Muntii Macin, flora, partea I-a

Muntii Macin, flora, partea I-a (la inceput de mai)

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Dobrogea, Munti Macinului in speta, reprezinta un rai al florilor. Doar in trei zile, pe un spatiu relativ restrans, am intalnit - pentru ca nu le-am cautat intr-adins, scopul nostru fiind, totusi, parcurgerea traseelor propuse - o multime de flori, majoritatea nemaivazute (de noi) prin alte parti. Ne vom margini doar sa le prezentam pentru frumusetea lor, dar si pentru ca pot reprezenta o sursa de interes pentru cei pasionati de cunoasterea lumii lor. Determinarea multora a fost extrem de dificila, pentru unele neputand fi terminata, caci lipsesc (accesibile publicului larg) lucrari serioase despre flora Dobrogei, bazate pe cercetari de teren. Cvasitotalitatea referirilor la plantele acestei regiuni se bazeaza, inca, pe un determinator realizat la sfarsitul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Brandza (pe care noi, din pacate, nu l-am consultat). Toponimia romaneasca este si ea destul de aproximativa; ar fi fost normal sa fie precizate numele utilizate in zona. Plantele carora nu le-am putut afla cu nici un chip numele comune le-am botezat noi, folosind numele generic al speciei (pus intre ghilimele).

1 Lusca (Ornithogalum boucheanum)

2 “Tataneasa” (Symphytum tauricum); denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

3 Barba-caprei (Tragopogon dubius)

4 Merinana (Moehringia jankae)

5 Ratisoare (Iris pumila); denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

6 Ciucusoara-de-stanci (Alyssum saxatile)

7 Romanita-de-munte (Anthemis carpatica)

8 Saschiu (Vinca herbacea)

9 Saschiu (Vinca herbacea)

Fişiere ataşate	Mărime
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB
foto1f.jpg	422.01 KB
foto2f.jpg	407.55 KB
foto3f.jpg	545.28 KB
foto4f.jpg	606.65 KB
foto5f.jpg	439.32 KB
foto6f.jpg	400.3 KB
foto7f.jpg	732.49 KB
foto8f.jpg	423.61 KB
foto9f.jpg	370.16 KB

Muntii Macin, flora, partea a II-a

Muntii Macin, flora, partea a II-a (la inceput de mai)

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

10 Pribolnic (Orchis simia)

11 Coada-soricelului (Achillea coarctata)

12 Lipicioasa (Lychnis viscaria)

13 Mac-de-camp (Papaver dubium)

14 Mac-de-camp (Papaver dubium)

15 Mac-de-camp (Papaver dubium)

16 Bujor-romanesc (Paeonia peregrina)

17 “Cosaci” (Astragalus sp., probabil, alopecurus)

18 Darie, vârtejul-pământului (Pedicularis oederi)

Fişiere ataşate	Mărime
foto10f.jpg	344.02 KB
foto11f.jpg	561.53 KB
foto12f.jpg	304.25 KB
foto13f.jpg	351.86 KB
foto14f.jpg	368.32 KB
foto15f.jpg	407.69 KB
foto16f.jpg	451.29 KB
foto17f.jpg	388.03 KB
foto18f.jpg	476.8 KB
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB

Muntii Macin, flora, partea a III-a

Muntii Macin, flora, partea a III-a (la inceput de mai)

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

19 Tamaita-de-camp (Ajuga chamaepitys, subsp. ciliata); denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

20 Pecetea-lui-Solomon, coada-cocosului (Polygonatum multiflorum)

21 Sparanghel salbatic (Asparagus tenuifolius); denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

22 Ciocul-berzei (Erodium cicutarium)

23 Ciocul-berzei (Erodium cicutarium)

24 Fumarita (Fumaria schleicheri)

25 Fumarita (Fumaria vaillanti)

26 “Opaita” (Silene sp.)

27 “Vulturica” (Hieracium caespitosum)

Fişiere ataşate	Mărime
foto19f.jpg	431.51 KB
foto20f.jpg	473.81 KB
foto21f.jpg	613.47 KB
foto22f.jpg	395.52 KB
foto23f.jpg	312.44 KB
foto24f.jpg	528.4 KB
foto25f.jpg	568.55 KB
foto26f.jpg	347.22 KB
foto27f.jpg	487.89 KB
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB

Muntii Macin, flora, partea a IV-a

Muntii Macin, flora, partea a IV-a (la inceput de mai)

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

28 Iarba-caprioarei, iarba-ciutei (Doronicum hungaricum); denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

29 Lipicioasa (Silene nemoralis)

30 Margelusa (Lithospermum arvense)

31 Nu-mă-uita (Myosotis ramosissima)


32 “Piciorul-cocosului” (Ranunculus sp.)

33 “Cinci-degete” (Potentilla sp.)

34 Chorispora tenella; denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

35 Jales, jalesa, jales-carn, jales-de-stepa, jales-plecat (Salvia nutans); denumire stabilita cu contributia lui Mihai Valentin

36 - Sincerica (Scleranthus perennis), intalnita pe Culmea Priopcea (determinare Marelena si Radu Puscarciuc, Onesti; Adrian Schlesinger, Arad)

37 - Pe Culmea Priopcea. Ruda a lumanaricii, anume coada-mielului (Verbascum phoeniceum).

Fişiere ataşate	Mărime
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB
foto28f.jpg	542.23 KB
foto29f.jpg	273.93 KB
foto30f.jpg	446.96 KB
foto31f.jpg	470.11 KB
foto32f.jpg	523.35 KB
foto33f.jpg	328.09 KB
foto34f.jpg	356.54 KB
foto35f.jpg	430.85 KB
foto36f.jpg	447.08 KB
foto37f.jpg	478.93 KB

Muntii Macin. 1 Piatra Raioasa - Valea Serparu.

Muntii Macin. 1 Piatra Raioasa - Valea Serparu.

cei mai ciudati, interesanti, surprinzatori... munti din Romania!

text si fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Marelena Puscarciuc

Radu Puscarciuc

Invitatie
Orice pasionat al drumetiilor de munte trebuie sa isi rezerve, pentru “candva”, un timp si pentru Muntii Macinului. Alaturi de clasica motivatie “pentru ca exista”, actioneaza fireasca atractie a unicitatii lor, ca fiind cei mai batrani munti ai nostri, iar cine i-a mai si vazut, in trecere spre Mare sau spre Delta, nu se poate sa nu fi fost provocat de alura de munti adevarati pe care o afiseaza si pe care, cum sa o percepi altfel decat ca pe o invitatie!
Dupa ce i-ai strabatut insa, constati ca toate aceste motive, chiar daca ele te-au determinat sa-i “faci”, nu pot egala impresiile, poate mai bine spus implinirile, cu care te-ai ales. Totul e altfel decat in orice alti munti de la noi. Urci-cobori prin haosuri de stanci de o salbaticie stranie, nemaivazuta si in acelasi timp... prietenoasa; fireasca grija “vezi cum si unde calci” e mai mult legata de mereu posibilele intalniri cu broastele testoase ori cu balaurul dobrogean. Cat despre oboseala? La sfarsitul unei zile de drumetie, la fel de lungi cat una din muntii “ceilalti”, dupa ce ai urcat cateva varfuri si ai coborat in sei, tot atat de adanci pe cat sunt varfurile de inalte, nu prea esti obosit pe cat te-ai astepta; doar incarcat sufleteste!
In alta parte, ariditatea, asprimea si goliciunea stancilor... desi sunt, nu le prea vezi; caci traseul te poarta doar prin paduri. Si acestea, nu ca toate padurile noastre carpatine: nu sunt de loc dese, unele rare ca de parc; nu sunt inalte, ba chiar scunde si au toate asternute covoare de vegetatie, “tesute” diferit, in functie de loc si de anotimp. Noi le-am vazut pe cele de primavara - vara, urzite din capsun salbatic sau din cucuta si cu alesaturi din bujori. Iar daca mai ai si pasiunea florilor...
Va indemnam sa va... daruiti macar trei zile, asa cum am facut si noi, pentru a cunoaste cei mai ciudati, interesanti, surprinzatori... munti din Romania! Incercam sa va ajutam, in acest sens prezentandu-va un posibil program de ... “expeditie” in Muntii Macinului! In stilul nostru, insemnand stabilirea unei tabere de baza cu conditii de cazare (cat de cat) civilizate, iar traseele, neaparat in circuit si de o zi, sa poata fi accesibile direct ori cu masinile.

Bacul
O prima problema, specifica Muntilor Macinului, este trecerea Dunarii cu bacul. Noi credem ca cel mai comod este bacul de la Braila. Pentru ca nu e doar unul, se incarca astfel mai repede, fiind si mai mic; latimea Dunarii este si ea mai mica, asa ca se reduce timpul de asteptare si de transbordare. Mai mentionam ca pentru a ajunge la bac, daca nu ai mai fost, e necesar sa apelezi la localnici, in Braila lipsind orice fel de indicatoare pentru bac. Un alt amanunt important e legat de pretul bacului, rezonabil, dar care se dubleaza daca se depaseste ora 21. In plus, in acest din urma caz, se si asteapta mai mult: pana se incarca bacul.

Cazarea
Toate popasurile turistice, campingurile, hotelurile sau motelurile despre care se vorbeste prin ghidurile turistice sau pe site-uri ori nu mai sunt, ori sunt in renovare, ori sunt prea departe de munti, ori nu pot fi contactate.
Am descoperit, tarziu din pacate, o pensiune in Turcoaia (de luat legatura cu viceprimarul din comuna - are site pe Internet), dupa ce am gasit si comandat cazarea la Liceul “Gh. Murgoci” din Macin. Liceul detine un camin cu 100 de locuri, toate libere, in camere cu 5-6 paturi, curate, cu toalete proprii si la un pret rezonabil. Sugeram solicitarea camerelor de protocol pentru a beneficia si de apa calda.

Turism
Despre Muntii Macinului s-a scris relativ putin. Sunt doua lucrari de referinta: ghidul Macin, scris in 1987 de Mihail Gabriel Albota, aparut in colectia Muntii Nostri, si monografia Muntii Macin, de Andrei Raftopol, publicata in 2005 (revista Invitatie in Carpati, redactor Ica Giurgiu). Intre timp a fost infiintat Parcul National Muntii Macinului; una dintre urmari a fost (re)marcarea catorva trasee.
Din lectura acestor lucrari, a altor descrieri, a impresiilor de calatorie publicate pe diverse site-uri am sintetizat trei trasee, zicem noi, reprezentative pentru Muntii Macinului in integralitatea si diversitatea lor (vezi harta noastra, fisierul 2_macin_harta_39x53_centimetri.pdf, aflat mai jos):
- Excelentul traseu marcat recent de administratia parcului national pe Culmea Pricopanului ne ofera imaginea cea mai “vanduta” a Muntilor Macinului, datorita spectaculozitatii lui: ariditate, haos geologic, piscuri “semete”, prapastii “ametitoare”, un “Fagaras” la scara redusa;
- Varful Tutuiatu este al doilea “punct fix” al Muntilor Macinului, fiind “culmea culmilor” cu cei 467 m ai sai. Se afla in partea centrala a ceea ce geografii numesc culmea principala a Muntilor Macinului, o culme cvasiintegral impadurita, din care cauza traseele turistice care o strabat sunt dedicate fie doar accederii pe Varful Tutuiatu din diverse localitati (Macin, Greci, Luncavita), fie traversarii ei, spre alte obiective, precum manastirea Nifon. Pentru cei care au patima “integralelor” trebuie spus ca exista un astfel de traseu, doar ca trebuie “destelenit”, intalnirile cu semnele marcajului (desigur, banda rosie) fiind adevarate evenimente. Noi aveam nevoie de un circuit care sa inglobeze nu doar Varful Tutuiatu ci si o parte, cea mai inalta, a culmii principale a Macinului. Ceea ce am proiectat ne-a dat prilejul sa admiram spectacolul versantului sud-estic al culmii, de regula abrupt si despadurit, traversand in acest timp pasuni si palcuri de padure rare, de stejari si fagi cu tulpinile contorsionate de neputinta inaltarii, incat si coroanele formeaza o cupola joasa dar suficient de rara ca sa lase lumina sa patrunda si sa intretina un covor vegetal dens. Poteca de pe culme traverseaza alt fel de paduri, de aceasta data ceva mai dese si ceva mai inalte, rar intrerupte de poieni. Am realizat acest traseu pe ploaie, parca mai calda decat cea din alti munti, parca mai putin stresanta. Urcusul pe Tutuiatu l-am ratat din cauza cetii dese care invaluia toata zona somitala a culmii; am urcat pe varful de langa el, Ghinaltu, cu doar 25 de metri mai mic, pe care ceata era rupta in fasii de vantul care urca in forta abruptul de deasupra satului Greci, prilejuindu-ne macar cateva dintre preconizatele privelisti de pe Tutuiatu;
- Proiectarea unui al treilea traseu in circuit, de o zi, a fost mai dificila. O tentatie de moment a fost Iacobdeal, combinat cu Popina Blasova, primul obiectiv, pentru lacul pe care-l gazduieste, al doilea, pentru florile sale rare. Dar fotografiile Dealului Priopcea cu alura sa de Piatra Craiului au inclinat balanta in favoarea lui. Traseul, un circuit al Vaii Puturoasa parea a fi o mixtura intre primele doua: prima parte, stanci, a doua, padure.

traseul 1

manastirea Macin - Fantana de Leac - Dl. Caramalau - Dl. Vraju - Dl. Piatra Raioasa - Dl. Sulucu Mare - Valea Serparu - manastirea Macin (circa 6 ore cu popasuri)

Din centrul orasului Macin pana la iesirea spre est si apoi sud-est catre localitatea Cerna pe DN 22D sunt aproape 2 km. Parasirea cartierelor de locuinte e marcata de traversarea Paraului Valcu, de unde soseaua urca putin. Din varful micii pante se desprinde spre stanga un drum lat, pietruit, nu mai lung de 100 de metri, care trece printre sediile unor societati comerciale (pe dreapta, “fabrica” de vinuri Niculitel), care continua in aceeasi directie cu un drum de carute marginit de loturi agricole. Vedem in fata intreaga culme a Pricopanului, iar pe directia drumului, la baza culmii, manastirea Macin. Ne trebuie inca jumatate de ora sa ajungem la ea.
Putem veni insa pana aici cu masina: dupa ce iesim din Macin si traversam Paraul Valcu, la vreo 2 km, se desprinde spre stanga un drum neasfaltat, marcat pe stalpii electrici care-l insotesc cu banda albastra si care duce la o mare cariera aflata la baza Culmii Pricopanului, nu departe de manastire; inainte de a ajunge la cariera, cotim spre stanga pe un drum de pamant care ne va conduce pana la manastire.
Langa manastire exista o poiana larga, inierbata, unde sunt amenajate cateva mese si banci de lemn, un foarte bun loc de campare. Pe panourile montate in poiana de administratia parcului national gasim harti si informatii despre parc si despre traseul nostru, numit Culmea Pricopanului. Intregul traseu este marcat cu banda albastra. Marcajul este bine realizat, de aceea vom prezenta doar cateva repere ce merita sau sunt util de semnalat. Astfel, precizam ca urcusul pe Culmea Pricopanului nu se mai face pe poteca descrisa in ghidurile mentionate. De la Fantana de Leac, izvor amenajat aflat ceva mai sus de manastirie, poteca marcata face un cot spre stanga, urcand piezis si ocolit pe pantele Dealului Caramalau. E o zona unde avem sanse mari sa vedem broaste testoase. Flora e variata si bogata. Dintre florile mai rare, mentionam stanjeneii. Varful Caramalau e ocolit pe pantele sale nordice. Urmeaza Dealul Vraju, pe culmea caruia intalnim numeroase formatiuni granitice care mai de care mai curioase. Orizontul e larg, deschis catre toate zarile, pitoresc si inedit - macar prin prezenta Dunarii - pentru ceea ce, de regula, numim peisaj montan. De pe Dealul Vraju se coboara, ocolind spre dreapta, in saua adanca ce ne desparte de Dealul Piatra Raioasa. Pe coastele Dealului Vraju vechi drumuri, acum parasite, marcheaza un fost perimetru de extractie a granitului. Este decorul ciudat pe care l-am putut vedea in filmul Trandafirul Galben.
De pe Varful Piatra Raioasa coboram intr-o noua sa inierbata care precede Dealul Sulucul Mic. Urmeaza inca o sa, apoi ultimul urcus, pana pe Sulucul Mare. La baza acestui deal, aproape de sosea, ar trebui sa fie Lacul Sarat, iar mai spre satul Greci, Lacul Slatina; noi le-am gasit seci. Depasim Varful Sulucul Mare, mentinandu-ne pe culme inca un timp, marcajul cotind repede spre dreapta, intorcandu-ne cu 180 de grade, in urmarirea unui vechi drum de cariera paralel cu creasta Sulucului. Traversam firul Vaii Serparu dupa care coboram de-a lungul ei, iesind intr-o poiana larga, un alt excelent loc de campare, la circa 1 km de marea cariera de la baza Pricopanului.

1 De la Macin spre Manastirea Macin. Urcusul spre Culmea Pricopanului pleaca din spatele manastirii, coteste spre stanga imaginii, pe la poalele Varfului Fantana de Leac, catre piciorul Dealului Caramalau. Poteca ocoleste ambele varfuri, prin spatele lor, suind insa pe cel de-al treilea, Vraju, la baza caruia se vede singura cariera activa din Culmea Pricopanu.

2 Privind de pe acelasi drum spre Culmea Pricopanului, cuprinsa intre Varfurile Piatra Raioasa si Sulucu Mare. Sub acesta din urma, obarsia Vaii Serparu.

3 Arici, alias Erinaceus europaeus romanicus.

4 Poiana din spatele Manastirii Macin, un excelent loc de campare.

5 Suntem sub Varful Caramalau. Obiectivul urmator, Varful Vraju.

6 Coboram de pe Caramalau in saua care precede urcusul pe Vraju.

7 Panorama asupra Macinului de pe Varful Fantana de Leac (252 m) - acces lateral din Saua Caramalau - Vraju.

8 Urcand spre Varful Vraju. Jos, Valea Jijila, iar mai departe, parte din DN 22, intre satul Vacareni si Luncavita.

9 Varful Vraju (335 m).

10 Coborarea cea mai lejera, de pe Muntele Vraju in saua care-l desparte de Muntele Piatra Raioasa, se face pe poteca marcata ce ocoleste abruptul prin dreapta imaginii. Varful din spate e Sulucul Mare.

11 Urcus pe Piatra Raioasa.

12 Privind in urma, peste un umar al Vrajului - decor al filmului Trandafirul Galben, spre Macin, Dunare si tarlalele cu rapita din Insula Mare a Brailei.

13 Vedere de pe Piatra Raioasa spre culmea principala, impadurita, a Muntilor Macinului, din zona racordului cu Pricopanul pana la Varfurile Tutuiatu si Ghinaltu.

14 Cetate de granit pe Muntele Piatra Raioasa.

15 Bastinas al Culmii Pricopanului: broasca-testoasa-dobrogeana (Testudo graeca ibera).

16 Urcus pe Sulucul Mic.

17 (Elena Serbu) Urmeaza Sulucul Mare. Spre stanga se desprinde muchia ce leaga Culmea Pricopanului de culmea principala a Muntilor Macin.

18 Suisul pe Sulucul Mare, sub amenintarea ploii!

19 Sub Sulucul Mic, in coborare spre Valea Serparu. Spre stanga, un varf de 281 m, Piatra Raioasa si Vraju.

20 Pe Valea Serparu.

21 Un alt, excelent, loc de campare: gura Vaii Serparu.

2 satul Greci - Varful Moroianu - Varful Tutuiatu

Fişiere ataşate	Mărime
1_marelena_puscarciuc.jpg	63.64 KB
1_radu_puscarciuc.jpg	74.43 KB
2_macin_harta_39x53_centimetri.pdf	1.6 MO
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB
foto1.jpg	331.16 KB
foto2.jpg	179.44 KB
foto3.jpg	572.7 KB
foto4.jpg	378.13 KB
foto5.jpg	372.56 KB
foto6.jpg	416.47 KB
foto7.jpg	282.84 KB
foto8.jpg	352.64 KB
foto9.jpg	364.57 KB
foto10.jpg	395.31 KB
foto11.jpg	350.13 KB
foto12.jpg	339.79 KB
foto13.jpg	314.53 KB
foto14.jpg	438.06 KB
foto15.jpg	552.63 KB
foto16.jpg	351.94 KB
foto17.jpg	426.83 KB
foto18.jpg	327.5 KB
foto19.jpg	574.04 KB
foto20.jpg	474.43 KB
foto21.jpg	283.95 KB

Muntii Macin. 2 Greci - Moroianu - Tutuiatu.

Muntii Macin. 2 Greci - Moroianu - Tutuiatu.

1 manastirea Macin - Dl. Piatra Raioasa - Valea Serparu

traseul 2

satul Greci - Drumul Grecilor - gura Vaii Cozluc - Saua Secaru - La Parlitura - Varful Moroianu - Varful Tutuiatu - Saua Tutuiatu - Valea Morsu - satul Greci (circa 8 ore, cu popasuri)

In centrul satului Greci sunt marcate directiile spre cateva dintre traseele care duc pe culmea principala a Macinului: triunghi albastru spre est; pentru Varful Tutuiatu (pe el ne vom intoarce), triunghi rosu; punct rosu spre sud. Le urmam pe acestea din urma. Ne vor scoate intr-un sfert de ora la marginea satului, de unde urmeaza traversarea unei vaste depresiuni acoperite cu pasune. Un drum de pamant, numit “al Grecilor”, se va bifurca dupa cateva sute de metri, dar cele doua brate vor continua in aceeasi directie; cel din stanga, pentru care optam, este mai aproape de culmea Macinului.
La un kilometru de la parasirea satului se afla doua panouri care ne informeaza ca triunghiul rosu realizeaza un traseu, numit “cu drum”, care traverseaza culmea pentru a ajunge la Nifon. Continuam pe drumul din depresiune inca 3 km, trecand in acest timp pe langa vreo doua stani, traversand doua palcuri de padure pana ce drumul se va inscrie spre stanga, pe Valea larga a Cozlucului; reapare marcajul punct rosu (a nu se confunda cu patratele rosii care marcheaza perimetrul parcului national). La intrarea drumului in padure se gasesc alte panouri care descriu traseul marcat cu punct rosu. Urmam drumul si marcajul pana intr-o poiana unde se afla un canton silvic parasit si un izvor amenajat. Marcajul lasa drumul, care ramane fidel Vaii Cozlucului, alipindu-se unui drum de taf (tractor autoforestier) care pleaca initial spre dreapta, prin spatele cantonului, pentru a coti imediat spre stanga, intrand in padure in urcus pieptis. Iesim la... lumina pe o culme secundara acoperita de arbusti, printre care cresc tufe de bujori. Facem un cot larg pentru a ocoli o obarsie adanca, urcand spre culmea principala. Imediat dupa ce reincepem urcusul vom traversa o poiana marcata de prezenta catorva stanci, pentru ca dupa inca o portiune de urcus sa intersectam un alt drum de taf, perpendicular pe cel pe care urcam. Aici parasim traseul marcat luand-o spre stanga, pe noul drum. Ajungem la marginea unei mari poieni, loc numit La Parlitura.
Ne mentinem directia (nord-est) pana in celalalt capat al poienii, unde exista o trifurcare a drumului; alegem bratul din mijloc, care pastreaza directia nord-vest. Daca reusim sa nu pierdem aceasta directie, furati de alte drumuri intalnite in cale, vom debusa in drumul principal al culmii, hotar intre ocoale silvice, marcat cu H-uri rosii. In cea mai mare parte a traseului care urmeaza ne vor fi principala calauza. Teoretic drumul ar trebui sa fie marcat si turistic cu banda rosie. Iesim intr-un tarziu din padure pentru a traversa o poiana dominata de prezenta unui varf stancos, Moroianu.
Dupa inca un lung parcurs prin padure, timp in care vom intersecta traseul marcat cu triunghi rosu, apoi un altul marcat cu triunghi galben, dar nesemnalat in ghidurile cunoscute, trecem printr-o noua poiana, acoperita de pasune, pentru ca imediat ce reintram in padure sa urmeze o intersectie importanta. Cum H-urile sunt undeva in stanga noastra, vom alege bratul stang pentru a le reintalni. Curand drumul coboara ceva mai accentuat pana intr-o sa unde vom avea surpriza sa observam pe un copac o straveche banda rosie, un stalp cu sageti indicatoare care precizeaza directia spre Cheia (in Valea Luncavitei) si, cel mai important, marcajul banda albastra, care vine de pe Varful Tutuiatu si duce la Cheia. Fireste, vom renunta la drumul de culme si vom merge spre dreapta, in urcus si in urmarirea benzilor albastre. Ajungem curand intr-o sa, intre Varful Ghinaltu, in stanga si Tutuiatu, in dreapta, deasupra unei uriase cariere dezafectate. Asa cum am spus, din cauza cetii n-am mai urcat pe Tutuiatu (un sfert de ora ar fi fost suficient sa ajungem in varf) ci pe Ghinaltu; din saua dintre cele doua varfuri am coborat pe drumul de cariera ale carui serpentine pot fi cu usurinta scurtcircuitate reducand astfel considerabil timpul de coborare pana la islazul de pe Valea Morsu aflat la marginea satului Greci.

22 Iesim din satul Greci...

23 ...in larga depresiune a... Grecilor. Sub dealul din stanga, marcata de doua panouri cu harti si explicatii, se afla intrarea in traseul marcat cu triunghi rosu, care traverseaza culmea, ajungand la Nifon.

24 Pitorescul Drumului Grecilor consta in alternanta peisajelor: pe de o parte, umerii stancosi ai Culmii Macinului, ...

25 ...pe de alta parte, padurile ciudate din depresiune.

26 Gura Vaii Cozluc.

27 Poiana cu canton (loc bun de campare, cu izvor amenajat), de unde marcajul paraseste Valea Cozluc prin spatele cantonului.

28 In Saua Secarului.

29 Prin straniile paduri ale Macinului.

30 (Dominic Csudor) Idem.

31 Sub Varful Moroianu (434 m).

32 Pe Varful Ghinaltu (442 m).

33 Valea Morsu si satul Greci vazute de pe Ghinaltu.

34 Coborand spre Valea Morsu.

3 sat Cerna - Dealul Priopcea - Dealul Pietrele

Fişiere ataşate	Mărime
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB
foto22.jpg	198.67 KB
foto23.jpg	177.94 KB
foto24.jpg	236.48 KB
foto25.jpg	425.05 KB
foto26.jpg	235.5 KB
foto27.jpg	410.95 KB
foto28.jpg	368.74 KB
foto29.jpg	712.5 KB
foto30.jpg	622.61 KB
foto31.jpg	259.65 KB
foto32.jpg	251.86 KB
foto33.jpg	306.99 KB
foto34.jpg	545.56 KB

Muntii Macin. 3 Cerna - Priopcea - Pietrele.

Muntii Macin. 3 Cerna - Priopcea - Pietrele.

2 satul Greci - Varful Moroianu - Varful Tutuiatu

traseul 3

satul Cerna - Dealul Chervant - Dealul Priopcea - Dealul Boldea - Dealul Pietrele - Dealul Achizel - Dealul Arsu - Drumul Cernei - satul Cerna (8 ore, cu popasuri)

Plecam din satul Cerna, de la podul de peste Cerna (loc de parcare, unde vom si reveni), urmam cale de 1,5 km DN 22D pe care il parasim pentru un drum de pamant care duce spre o stana, aflata nu departe de botul Dealului Chervant.
De la stana, o cararuie urca pe langa o priza de apa pe creasta stancoasa a Chervantului. O data ajunsi pe ea n-o vom mai parasi. Drumul urca usor printre stanci, spectaculos prin asemanarea cu potecile alpine de pe inaltele creste carpatine si pitoresc datorita orizontului deschis spre toate cele patru zari. O sa adanca, imbracata intr-o padurice rara de pini, desparte Chervantul de Priopcea.
Priopcea are spinarea ceva mai lata, stanca fiind adesea acoperita de vegetatie. O sa lata precede urcusul pe cel mai inalt varf al Priopcei, de pe care coboram intr-o noua sa joasa, la marginea unor vii, deasupra izvoarelor Vaii Puturoasa, care a fost permanent in dreapta noastra. Urcam pe Dealul Boldea, pe versantul stang al Puturoasei. Un picior scurt al Dealului Boldea se intinde spre Greci, formand o creasta stancoasa care ne aminteste de Creasta Cocosului din Gutai. Ii intoarcem insa spatele plecand in directie contrara.
Un timp nu exista nici un fel de probleme de orientare; urmam drumul de carute care se mentine pe cumpana de ape dintre Valea Puturoasei si Valea Plopilor (care curge spre Depresiunea Greci), dealurile pe care le strabatem fiind golase. Dupa o sa ceva mai joasa urcam pe un deal acoperit de cateva formatiuni stancoase, denumit Dealul Pietrele. Problemele de orientare incep indata, caci drumul ne poarta printr-o extraordinara padure de stejari asemenea unei... livezi. Totul e sa nu pierdem drumul, estompat de covorul vegetal format primavara din flori de capsun salbatic. Indata ce iesim din padurice drumul coteste cu 90 de grade spre stanga pentru a se mentine strict pe cumpana de ape, aici ingustata. Traversam, in urcus usor, o noua padure, la fel de... altfel, unde avem de ales intre numeroasele drumuri facute de turmele de oi pe care le putem intalni pascand in mijlocul padurii. Pastrand insa directia est vom putea ramane pe cumpana de ape; dupa ce parasim padurea ne putem corecta directia caci vom avea prilejul sa vedem spre sud-est Depresiunea Cernei si satul Cerna.
Urcam lejer, acum pe dealuri plesuve, pana pe Varful Achizel, de unde vom schimba directia spre dreapta, in coborare si avand in fata satul Cerna. Urmam poteci facute de oi, care ne scutesc sa urcam si sa coboram toate denivelarile culmii; trebuie sa avem totusi grija sa nu fim furati de picioarele laterale, toate formate spre dreapta, ale culmii principale. Ajungem la drumul Cernei, un drum de pamant care uneste Cerna de Nifon. Pana in centrul Cernei mai avem circa 3 km. Inainte de ajunge la podul de peste Raul Cerna, in preajma bisericii, vom trece pe langa casa memoriala Panait Cerna.
La expeditie au participat: Iridenta Seciu, Lucia si Dominic Csudor, Elena si Vasile Serbu, Lenuta si Nicolae Ciorobea, Marelena si Radu Puscarciuc
Drum bun, viitorilor drumeti pe drumurile Macinului!

35 Am parasit soseaua care leaga Cerna de Macin si ne apropiem de Dealul Chervant. In spatele sau, Dealul Priopcea.

36 (Lucia Csudor) Sub creasta crenelata a Chervantului.

37 Pe creasta Chervantului. In urma, satul Cerna. Daca l-am parasit prin extremitatea dreapta, vom reintra in el prin extremitatea din stanga imaginii.

38 Spre Varful Chervant (204 m).

39 (Dominic Csudor) Ascensiune alpina pe Varful Chervant.

40 Perspectiva de pe Varful Chervant: urmeaza Dealul Priopcea. Vom ocoli apoi obarsia principala a Vaii Puturoasa...

41 ...trecand pe versantul ei stang.

42 Vom cobori in final de pe Dealul Achizel.

43 (Elena Serbu) Urcam pe Creasta Priopcei (375 m) din saua adanca (153 m) ce o desparte de Chervant (204 m).

44 Pe creasta Priopcei, accidentata ca acea a Chervantului.

45 Vedere spre vest, de pe Priopcea: dincolo de Dealurile Bujorul Bulgaresc (dreapta) si Bujorul Romanesc (stanga) sunt Iacobdeal si Dunarea.

46 Coboram de pe Varful Priopcea Mare in saua care desparte Depresiunile Greci si Cerna. Vom coti spre dreapta, urcand pe Dealul Boldea, lasand in stanga interesantul Deal Sivrica...

47 ... ce ne aminteste de Creasta Cocosului din Muntii Gutai.

48 Vedere de pe Dealul Boldea spre Culmea Priopcea Mare.

49 Mereu altfel de paduri!

50 Mereu altfel de paduri!

51 Privim de pe Dealul Achizel spre zigzagul dealurilor pe care am venit de pe Priopcea Mare, estompat deja de negura departarii!

52 Coboram de pe Varful Achizel (343 m) spre Cerna. Orizontul este bordat de culmea principala a Muntilor Cernei, care mai continua, in afara imaginii, inca vreo 4 km.

Fişiere ataşate	Mărime
4_macin_cu_diacritice.doc	95.5 KB
foto35.jpg	157.67 KB
foto36.jpg	188.87 KB
foto37.jpg	366.66 KB
foto38.jpg	384.12 KB
foto39.jpg	439.67 KB
foto40.jpg	323.72 KB
foto41.jpg	289.9 KB
foto42.jpg	277.5 KB
foto43.jpg	404.37 KB
foto44.jpg	336.91 KB
foto45.jpg	243.53 KB
foto46.jpg	169.61 KB
foto47.jpg	234.32 KB
foto48.jpg	176.37 KB
foto49.jpg	549.43 KB
foto50.jpg	472.43 KB
foto51.jpg	321.37 KB
foto52.jpg	351.97 KB