varf. Norii s-au mai ridicat si avem imagine grandioasa asupra imprejurimilor. Ajungem pe varf (foto 43). Aici poposim mai mult timp si incercam sa recunoastem muntii din jur. Sutem atrasi mai ales de cei ai Fagarasului. Urmarim si partea de creasta care ne-a mai ramas, spre sud (foto 44). Spre est se desprine de pe varf o poteca abrupta, cu grohotis, care duce la refugiul Grind, care se vede foarte bine undeva in vale. Acolo este si un izvor.
Parasim varful si incepem sa coboram (foto 45); ajungem in preajma unui alt refugiu, aflat in Saua Grindului de unde, spre dreapta in sensul nostru de parcurs, se desprinde un traseu spectaculos catre vale, marcat cu banda rosie, parcursul La lanturi (foto 46).

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

43

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara









































44

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

45

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

46





















Apoi, creasta, desi coboara, este foarte zimtata (foto 47) si dupa ce depasim Varful Pietrei (2086 m) incepem un coboras vertiginos (foto 48). Treptat intram intr-o mare de jnepeni si poteca coboara printre ei. Ba chiar la un moment dat intalnim si o saritoare, pe care o depasim anevoios.

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

47

Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

48

Ajungem pana in punctul in care traseul marcat cu punct rosu paraseste creasta, respectiv in Saua Funduri (1889 m) si se abate spre stanga. Imediat dupa ce paraseste creasta, traseul marcat intra in padure. Am coborat pe acest traseu dar la un moment dat l-am pierdut. Insa am coborat mai departe, padurea fiind generoasa si avand copacii inalti si de aceea aveam vizibilitate destul de buna. Stim ca nu departe, in vale se afla un drum forestier care duce in Cheile Brusturetului. Intr-adevar, dupa circa o ora de coborare ajungem la acest drum. Ne inscriem pe drum si depasim cheile, care sunt foarte spectaculoase, cu pereti ingusti si apa care coboara cu repeziciune pe langa drum. Ne indreptam spre satul Dambovicioara si inainte de el, pe partea stanga in sensul nostru de mers, se afla celebra Pestera Dambovicioara. Dupa ce depasim satul punem si cortul pe malul Dambovicioarei caci azi am parcurs o portiune de traseu destul de lunga. Adormim imediat dar gandul ne este tot acolo sus, la minunatul peisaj din cresta.

A doua zi e soare si cald. Parcurgem ultima portiune de traseu prin impresionantele chei ale Dambovicioarei (foto 49), cu forme interesante, stanci parca dispuse in felii. Admiram din nou pereti imensi, uneori cu multe fisuri interesante. La un moment dat depasim o bariera aflata chiar la intrarea in chei si ajungem in satul Podu Dambovitei unde traseul nostru pe munte ia sfarsit.
Parcurgerea crestei. 3: refugiul Ascutit - satul Dambovicioara

49


Fişiere ataşateMărime
piatra_craiului_cu_diacritice.doc44.5 KB
piatra_craiului_41.jpg416.29 KB
piatra_craiului_42.jpg489.83 KB
piatra_craiului_33.jpg289.18 KB
piatra_craiului_39.jpg472.26 KB
piatra_craiului_34.jpg61.87 KB
piatra_craiului_35.jpg50.43 KB
piatra_craiului_36.jpg79.83 KB
piatra_craiului_37.jpg113.6 KB
piatra_craiului_38.jpg116.76 KB
piatra_craiului_43.jpg49.01 KB
piatra_craiului_44.jpg80.31 KB
piatra_craiului_45.jpg71.46 KB
piatra_craiului_46.jpg68.24 KB
piatra_craiului_47.jpg83.52 KB
piatra_craiului_48.jpg127.39 KB
piatra_craiului_49.jpg68.33 KB

Politele Martoiului, Piatra Craiului

Vasile Bouaru (Radauti)
Madalina Teodor (Bucuresti)

4 septembrie 2012. Am pornit pe munte pentru a strabate in detaliu o parte mai putin umblata a Pietrei Craiului, respectiv Politele Martoiului, sub Varful Timbalul Mic (2231 m). Politele Martoiului se afla pe versantul sud-estic al Pietrei Craiului. (vezi harta 1, extras din Emilian Cristea - Piatra Craiului, monografie - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984) (vezi harta 2, extras din Nae Popescu, Christel Berbec - Piatra Craiului, nord, harta - Editura Ecran magazin, Brasov)
Politele Martoiului, Piatra Craiului
harta 1

continuarea articolului, cu harta si imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
1politele_martoiului1.jpg127.14 KB

Refugiul Diana, pestera, Piatra Craiului

Vasile Bouaru (Radauti)

Participanti: Stelian Grigore (Piatra Neamt), Madalina Teodor (Bucuresti), Laura Matei (Bucuresti), Bogdan Uta (Bucuresti), Mihai Bucur (Sinaia), Adi Nicolau (Sighisoara), Mugurel Ilie (Bucuresti), Alexandru Paunescu impreuna cu fiul sau Alex (Ploiesti), Tudor Paladi (Bucuresti), Vasile Bouaru (Radauti).

Piatra Craiului ascunde inca multe secrete. Calcarele albe care stralucesc in lumina soarelui au cateva cavitati interesante, unele recorduri nationale, cum ar fi avenul din Grind (https://sites.google.com/site/romanianatura2/carpatii-meridionali/piatra... ). Urcand pe o vale mai putin cercetata din acest masiv am mai gasit o pestera, nu foarte dezvoltata dar spectaculoasa.
Pornim din orasul Zarnesti, spre cabana Plaiul Foii si mergem cale de aproape 8 km pana intalnim pe partea stanga in sensul de mers indicatorul spre refugiul Diana (foto 1, 1a). De aici urmam marcajul triunghi galben.
Refugiul Diana, pestera, Piatra Craiului
1
Refugiul Diana, pestera, Piatra Craiului












1a

continuarea articolului, cu harta si imagini explicate


Fişiere ataşateMărime
refugiul_diana_pestera_01.jpg105.02 KB
refugiul_diana_pestera_01a.jpg105.23 KB

Rezervatii, monumente ale naturii, judetul Brasov

Rezervatii, monumente ale naturii, judetul Brasov

Adraian Tanase locuieste in Brasov.

dezlegarea careului

Aparut in ziarul Zece saptamani pentru 1.000.000 de lei, numarul 4, iunie 1992, Bucuresti. Redactor I. Giurgiu.

Intrati pe BLOG, sa dialogam!


Fişiere ataşateMărime
rezervatii_monumente_brasov1.jpg208.02 KB

Valea Podurilor, Piatra Craiului

Marius Radu prezinta o succesiune de imagini explicate pe traseul Valea Podurilor, de la Plaiul Foii până pe Creasta Nordică.

Valea Podurilor, Piatra Craiului

Valea Podurilor, Piatra Craiului
pe Valea Podurilor
Valea Podurilor, Piatra Craiului
pe Valea Podurilor

Fişiere ataşateMărime
3_valea_podurilor.jpg131.75 KB
4_valea_podurilor.jpg113.81 KB
harta_valea_podurilor.jpg81.74 KB