Muntii Harghita
Muntii Harghita
Munti de origine vulcanica. Lungime 70 km, latime maxima 25 km.
extras din Alexandru Rosu - Geografia fizica a Romaniei - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
de aici aveti o selectie de imagini din masiv
Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!
| Fişiere ataşate | Mărime |
|---|---|
| muntii_harghita_cu_diacritice.doc | 51 KB |
| harta_muntii_harghita.jpg | 226.95 KB |
Muntii Harghita, plante carnivore in craterul vulcanului
Muntii Harghita, plante carnivore in craterul vulcanului
Rezervatia Lacul Sf. Ana - Tinovul Mohos, turism civilizat si eficient
Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
Custodia si administrarea rezervatiei au fost atribuite de proprietarii terenului si ai padurii, Primaria comunei Cozmeni si Composesoratul Lazaresti, unei societati private: Ecos Club S.R.L., din Lazaresti - Cozmeni.
extras din lucrarea autorilor Oliviu Marcu, Zoltan Racz, Adrian Cioaca - Muntii Harghita - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986
Iunie 2009. Ce constatam: o buna sistematizare a utilitatilor (parcare, spatii comerciale, de cazare si de campare); asigurarea necesitatilor de informare cu panouri, pliante, ilustrate, ghizi; amenajarea ambientului natural cu destinatie turistica: poteci si marcaje turistice intretinute, poteca podita in Tinovul Mohos, pubele de gunoi si instalatii pentru gratare pe malul Lacului Sf. Ana; intretinerea si mentinerea unei curatenii exemplare in perimetrul rezervatiei; amabilitate si solicitudine din partea comerciantilor si a corpului de rangeri; taxe rezonabile.
Recomandam celor care-si propun sa viziteze singurul lac vulcanic din Romania (extrem de pitoresc si in sine) dar si Tinovul Mohos (interesant prin aspectul natural general si prin vegetatia specifica, aici crescand cea mai frumoasa planta carnivora din Romania, roua-cerului) si un scurt traseu montan, cabana Sfanta Ana - Lacul Sfanta Ana - Saua Tata - Ciomatul Mic - Muchia Lacului - cabana Sf. Ana, marcat cu cruce albastra pana in Saua Tata, apoi cu banda albastra.
Traseul debuteaza cu o coborare pana langa lac, pe o poteca ce taie serpentinele soselei asfaltate de acces (cu taxa suplimentara) la malul lacului, trecand pe langa capela Sf. Ana, pentru a incepe apoi un urcus mediu, prin padure, pana pe culmea care constituie “ghizdul” fostului crater in care este acum adapostit lacul. De aici poteca traverseaza, pe la marginea padurii, poieni acoperite cu fanete; avem parte de frumoase privelisti deschise spre sud, catre Valea Oltului si culmile Muntilor Bodoc si Harghita. Reintram pentru scurt timp in padure si ajungem, dupa vreo 2 ore de mers lejer, fara a socoti popasurile, inapoi in zona comerciala a rezervatiei.
Au participat: Sara si Carmen Petrescu, Diana, Luminita si Dorel Balaita, Eugenia si Dorin Levischi, Dominic Csudor, Tatiana Florea, Victor Manole, Vasile Vilescu, Elena si Vasile Serbu, Marelena si Radu Puscarciuc.
1 In parcarea (fara peturi, hartii etc.) de langa cabana Sf. Ana. In fundal, Muntele Ciomatul Mare.
3 Capela Sf. Ana.
4 Lacul Sf. Ana, strajuit de Muntele Ciomatul Mic.
5 In preajma lacului “turismul la iarba verde” este bine dezvoltat; curatenia este insa desavarsita si permanenta.
6 Scrabuntica (Lapsana communis).
7 Pe poteca ce urca spre Saua Tata - Ciomatul Mic.
9 La cules de fragi!
10 Pitoreasca poteca de pe Muchia Lacului.
11 Priveliste de pe Muchia Lacului peste Paraul Jombor spre culmile Muntilor Bodoc si, peste Olt (dreapta), spre Muntii Harghita.
12 Pojarnita (Hypericum perforatum).
13 Malaoi (Helianthemum vulgare).
14 Stupinita (Platanthera bifolia).
15 Primim, pe gratis, o lectie de geo, bio, eco - logie de la custodele rezervatiei (Kerezsy Laszlo).
16 Tinovul Mohos se viziteaza doar sub indrumarea unui ghid (bine pregatit).
17 Poteca podita se opreste la unul dintre lacurile mlastinii.
18 In jurul lacului descoperim cateva dintre florile care fac celebru Tinovul Mohos: bumbacarita (Eriophorum vaginatum), ...
19 rachitelele (Vaccinum oxycoccos) si...
20 …superba roua-a-cerului (Drosera rotundifolia), ale carei flori sunt insignifiante...
21 …fata de frumusetea frunzelor, ...
21 …fata de frumusetea frunzelor, ...
23 …o atractie mortala pentru... naivi!
