Culoarul Rucar - Bran, harta, marcaje, pesteri

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

vezi localizarea pe harta

Culoarul Rucar-Bran, harta, marcaje

Pe Magura Branului, in fundal Bucegii. Foto: Radu Moroianu (Bucuresti)

Peisagistic, geologic si petrografic, Culoarul Rucar - Bran este o mare atractie pentru cercetatori si turisti.

Pestera Ursilor, Cheile Dambovitei
Pestera Pleasa, deasupra orasului Rucar

Canionul, Cetatea si Babele Oratii

Pestera Dambovicioara, harta, descriere
Cheile Dambovicioarei si Brusturetului, alpinism

Pestera Uluce, harta, descriere
Avenul Pereti
Avenul Barnoaia, la Rucar
Pestera la Posada, sub soseaua Rucar - Brasov

Magura Branului, creasta si marcajele
Pestera Liliecilor din satul Pestera
Ursi si lei in Pestera din satul Pestera, langa castelul Bran

De la Padina (Muntii Bucegi) la Fundata (Culoarul Rucar-Bran), pe jos sau cu schiurile

Campingul Panorama, intre Rucar si Podul Dambovitei

Piatra Dragoslavelor, Culoarul Rucar Bran/ Muntii Leaota

Cheile Carasului au fost transferate la Moieciu

selectie de imagini din masiv

Fişiere ataşateMărime
8-culoar-rucar-bran-magura_radu-moroianu.jpg29.17 KB

Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran

text: Ica Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti),
Ioan Dobrescu (Clubul de Speologie Piatra Craiului Campulung Muscel)

imagini: Ica Giurgiu

Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran

Cavitate cu dezvoltare perfect verticala, care debuteaza in conglomerate vraconian-cenomaniene (potrivit Dan Patrulis - Geologia Masivului Bucegi si a Culoarului Dambovicioara - Editura Academiei, Bucuresti, 1969).

Plecam de pe DN 73, din localitatea Podul Dambovitei (700 metri altitudine conventionala), pe drumul care insoteste in amonte Valea Cheia. Cand versantul stang (drept geografic) se departeaza de firul apei intr-un larg amfiteatru, suntem la 800 metri altitudine, in locul numit „la fierastru la Oprei” (ca orice alt toponim local, si acesta poate si-a schimbat numele intre timp). Din dreapta, in sensul de mers catre amonte vine ca afluent Valea Pereti. Urcam pe malul stang al acesteia, la inceput departe bine de talveg, pe coamele nu tocmai domoale care evita marea saritoare vizibila chiar din Valea Cheia, apoi intram, pe masura ce trecem de 950 metri altitudine pe firul superior al Vaii Pereti. La 1050 metri altitudine, pe malul drept, la 5 metri altitudine relativa fata de talveg, se deschide la radacina unui paltin gura de 2 metri diametru a Avenului Pereti. Pana aici am facut din Valea Cheia aproximativ 45 minute.
Golul subteran a fost descoperit de forestieri; de la ei a aflat Ioan Dobrescu despre existenta acestui gol. In Catalogul pesterilor din Romania este trecut la pozitia 127/ 21.
Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran










1 Am identificat intai avenul, sa stim unde se afla exact, ca sa putem pregati explorarea lui (de la stanga la dreapta: Aurel Zaibel, Oprea Bleont, Ioan Dobrescu).



Avenul a fost explorat in octombrie 1977, la interval de cateva zile, de o echipa de la Piatra Craiului Campulung Muscel (Ioan Dobrescu, Ion Cotarla, Ioan Bostan, Jean Cotescu, Oprea Bleont, Stefan Sain, Dragos Dobre, Aurel Dobre, Adrian Tuta) si o alta de la Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti (Adrian Done, Costel Roman, Gabriel Silvasanu, Florin Cucu, Paula Mihalache, Ica Giurgiu, Eva Ceara, Mihai Lupascu, Mihaela Giurgiu).
Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran










1a Adrian Done ajuta la instalarea echipamentului.
Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran































2 Aspect din timpul explorarii facuta de Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti. Costel Roman si Florin Cucu fac asigurare la urcarea pe scarita.


Sub intrarea de 2 metri diametru urmeaza un put absolut vertical, cu sectiune elipsoida: 3 metri axa nord-sud, 4-5 metri axa vest-est. La 3 metri sub intrare, pe latura vestica, este o platforma ingusta si inclinata. Pe primii 15 metri ai venului se poate observa clar ca putul este dezvoltat in conglomerat. Apoi peretii devin noroiosi si prezinta caneluri de dizolvare.
Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran








3 Platforma de la cota -3 metri; Gabriel Silvasanu a urcat pana la ea si se odihneste inainte de revenirea la suprafata.


Aterizarea din rapel se face la cota -57 metri, pe o perie de busteni care impiedica accesul in profunzime, spre cursul de apa care la debite mari foloseste avenul drept castel de echilibru. Sondajele efectuate in diverse perioade au aratat ca nivelul apei poate urca cu pana la 41-42 metri peste cota -57!!!

Fişiere ataşateMărime
1aven_pereti_culoarul_rucar_bran.jpg66.02 KB
2aven_pereti_culoarul_rucar_bran.jpg60.98 KB
3aven_pereti_culoarul_rucar_bran.jpg38.12 KB
harta_avenul_pereti_culoarul_rucar_bran.jpg18.39 KB
avenul_pereti_culoar-rucar-bran-done.JPG87.83 KB

Canionul si cetatea Oratii

premiera intr-o zona turistica

text: Ica Giurgiu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)
imagini: Emilia Marinescu (Bucuresti, revista Oferte Speciale), Mircea Vladulescu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

De foarte multi ani am remarcat marea framantare de relief din cotloanele Culoarului Rucar - Bran, teritoriu situat intre Masivele Piatra Craiului si Iezer (partea vestica a Culoarului) si respectiv Bucegi si Leaota (partea estica a Culoarului). Din pacate, mult prea putine deplasari am reusit sa fac in acest imens teritoriu de surprize turistice, speologice si alpine: ba n-a fost cu cine, ba n-a fost momentul potrivit, ba n-a fost cu ce.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura



Harta 1, extras din harta topografica L-35-87-C.



Culoarul dintre Muntii Piatra Craiului - Iezer si respectiv Muntii Bucegi - Leaota se intinde, dupa cum bine sugereaza numele, intre localitatile Bran, la nord si Rucar, la sud, si este traversat chiar prin ax de soseaua Brasov - Campulung. Peisajul pare clar de pe soseaua principala, spectaculosii munti care ii constituie granite captand privirile si pacalindu-ne in a nu cerceta decat superficial ondularile aparent domoale ale Culoarului propriu-zis. Iata, in imaginile 3 si 4, aspecte caracteristice ale acestei arii geografice: partea centrala a fotografiilor pare limpede in ceea ce priveste denivelarile peisajului, dar ea ascunde ochiului increzator in prima impresie vizuala chei lungi si adanci, cu versanti abrupti sau surplombati, platouri suspendate fata de apele din jur, combinatii variate de roci.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

Harta 2, zona Podul Dambovitei, autori Danut Calin, Ica Giurgiu.

Culoarul Rucar-Bran a fost invadat in ultimii 20 de ani, progresiv, de casele orasenilor veniti aici sa admire muntele. In locul gospodariilor taranesti s-au ridicat vile si blocuri. Dar proprietarii lor nu admira de fapt decat peisajul (desigur spectaculos) vizibil de pe drumul de acces si cel vizibil din perimetrul cumparat. Aproape nimeni nu colinda denivelarile Culoarului, cheile, vaile; si, de ce sa nu o spun, intr-un fel e bine ca se intampla asa.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

Harta 3, extras din harta Piatra Craiului sud, de Nae Popescu.

Culoarul, in adanciturile lui mai ales, este un spatiu in care prezenta celor patru anotimpuri se face bine simtita. Iar formele de relief fac si mai spectaculos fiecare anotimp.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura



3 Din Curmatura Groapelor (Masivul Piatra Craiului), de deasupra localitatilor Sirnea (spre dreapta) si Pestera (catre stanga) privim partea superioara a retelei de interfluvii din Culoarul Rucar - Bran.
foto: Cristina Lazar (Bucuresti)

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura











4 De la nivelul cetatii Oratiei, vedere spre causul in care se afla localitatea Podul Dambovitei.
foto: Ica Giurgiu



In zona comunei Podul Dambovitei (imaginea 4), cam la jumatatea distantei dintre localitatile Moieciu (la nord, imaginea 3) si Rucar (la sud) sunt cai de patrundere spre cunoscutele Chei ale Dambovitei si Dambovicioarei; iar versanti de piatra (ca in imaginea 5, de exemplu), mai mult sau mai putin vizibili de sub haina vegetatiei, inconjura causul in care este centrul comunei.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura



















5 Din perimetrul localitatii Podul Dambovitei, de langa muzeul Everac (vezi harta 3), privim spre bordura nordica a depresiunii.

Pentru bazinul Vaii Oratii, acolo unde se afla cetatea si Canionul Oratii, singurele reprezentari cartografice apropiate de realitatea din teren se pare ca sunt: harta topografica L-35-87-C, sectoarele b si d (harta 1); harta turistica 20 de trasee in Piatra Craiului sud, de Nae Popescu si Christel Berbec (vezi extras in imaginea 3); harta Piatra Craiului, de Danut Calin si Ica Giurgiu, aparuta in revista Drumetie in Romania, nr. 1, 2004 (vezi extras in imaginea 2).

Cetatea Oratii

Se afla in imediata apropiere a soselei care urca din Podul Dambovitei spre Moieciu (vezi hartile 1 si 3), la o curba a drumului, acolo unde exista un fir asfaltat care dubleaza soseaua, pentru parcare, despartit de drumul principal printr-un parapet de zid inalt de circa 50 de centimetri. Altimetrul ne-a aratat 950 metri la parcare si 920 metri altitudine absoluta la cetatea Oratii (imaginile 6 si 7). De la parcare pana la cetatea Oratii se fac, lejer, 5-10 minute.
Pe www.patzinakia.ro am gasit un material interesant si amplu despre cetate, semnat de Valentin Salageanu, text din care va prezentam mai jos un extras (pe site-ul respectiv veti avea placerea sa descoperiti si o lista larga de bibliografie dar si istoricul altor cetati, grupat sub titlul Arhitectura militara pe teritoriul Tarii Romanesti si al Dobrogei, secolele XIII-XVI).

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura





6 Din parcarea de pe soseaua Podul Dambovitei (stanga) - Moieciu (dreapta) vedem cetatea Oratii (si valea cu chei adanci care o inconjoara pe la nord si vest). In fundal, culmile inzapezite ale Masivului Iezer.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















7 Cetatea Oratii, vazuta dinspre est.





“Data la care este construita Oratia este necunoscuta. Bazandu-ne insa atat pe materialul arheologic gasit cat si pe documente si contextul istoric, putem incadra ridicarea cetatii in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.
Cetatea strajuia drumul ce lega Campulungul de Brasov (vezi imaginile 5 si 26). Drumul trecea pe sub cetate, ocolind-o pe la vest si nord-vest, fiind partial sapat in stanca. In partea de sud si la est se afla sapat un sant lat de 10 m si adanc de 4 m. Cetatea este restransa ca intindere, latimea ei nedepasind 20 m.
In 1905 s-au observat urme ce ar indica extragerea pietrei folosita pentru constructie chiar din stanca pe care se afla cetatea si s-a apreciat inaltimea zidurilor la aproximativ 7 m. Portiunea sud-estica a incintei a fost singura ocupata de constructiile dependinte, cladite exclusiv din lemn dupa cum atesta urmele carbonizate si cenusa descoperite acolo.
Intrarea se afla pe latura sudica, la inaltimea de 1 m fata de stanca, si are deschiderea de 2 m. Pe aceasta portiune zidul de incinta este mai gros cu 0,8 m. La o data necunoscuta intrarea a fost astupata. In interior, in partea de nord-est, se gaseste cisterna, circulara, cu o adancime de 5,35 m si o latime de 3,40 m.”

cititi aici continuarea articolului


Fişiere ataşateMărime
0_canionul_oratii_cu_diacritice.doc68.5 KB
3_zona_moieciu.jpg159.05 KB
4_podul_dambovitei.jpg250.85 KB
5_oratii.jpg219.52 KB
6_cetatea_oratii.jpg261.26 KB
7_oratii.jpg228.02 KB
2_harta_m_piatra_craiului.jpg178.12 KB
3_harta_craiului_sud_nae_popescu.jpg87.06 KB
1_harta_l_35.jpg65.67 KB

Canionul si cetatea Oratii, partea a 2-a

(vezi si prima parte a articolului)

De multi ani imi doream sa cotrobai prin cotloanele peretilor din imaginile 5 si 26; aceste momente au venit de abia pe 10 decembrie 2006.
Am coborat de la parcarea din sosea (950 metri altitudine) la cetate (920 metri altitudine) iar apoi, din dreptul peretelui ei nordic ne-am lasat in firul de vale imediat apropiat si am pornit-o spre avalul sau. Eram deja intre versanti pietrosi, de calcar, dar nu speram ca vom parcurge o succesiune de saritori atat de spectaculoasa; ma gandesc mai ales la urmele lasate de apa pe peretele stang geografic, la mare inaltime, in zona saritorii I (vezi schita 8), loc care din punct de vedere morfologic ne impune sa nu omitem formele din aceste chei atunci cand incercam sa construim in timp evolutia curgerii Raului Dambovita in bazinul sau superior.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















8 Schita portiunii cu saritori din Cheile Oratii.

click aici pentru descarcarea schitei la scara mare pentru Canionul Oratii



Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

























9, 10 Chiar din spatele zidului nordic al cetatii, pornim pe Cheile Oratii, coborand mici praguri.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















11 Saritoarea A, inalta de 2 metri (vezi si schita din imaginea 8).

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















14 Saritoarea B, 3 metri. Se observa urmele de sapare laterala in pereti.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura













15, 16 Aval de saritoarea C (3 metri) se afla o succesiune de marmite; vedere dinspre amonte (15) si dinspre aval (16). Versantii au zeci de metri inaltime.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

























Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura



17 Saritoarea E (2 metri).



Pe 80 metri diferenta de nivel, intre buza saritorii A (880 metri altitudine) si baza saritorii P (800 metri altitudine), sunt 16 trepte intre 2 si 7 metri. Pentru amarajele de la care am facut rapeluri am folosit puncte de ancorare naturale sau diverse tipuri de pitoane, in urechile carora am introdus bucati de coarda sau cordelina. O coarda de 40 metri a fost suficienta pentru a depasi obstacolele. Cum prin aceste chei curg ape temporare si inghetul este prezent uneori, este bine sa aveti rezervele potrivite pentru amaraje (pitoane, capete de coarda sau cordelina).
Schita realizata pentru tronsonul parcurs de noi reflecta distantele si denivelarile, dar nu si schimbarile de directie (unghiurile); valea pe care am strabatut-o are insa orientare generala nord-sud. Am gasit un singur amaraj artificial plasat de altcineva, pitonul de la baza saritorii H; descrierea pe care o aducem, insotita de imagini relevante, este insa o premiera absoluta.





Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

18, 19 Saritoarea F (5 metri), vazuta dinspre amonte (18) si aval (19).

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















20 Saritoarea H (7 metri), lata de cativa metri la buza.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura























21, 22 Saritoarea I (7 metri), fotografiata dinspre amonte (21) si aval (22).

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















23 Emilia Marinescu a coborat la baza saritorii J (4 metri), de unde fotografiaza: Mircea Vladulescu este pe buza saritorii I (7 metri) iar Ica Giurgiu se afla pe buza saritorii J. Noi am prins saritorile fara apa.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura





















24 Saritoarea M (6 metri), larga, lustruita, in panta.



Cand ajungem la baza saritorii M putem opta pentru necoborarea ultimelor doua saritori; de la baza saritorii M, pe malul drept geografic, o poteca pleaca pe la baza unor pereti interesanti catre gospodariile din aval, de unde putem urca la drumul feudal. Pe acest drum putem ajunge la cetatea Oratii; de-a lungul lui, pentru ca trece pe calcare, putem observa lapiezuri care au devenit fagas pentru rotile anticelor carute dar si zone in care piatra a fost roasa de rotile care au impovarat-o.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















25 Saritorile O si P. Cand ajunge pe gresii, Canionul Oratii isi aplatizeaza panta si isi pierde caracterul alpin. La cativa zeci de metri in aval sunt primele gospodarii.

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura





















26 Iesirea aval din Canionul Oratii (in stanga lui, o alta portiune de chei, fara saritori sau obstacole, pe care am parcurs-o ulterior).











Babele de pe Valea Oratii

Gresiile despre care am precizat (pe schita 8) ca apar la baza succesiunii de saritori - cascada se extind si inspre sud. In localitatea Podul Dambovitei ele lasa la vedere mai multe slefuiri interesante, unele modificate de interventia omului.
Pornim, chiar din soseaua principala Brasov - Campulung, din centrul asezarii Podul Dambovitei, pe strada Oratii. Dupa doar cateva sute de metri (acolo unde drumul se bifurca, catre stanga in panta mare ascendenta si isi lasa catre dreapta o ramificatie spre cursul Vaii Oratii) se afla pe stanga, intr-o curte, babele de pe Valea Oratii, formate pe gresiile de care am vorbit (imaginile 27 si 28).

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura











27, 28 Babele de pe Valea (si strada) Oratii.
fotografii: Ica Giurgiu, Emilia Marinescu

Canionul si cetatea Oratii - Romania, natura

















27, 28 Babele de pe Valea (si strada) Oratii.
fotografii: Ica Giurgiu, Emilia Marinescu


Fişiere ataşateMărime
8_schita_chei_oratii.jpg188.47 KB
9_oratii.jpg62.2 KB
10_oratii.jpg40.93 KB
11_saritoare_a_2m.jpg67.25 KB
14_saritoarea_b_3m.jpg55.81 KB
15_aval_saritoare_c_3m.jpg59.92 KB
16_aval_saritoare_c_3m.jpg53.43 KB
17_saritoare_e_2m.jpg46.69 KB
18_saritoare_f_5m.jpg56.77 KB
19_saritoare_f_5m.jpg51.55 KB
20_saritoare_h_7m.jpg73.41 KB
21_saritoare_i_7m.jpg48.23 KB
22_saritoare_i_7m.jpg53.09 KB
23_saritori_i_si_j.jpg68.64 KB
24_saritoare_m_6m.jpg43.48 KB
25_saritori_o_si_p.jpg279.99 KB
26_canion_dreapta_si_drum_roman.jpg171.57 KB
27_babe_strada_oratii.jpg57.78 KB
28_babele_oratii.jpg50.58 KB

Pestera Uluce, Culoarul Rucar - Bran, harta, descriere

Ica Giurgiu, Mircea Vladulescu
(Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

Pestera Uluce, Culoarul Rucar - Bran; Romania, natura, speologie


2 Intrarea in Pestera Uluce.
foto: Paul Ionescu (Arad)



Multi stiu ca exista aceasta cavitate. Speologi din Brasov au intreprins aici decolmataje impresionante (vezi cartea lui Coman), urme ale acestora fiind inca vizibile (pitoane batute in tavan, folosite la instalarea unui funicular). Aveti acum la indemana o sinteza a datelor despre ea.

continuarea articolului

Fişiere ataşateMărime
0_pestera_uluce_cu_diacritice.doc51 KB
2_intrare_pestera_uluce_paul_ionescu.jpg80.24 KB