Muntii Obcina Mare, creasta principala - Romania, natura

Muntii Obcina Mare, creasta principala - Romania, natura

In 1987, la Editura Sport-Turism din Bucuresti, in colectia Muntii Nostri a aparut lucrarea Obcinele Bucovinei, semnata de autorii Nicolae Barbu si Liviu Ionesi. Harta zonei purta semnatura lui Vasile Baican.
Astazi, dupa 22 de ani de la publicarea respectivului volum, parcurgerea crestei Obcinii Mari nu se mai poate face cu indicatiile scrise atunci. S-au taiat paduri, au crescut alti codri. Au disparut drumuri forestiere si au fost taiate noi multe asemenea cai. Marcajele s-au sters si au aparut semne turistice noi, mai multe ca atunci. S-au naruit constructii si au aparut altele. Au ramas mormintele incrancenarilor din vremuri si transeele unde s-a varsat sange nevinovat...
Un grup din Radauti ne ofera acum cheia parcurgerii lungii creste a masivului (asemanatoare cu o uriasa litera Y inclinata spre stanga) si bucuria de a dubla textul descrierii cu imagini lamuritoare si ajutatoare. Prezentarea este impartita in patru capitole:

1 Brodina - Varful Stejuica;
2 Putna - Palma;
3 varianta la traseul Putna - Palma;
4 Palma - Gura Humorului.

In curand va fi nevoie de o prezentare din nou actualizata a acestei parcurgeri. Cititi si veti vedea de ce.

Obcina Mare, creasta principala



romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşateMărime
introducere_cu_diacritice.doc23 KB
0_traseu.jpg695.67 KB

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea 1

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea 1

1. Brodina - Varful Stejuica

Vasile Bouaru (Radauti)

Participanti: Ada Miclos, Cristi Schipor, Paul Coman, Costica Martinescu, Sorin Vlonga, Vasile Bouaru

Obcina Mare este cea mai lunga dintre Obcinile Bucovinei, intinzandu-se pe aproape 60 km. De aici ii provine si denumirea, nu ca ar fi cea mai inalta. Din cauza altitudinii relativ mici Obcina Mare este impadurita in proportie foarte mare. Are cateva segmente distincte. Primul segment este cel care porneste din vecinatatea satului Brodina, din partea ei de nord.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





































Noi, pentru a face intrarea in traseul de creasta, am pornit din centrul satului Falcau, din locul unde calea ferata intersecteaza soseaua care duce spre Brodina. Ne deplasam circa 2 km inspre Brodina si dupa ce parcurgem aceasta distanta vom observa pe partea stanga, in sensul de mers, un pod peste Raul Suceava. Inainte de a traversa podul vedem locul de unde incepe creasta (foto 1). In planul al doilea se observa si Varful Chepa (1159 m). Traversam podul si imediat dupa acesta drumul forestier se bifurca. Cel care merge drept inainte urca pe Paraul Ascuncelu. Noi ne abatem insa la dreapta, spre Valea Ascunsu (harta contine o eroare, cele doua drumuri care sunt trecute separat se intalnesc imediat dupa ce traversam podul peste Suceava). Pe Ascunsu, undeva mai sus, la circa 4 km de la intrarea pe acest drum, se gaseste un izvor de apa minerala care ar avea proprietati tamaduitoare, pentru rinichi in special.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

1

Pe marginea drumului forestier intalnim multe plante, printre care si cea din foto 2. Dupa circa 25 minute de la pod ajungem la o poteca care urca spre dreapta fata de sensul nostru de mers, pe unde facem si intrarea in traseu (foto 3). Urcam incet, panta este pe alocuri mai mare. Poteca urmareste locul pe unde s-au tras lemne si ceva mai sus se pierde printre trunchiuri de copaci taiati. Dupa circa 20 minute de urcus patrundem intr-o padure de brazi, racoroasa si cu copaci inalti. Undeva in stanga noastra se observa un varf secundar, Dealul Sandru, cum se numeste portiunea unde ne aflam. Intalnim copaci crescuti peste trunchiurile altor copaci.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

2 Barba-popii/ tapului, coada-priculicilor, cornul-dracului, floarea-zmeului, goliciunea-fetei-padurii, mama-padurii, pricolici, priculici, tricolici (Aruncus dioicus).

explicatie: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Obcina Mare, creasta principala, partea 1































3















Ceva mai sus se iveste o poteca care se strecoara prin vegetatie abundenta. Intalnim afine (foto 6) si tot in acel loc o mica padurice de larice.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

6

























Printre acesti uimitori copaci se observa din nou Varful Chepa (foto 7). Dupa aproape o ora de cand am inceput sa urcam intalnim si un marcaj (banda rosie) pe un copac dar apoi marcajul dispare din nou. Drumul urmeaza cresta muntelui si traverseaza poieni cu foarte multa vegetatie (foto 8). Si in padure intalnim copaci inalti si multa vegetatie in jur (foto 9). Plante la tot pasul (foto 10). Ne strecuram printre frunze de brusture (foto 11) inainte de a urca pe primul varf important de pe traseu, Arsita (1121 m).

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

7

Obcina Mare, creasta principala, partea 1























8

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





















9

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





















10 Petimbroasa, amarataciune, batatarnica, cruciulita, crugulita, lemnul-Domnului, rujina, spalacioasa (Senecio ovatus)

explicatii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





















11



Ajunsi pe varf observam spre stanga noastra o poiana in care au avut loc defrisari masive (foto 12) si traseul de creasta prin partea superioara a acestei poieni, pe liziera padurii, precum si traseul spre alt varf important din zona, Magura Vacii (foto 13). Depasim si acest varf, coboram pe poteca ce urmeaza cresta si urcam iar. Prin padurea in care intram intalnim flori (foto 14) si trebuie din nou sa ne strecuram printre vegetatia bogata, semn ca se umbla mai rar pe aici (foto 15). Intalnim alta poiana rezultata in urma unei defrisari, unde trebuie sa fim foarte atenti sa nu pierdem poteca. In acesta poiana este cea mai abundenta vegetatie de pe traseu; rugi de mure, zmeura si alte plante ne impiedica inaintarea (foto 16). In doua poienite mai mici pierdem marcajul si in ambele trebuie sa ne abatem spre dreapta fata de directia de mers.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

12

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





















13

Obcina Mare, creasta principala, partea 1



















14 Clopotei, clopotel, cupa-oii (Campanula abietina).

explicatii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)

Obcina Mare, creasta principala, partea 1















15

Obcina Mare, creasta principala, partea 1















16















Dar razbatem si aceasta portiune si poteca devine mai clara si vegetatia nu o mai acopera asa mult. Ajungem la marginea superioara a Poienii Strigoaia (foto 17). Aceasta poiana se afla la capatul unei creste care vine tocmai de la Gura Putnei, un sat inainte de Putna si care are un varf important, Magura Vacii (1158 m), un minunat punct de belvedere. Dupa ce depasim Poiana Strigoaia, poteca coboara pana intr-o zona putin mlastinoasa. Din partea aflata la cota cea mai mica a acestei portiuni de creasta, daca vom cobori in stanga circa 20 minute vom ajunge la capatul unui drum forestier care duce in Putna. Si marcajul, banda rosie, apare mai des. Poteca noastra incepe sa urce (foto 18), sustinut, pana pe Varful Piscu (1190 m) (foto 19, vedere inspre Dealul Bursucului). In apropiere intalnim un copac interesant (foto 20).

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

17

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

























18

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

























19

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

























20

















Dupa o ora de la Poiana Strigoaia intram in alta poiana importanta de pe traseu, Poiana Oglinda (foto 21). Aici sunt cateva case izolate si cateva stani. Din poiana se vede Varful Magura Vacii (foto 22). Facem o poza si spre Obcina Feredeului (foto 23). Peisajul este deosebit, suntem departe de orice asezare omeneasca. Poiana Oglinda poate fi vazuta de la foarte mare departare dinspre est deoarece spre aceasta parte este o vale adanca iar in partea superioara a poienii se afla cativa brazi inalti si rari, inconfundabili (http://romania-natura.ro/node/293). Tot prin aceasta poiana mai trece un traseu marcat cu triunghi albastru, marcaj care din pacate se intalneste foarte rar, care uneste Putna de satul Argel. In capatul celalalt al poienii, pe traseul nostru poposim la o stana unde baciul ne pofteste inauntru si gustam urda. In stana focul arde continuu iar baciul foarte vorbaret ne spune o sumedenie de istorioare, probabil si din cauza ca, traind izolat nu a mai intalnit turisti demult (foto 24).

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

21

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





















22

Obcina Mare, creasta principala, partea 1











23

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

24









Auzim tunete indepartate si, dupa aproape o ora petrecuta la stana, plecam mai departe. Mai facem inca 45 minute pana pe varful cel mai inalt al aceste portiuni de creasta, Dealul Rosului (1193 m). Atentie in acest loc, aici creasta coboara si duce spre satul Moldovita. Traseul nostru insa coteste brusc spre stanga si poteca pe care trebuie sa o urmam, cea marcata cu banda rosie, este foarte putin vizibila din cauza copacilor. Niste indicii ca trebuie sa ne abatem la stanga ar fi o piatra aflata pe partea stanga a potecii si dupa ea, pe un brad batran se vede un H (hotar de parcele) marcat cu rosu (foto 25). Daca am depasit aceste indicii si coboram spre stanga ceva mai incolo, ajungem in vale, la un capat de drum forestier care ajunge in satul Rasca, la aproximativ 14 km de manastirea de la Moldovita, intr-o zona care e intr-adevar foarte frumoasa, dar departe de traseul de creasta. Oricum merita de vizitat si aceasta zona.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

25

Daca am fost atenti si ne abatem la stanga pe poteca cea buna vom intalni imediat mai jos un loc de unde ni se deschide o frumoasa priveliste spre sud. Cand am trecut noi pe acolo era putina ceata dar am reusit sa deslusim silueta Raraului, a Pietrelor Doamnei si a Giumalaului (foto 26). Urcam apoi foarte putin si depasim varful (1193 m), care se afla in aceasta portiune si nu pe creasta principala pe care am parasit-o mai inainte. De aici poteca coboara vertiginos, la inceput printr-o padure deasa de brazi tineri, apoi printr-o padure de foioase. Apare si marcajul, din loc in loc. Dupa circa jumatate de ora ajungem intr-o sa unde se vede un drum in constructie, drum care vine din satul Moldovita (foto 27) si in aceasta portiune se intrerupe. Acest drum va face legatura cu drumul pe care l-am descris in varianta din Putna. Imediat dupa acest drum se vede poteca cum urca prin padurea din fata noastra.
Urcam incet si observam pe alocuri urme de defrisare. Poteca se abate incet spre dreapta si dupa circa 20 minute depasim o stanca de mici dimensiuni (foto 28).

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

26

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

27

Obcina Mare, creasta principala, partea 1













28

Ajungem apoi la o poteca care ne poate deruta din nou deoarece observam marcajul banda rosie si spre stanga si spre dreapta acestei poteci pe care o intersectam. Daca vom cobori prin dreapta, ceva mai jos vom mai intalni marcajul dar aceasta poteca ne conduce in drumul de care aminteam mai inainte, care duce prin catunul Sacries spre Moldovita. De aceea din locul in care poteca pe care ne aflam intersecteaza poteca pe care o intalnim, ne abatem spre stanga. Mai coboram putin, apoi urmeaza un foarte scurt urcus dupa care poteca se abate la dreapta si imediat dupa un brad trasnit din nou la stanga. Marcajul banda rosie apare suficient de des incat sa nu ne ratacim. Traversam o mica creasta stancoasa dupa care incepe un urcus mai sustinut catre creasta care vine din Putna. Dupa circa o ora si jumatate dupa ce am plecat de pe Dealul Rosului atingem Varful Stejuica (foto 29, la intrarea in mica poienita din vecinatatea acestui varf).

Obcina Mare, creasta principala, partea 1

29

In concluzie, acest prim segment al Obcinii Mari are lungi portiuni putin umblate, este mai departat de rutele turistice obisnuite si are marcaj destul de rar. Este bine sa avem la noi apa deoarece pe creasta nu este; izvoarele care se mai gasesc prin zona sunt destul de jos si sunt mai greu de gasit.



romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşateMărime
1_cu_diacritice.doc42.5 KB
brodina_stejuica_1.jpg198.38 KB
brodina_stejuica_2.jpg306.62 KB
brodina_stejuica_3.jpg261.76 KB
brodina_stejuica_6.jpg252.93 KB
brodina_stejuica_7.jpg230.81 KB
brodina_stejuica_8.jpg186.2 KB
brodina_stejuica_9.jpg288.3 KB
brodina_stejuica_10.jpg282.11 KB
brodina_stejuica_11.jpg290.12 KB
brodina_stejuica_12.jpg196.81 KB
brodina_stejuica_13.jpg150.73 KB
brodina_stejuica_14.jpg232.52 KB
brodina_stejuica_15.jpg235.17 KB
brodina_stejuica_16.jpg287.93 KB
brodina_stejuica_17.jpg255.53 KB
brodina_stejuica_18.jpg330.6 KB
brodina_stejuica_19.jpg218.8 KB
brodina_stejuica_20.jpg469.27 KB
brodina_stejuica_21.jpg140.67 KB
brodina_stejuica_22.jpg127.5 KB
brodina_stejuica_23.jpg159.24 KB
brodina_stejuica_24.jpg200.52 KB
brodina_stejuica_25.jpg287.93 KB
brodina_stejuica_26.jpg221.71 KB
brodina_stejuica_27.jpg170.03 KB
brodina_stejuica_28.jpg265.55 KB
brodina_stejuica_29.jpg297.92 KB
traseu_1.jpg718.32 KB

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea 4.1

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea 4.1

4. Palma - Gura Humorului

Ultimul segment distinctiv al Obcinii Mari porneste de la Palma si se intinde pana la Gura Humorului. Este un traseu lung, avand in jur de 45 km.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

Din locul in care soseaua traverseaza creasta Obcinii Mari ne indreptam spre niste relee de telefonie, pe un drum care urca un mic damb (din foto 16 de pe segmentul Putna - Palma se vede drumul care urca spre aceste relee). Din acest loc privim inapoi spre monumentul numit Palma (foto 1). In dreapta acestui monument, cum privim din locul unde ne aflam, undeva mai jos, se afla un izvor de unde e bine sa ne alimentam cu apa.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

1

Avem totusi noroc sa fie suficient de senin pentru a admira spre sud Raraul si Pietrele Doamnei (foto 2). Urcam incet si depasim antenele amintite mai inainte, urmand drumul care ne conduce intr-o poiana intinsa si abrupta spre dreapta in sensul nostru de mers (foto 3). Si in aceasta poiana vom observa mai in vale un izvor, numai ca trebuie de coborat destul de mult pana la el. Tot pe langa aceasta poiana vine, din stanga, dinspre Sucevita, un traseu remarcat recent cu triunghi galben, care duce spre manastirea Vatra Moldovitei. Drumul nostru traverseaza pentru scurt timp o padure deasa dupa care intra in alta poiana intinsa, a Ovazului. Aici sunt cateva case izolate si o stana. Traseul coboara lin pe langa un gard din barne foarte pitoresc si apoi urca o panta la fel de mica si intra din nou in padure. Mai urcam putin si ajungem in cateva minute intr-o poiana mai mica, a Icoanei (foto 4) numita asa deoarece aici se afla o cruce de care era prinsa o icoana. Crucea aceea nu mai este acum, in fotografie este o cruce mai recenta.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

2

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

3

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

















4

Drumul nostru coboara iar o mica panta si apoi urmeaza un urcus prin padure. La aproximativ 45 minute de la plecarea de la Palma se desprinde spre dreapta, in sensul nostru de mers, un drum care coboara prin padure. Este drumul care duce spre Poiana Calului si este continuarea traseului spre Vatra Moldovitei, cel marcat cu triunghi galben.
Noi urmam mai departe creasta, marcata cu banda rosie. Si aceasta portiune din creasta Obcinii Mari a fost remarcata recent, dar numai pana la Varful Bobeica; numai ca marcajul a fost pus orizontal si nu vertical asa cum suntem obisnuiti. Oricum se observa si marcajul vechi. Din locul de unde se desprinde din creasta Obcinii Mari traseul spre Vatra Moldovitei mai facem circa 15 minute pana in alta poiana deosebit de pitoreasca, Poiana Prislop. La intrarea in poiana admiram niste brazi gigantici. Din Poiana Prislop (foto 6 si 7) avem priveliste spre sud si vest (fotografiile 6 si 7 sunt facute primavara, respectiv toamna). Imediat dupa ce traversam aceasta frumoasa poiana avem doua variante de a continua traseul. Fie urcam Varful Prislop (1180 m) si coboram pe partea opusa, fie ne abatem pe poteca din dreapta, pe curba de nivel care ocoleste varful. Vom ajunge in alta poiana aflata pe traseu, dupa Varful Prislop. Din aceasta poiana, daca vom cobori spre dreapta circa 150 m fata de sensul nostru de mers, vom da peste un izvor.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

6

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

















7







Continuam traseul si imediat dupa ce intram in padure urcam un varf mai mic dupa care poteca se strecoara pe langa niste copaci doborati de furtuni. Urcam din nou o panta mica dar lunga si ajungem la poalele unui nou varf. De aici poteca marcata se abate spre stanga, printr-o padure deasa. Putem urca si panta din fata noastra si sa coboram pe partea opusa, ambele variante sunt foarte bine vizibile. In partea opusa a acestui varf se afla o mica poiana unde intalnim fragi (foto 8).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

8

Imediat dupa aceasta poiana se afla o alta poiana importanta de pe traseu, Poiana Marului. Este importanta din mai multe puncte de vedere. Aici vine de undeva din stanga fata de sensul nostru de parcurs un traseu marcat cu cruce rosie care uneste Sucevita de Dragosa. Tot in vecinatatea acestei poieni, spre stanga se desprinde o creasta care face legatura intre creasta Obcinii Mari si creasta vecina si paralela cu Obcina Mare, creasta care urca din spatele manastirii de la Sucevita si duce de asemenea la Gura Humorului. Acesta portiune de creasta de legatura face parte dintr-un traseu stravechi numit Drumul Tatarilor. Prin zona s-au descoperit urme ale trecerii lor pe aici, varfuri de sageti, bucati de zale etc. Tot in Poiana Marului se spune ca se adunau dacii liberi si faceau schimburi comerciale. Azi poiana nu este prea mare si se intinde spre sud-vest. Aici am descoperit acum cativa ani urma niste lespezi de piatra, azi acoperite de vegetatia bogata si distruse partial din cauza defrisarilor din zona. In partea de jos a poienii se afla un izvor de unde se spune ca si-a potolit setea si voievodul Dragos in drumul sau din Maramures spre Moldova (foto 9).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

9









Revenim de la izvor in creasta si continuam traseul. Acesta se abate spre dreapta si coboara intr-o mica poienita de unde incepe sa urce ceva mai accentuat. Poteca duce spre un varf secundar aflat inainte de varful cel mai inalt al Obcinii Mari. Dupa ce depasim acest varf trecem printr-o poienita acoperita cu vegetatie si mici copaci de unde incepe urcusul spre Varful Scoruset. Urcusul se face prin padure de brazi si urmeaza o panta destul de lunga. Dupa aproape 2 ore si jumatate de la Palma atingem varful (foto 10), la 1223 m. Varful este marcat de o borna si este impadurit. La cativa metri de el se afla un mormant din Al Doilea Razboi Mondial (foto 11). De fapt prin acesti munti, si implicit pe creasta pe care o urmam, vom intalni destul de des asemenea morminte.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

10

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

























11











Dupa un binemeritat popas coboram o poteca ce intra in padure. Depasim o foarte mica poiana aflata pe stanga noastra in sensul de mers si trebuie sa fim atenti ca la circa 10-15 minute dupa ce am parasit varful poteca noastra coteste spre stanga. Locul in care poteca se abate spre stanga este putin vizibil, de aceea trebuie sa fim cu mare bagare de seama aici. Daca eventual urmam poteca care este mai vizibila si depasim poteca marcata, vom cobori destul de mult si vom ajunge undeva pe drumul forestier care vine din satul Frumosu spre poalele Scorusetului.
Poteca noastra merge acum prin padure si ajungem la alta poiana, acoperita de asemenea de vegetatie bogata. Traseul se afla prin stanga acestei poieni. La iesirea din poiana, cand intram in padure intalnim un fag interesant si foarte mare (foto 12). Dupa circa 20 de minute ajungem la alt mormant (foto 13) care este un foarte bun reper pentru traseul nostru. Aici suntem din nou tentati sa urmam creasta foarte bine vizibila care duce inainte. Daca vom parcurge cativa metri pe aceasta creasta vom observa un marcaj punct albastru, recent, pe care urmeaza sa-l parcurgem pentru a vedea unde duce spre vale.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

12

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

































13

De la acest mormant ne abatem spre dreapta coborand intr-o vale destul de adanca. Dupa circa 10 minute vom ajunge la alte doua morminte, ceva mai mari, aflate de o parte si de alta a potecii noastre. In partea dreapta fata de sensul nostru de mers se afla un mormant al unei intregi grupe de ostasi romani (foto 23, facuta iarna, acum cativa ani). In partea stanga se afla un mormant colectiv al unor soldati germani. Suntem uimiti si adanc miscati de aceste morminte… Stim de asemenea ca anual, de ziua eroilor, aici se aduna veterani de razboi si se fac slujbe de comemorare a acestor eroi.

Pornim mai departe si urcam din nou pe poteca noastra. Marcajul este vizibil si apare destul de des. Dupa circa 15 minute de la cele doua morminte ajungem intr-o poiana rezultata in urma urma unor defrisari. De aici avem spledida perspectiva asupra Obcinii Feredeului (foto 14 si 14.1, a doua facuta iarna).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

14

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

14.1

La 5 minute dupa ce iesim din aceasta poiana intram in alta, care este plina cu urzici uriase pe care le razbatem cu greu (foto 15). Dupa circa 25 minute poteca noastra coteste brusc spre stanga. Iar trebuie sa fim atenti in acest loc daca venim din sens invers deoarece suntem din nou tentati sa urmam creasta si nu sa coboram spre dreapta, pe unde am urcat noi. Daca vom fi atenti la marcaj nu exista pericol de ratacire.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a











15















Din locul de unde ne-am abatut spre stanga coboram prin padure si dupa ce depasim o mica zona cu mult noroi incepem un urcus sustinut, pe o panta destul de lunga, semn ca se apropie un varf important. In fata noastra se vad multi copaci doborati iar spre creasta copaci rari, ceea ce inseamna ca in partea cealalta se afla o poiana. Ajungem in creasta si ne abatem spre stanga unde foarte aproape se afla Varful Bobeica (1207 m), al doilea ca marime de pe Obcina Mare. In varf se afla un mormant tot din Al Doilea Razboi Mondial (foto 16). Pe varful Bobeica se termina si marcajul nou, banda rosie. Tot de pe varf se desprinde spre nord un traseu marcat recent cu banda galbena, pe care de asemenea urmeaza sa-l parcurgem pentru a vedea unde duce, nefiind trecut pe harti. Din varf coboram pe liziera padurii din stanga noastra (foto 17).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

16

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a























17











Poiana de sub varf se desfasoara spre vest si coborand (foto 18) admiram frumoasa panorama care ni se ofera (foto 18.1). In partea de jos a poienii traseul nostru continua pe un drum care intra in padurea deasa care se observa si se abate spre stanga (foto 19). Din acest loc marcajul apare foarte rar si trebuie sa fim atenti la copaci. Poteca este insa foarte bine conturata si doar la anumite intersectii trebuie sa fim atenti. Traseul urmeaza in general creasta. Dupa aproape 50 de minute de mers prin padure ajungem la o intersectie.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

18

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

























18.1

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

















19

De aici se desprinde un drum care coboara spre stanga. Noi urmam drumul din dreapta, care urca mai departe prin padure. Urcam incet si ajungem pe Varful Preluca Rea (1083 m), pe care se afla un punct de triangulatie. Acest varf este puternic impadurit. Mai apar prim padure si urme de transee. Cororam mai departe prin padure si la circa 30-40 minute depasim o alta poiana acoperita cu vegetatie bogata (foto 20); in stanga acestei poieni, in sensul nostru de parcurs, se afla Varful Tocila, 1074 m. Dupa ce traversam si aceasta poiana traseul se abate tot spre stanga dar apoi urca treptat spre dreapta.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

20

textul continua aici

Fişiere ataşateMărime
4_fara_diacritice.doc54 KB
traseu_4.jpg627.59 KB
palma_gurahumorului_1.jpg294.01 KB
palma_gurahumorului_2.jpg196.79 KB
palma_gurahumorului_6.jpg143.09 KB
palma_gurahumorului_8.jpg289.94 KB
palma_gurahumorului_9.jpg294.27 KB
palma_gurahumorului_10.jpg290.55 KB
palma_gurahumorului_11.jpg457.39 KB
palma_gurahumorului_12.jpg487.78 KB
palma_gurahumorului_13.jpg248.79 KB
palma_gurahumorului_14.1.jpg294.23 KB
palma_gurahumorului_15.jpg453.4 KB
palma_gurahumorului_16.jpg289.98 KB
palma_gurahumorului_17.jpg196.01 KB
palma_gurahumorului_3.jpg143.2 KB
palma_gurahumorului_4.jpg203.9 KB
palma_gurahumorului_7.jpg116.34 KB
palma_gurahumorului_14.jpg254.2 KB
palma_gurahumorului_19.jpg226.78 KB
palma_gurahumorului_20.jpg176.73 KB
palma_gurahumorului_18.jpg247.32 KB
palma_gurahumorului_18.1.jpg130.84 KB

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea 4.2

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea 4.2

textul urmeaza de aici

Ajungem intr-o vasta poiana care se reface dupa o defrisare masiva (foto 21). De aici se vede partea de traseu pe care mai trebuie sa o parcurgem (foto 22). Drumul traverseaza poiana coborand destul de mult si trece pe sub bolta formata din ramurile unor copaci tineri. O data depastita aceasta poiana incepe un urcus sustinut pe muntele vecin, urmand mai departe creasta. Iesim din padure intr-o poiana unde se afla niste constructii ramase de la o sonda de gaze care se afla aici acum cativa ani. Cativa caini dezlegati ne intampina cu latrat puternic dar nu se apropie prea mult de noi.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

21

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

















22

De la instalatiile unde a fost sonda coboram si depasim o poarta metalica (foto 24) apoi ne inscriem pe drumul pietruit care coboara spre Frasin pana la intersectia acestuia cu un alt drum. Drumul principal coboara la dreapta spre comuna Frasin. Foarte aproape de partea inferioara a acestui drum, inainte de a ajunge la podul peste Raul Moldova, pe creasta din dreapta in sensul de coborare se afla Avenul de la Frasin (http://romania-natura.ro/node/270).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

23

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a



























24







Noi ne abatem pe drumul din stanga in sensul de coborare, drum care coboara si el mai domol si care urmareste indeaproape creasta. De la sonda coboram circa 20 minute pe acest drum si vom fi atenti ca la un moment dat drumul face o coborare brusca spre dreapta, in dreptul unei poienite aflate pe partea stanga in sensul nostru de mers (foto 25). In aceasta poienita se afla si un fag inalt care depaseste cu mult ceilalti copaci. Ne abatem deci spre stanga prin aceasta poienita pentru ca pe aici se afla traseul nostru. Marcajul nu mai apare de mult si tocmai acum urmeaza o portiune unde ne putem rataci usor. Imediat dupa ce am intrat in poienita urmeaza un foarte scurt si domol urcus pe o poteca care se pierde spre dreapta printr-un desis format din copaci tineri care aproape ca acopera poteca. Dar noi urmarim mai departe poteca care in cateva minute iese din desisul amintit. De acolo mergem mai departe pe poteca care se abate spre stanga si coboara intr-o mica sa, printr-o padure de brazi dar unde apar si foioase. Poteca se largeste si in curand ia aspectul unui drumusor dupa ce din stanga noastra apare un drumeag care intersecteaza poteca pe care suntem. Mai departe trebuie sa fim atenti sa urmam acest drum care urca putin si ocoleste un mic varf prin stanga lui in sensul nostru de mers, varf pe care se afla o poteca bine vizibila dar care ne-ar conduce, printr-o poiana aflata mai jos, undeva la intrarea in Gura Humorului dinspre Campulung Moldovenesc.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

25

Mergem deci pe drumul amintit si dupa o scurta coborare ajungem la un luminis unde in stanga noastra se afla o portiune cu brazi foarte tineri, urmare a unei defrisari si impaduriri. De aici drumul cobora spre stanga dar se abate inapoi spre dreapta (foto 27). Trebuie sa fim atenti pentru ca mai apar cateva drumusoare laterale care coboara in marea lor majoritate spre valea din stanga noastra. La un moment dat observam printre copaci poiana din fotografia 21 (foto 28). Urmam creasta mai departe si daca vom fi atenti apare din nou marcajul. Dintr-o poienita aflata mai jos, tot intr-o sa, drumul pe care suntem coboara spre stanga, parasind creasta.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a









27

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

















28





De aici noi ne abatem la dreapta si urcam prin padurea din fata noastra pe o poteca care este mai putin vizibila dar in foarte scurt timp ajungem la o poteca foarte bine marcata. De aici observam in fata noastra un grup de stanci; primele pe care le intalnim sunt de dimensiuni mai mici dar urmatoarele de dimensiuni foarte mari, stanci care se numesc Pietrele Doamnei (ca si cele de pe Rarau) (foto 29). De la sonda pana la aceste pietre am facut o ora. Pe acestea le studiem cu atentie si e bine ca pe anumite portiuni sa folosim si o coarda, pentru siguranta. Aceste stanci, dezvoltate in gresie calcaroasa, au forme foarte interesante. Prezinta creneluri, fisuri ba chiar si un tunel care le strabate dintr-o parte in alta (foto 30, 31, 32). Privelistea din varful stancilor este foarte frumoasa, mai ales spre sud si est dar se vede si spre satul Manastirea Humorului. Poposim mai mult timp aici dar trebuie sa terminam traseul asa ca pornim iar la drum.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

29

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

























30

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

























31

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

























32























La circa 100 m mai intalnim o stanca de mari dimensiuni langa care iar facem un popas (foto 34). Descoperim ca aproape de varful ei stanca are o textura interesanta (foto 35).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

34

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a































35













Pornim la drum mai departe; poteca se abate treptat spre stanga si este marcata. Mai ajungem la un loc unde am fi tentati sa mergem inainte dar trebuie sa ne abatem din nou spre stanga. De altfel in acest loc, aflat nu departe de ultima stanca pe care am intalnit-o, se vede undeva in dreapta pe un copac, marcajul. Coboram pana intr-o poiana de unde urcam pe una din potecile care urca spre dreapta intr-o padure rara si cu copaci inalti. O data urcata aceasta panta poteca se abate foarte putin spre stanga si ajungem la o noua bifurcatie, inaintea unui urcus. Daca ne vom abate la dreapta, printre tufe de urzici si vom merge pe curba de nivel, vom ajunge in cateva minute la un drumusor care ocoleste Varful Toaca, varf pe care se afla trei relee de telefonie grupate si unul lateral, ceva mai jos. Acest varf domina orasul Gura Humorului, la nord-vest. Daca vom continua urcusul iesim imediat din padure si urcam tot spre dreapta pe o creasta care duce la releele amintite mai sus. O data ajunsi aici ni se ofera o deschidere foarte frumoasa asupra vaii Raului Moldova si a imprejurimilor.
In stanga noastra se afla satul Manastirea Humorului (foto 36); inspre sud-est se vede orasul Gura-Humorului (foto 37) iar ceva mai spre dreapta, spre sud, satul Voronet (foto 38). Privelistea ne opreste in loc multe minute pentru a o admira. De partea cealalta a vaii Raului Moldova observam si Piatra Pinului (foto 39).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

36

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

37

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

38

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

39

Cu greu ne decidem sa coboram dar pana la urma stim ca acolo in vale se termina traseul nostru. Coboram spre stanga iar ceva mai jos ne abatem spre dreapta pe o creasta (foto 40) care duce pana aproape in vale, prin fanete si multe flori (foto 41).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a

40

Obcina Mare, creasta principala, partea a 4.1-a























41 Cretisor, betonica, buruiana-de-taietura, cuisorita, iarba-bubii/taieturii/talharului, iarba-de-rani/taieturi, vindecea (Stachys officinalis)

explicatii: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)





Ajungem la un capat de drum care ne scoate ceva mai sus de statia CFR Gura Humorului, unde se termina traseul nostru. De la Palma am facut aproape 12 ore pana aici. Suntem bucurosi ca am reusit sa facem toata creasta si ne gandim la capatul celalalt al ei, de unde am pornit…

Fişiere ataşateMărime
palma_gurahumorului_21.jpg166.81 KB
palma_gurahumorului_23.jpg219.98 KB
palma_gurahumorului_24.jpg157.96 KB
palma_gurahumorului_25.jpg275.56 KB
palma_gurahumorului_27.jpg262.72 KB
palma_gurahumorului_28.jpg139.83 KB
palma_gurahumorului_29.jpg278.22 KB
palma_gurahumorului_30.jpg265.13 KB
palma_gurahumorului_31.jpg362.31 KB
palma_gurahumorului_32.jpg430.26 KB
palma_gurahumorului_34.jpg419.47 KB
palma_gurahumorului_35.jpg431.13 KB
palma_gurahumorului_36.jpg245.17 KB
palma_gurahumorului_37.jpg203.02 KB
palma_gurahumorului_38.jpg178.81 KB
palma_gurahumorului_39.jpg253.23 KB
palma_gurahumorului_40.jpg192.19 KB
palma_gurahumorului_41.jpg308.13 KB
palma_gurahumorului_22.jpg222.2 KB

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

2. Putna - Palma

Al doilea segment al Obcinii Mari este cel care porneste din celebra localitate Putna si se intinde pana in locul unde drumul national 17A traverseaza creasta Obcinii Mari. In acest loc s-a construit un monument ce seamana cu o palma si de aceea locul este denumit de localnici La Palma.

Obcina Mare, creasta principala, partea 1





















Am pornit din gara CFR Putna, spre stanga cum iesim din gara, pe un drumusor care se strecoara printre cateva case. Din locul unde acest drumusor se intersecteaza cu drumul care duce la Chilia lui Daniil Sihastrul (aflata la circa 500 m la stanga noastra) facem o poza catre Dealul Crucii (foto 1). Crucea aflata mai jos a fost construita in cinstea eroilor cazuti aici in Primul Razboi Mondial iar pe locul unei cruci mai vechi a fost construita crucea care se observa in partea de sus a fotografiei. Din acest loc legenda spune ca a tras Stefan cel Mare cu arcul pentru a marca locul manastirii Putna. Din spatele acestei cruci se desprinde spre stanga cresta pe care trebuie sa o urmam.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

1











De la intersectia amintita mai sus ne abatem la dreapta si de la urmatoarea intersectie la stanga. Ajungem din nou la o intersectie (foto 2). Drumul din dreapta trece prin spatele manastirii si constituie o varianta (vezi capitolul urmator) la traseul nostru.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

2

Noi ne abatem pe drumul din stanga si imediat dupa ce traversam podul din imagine (foto 2) ne strecuram pe o poteca ingusta printre doua case (foto 3), poteca aflata pe partea dreapta a drumului pe care ne aflam. Urcam incet spre prima cruce din preajma careia se mai observa si acum urme de transee din razboaiele care au fost purtate pe aici. De aici continuam urcusul spre crucea cea mare, aflata in varful acestui deal, nu inainte de a face o fotografie spre valea din stanga in sensul de urcus (foto 4), valea Raului Putnisoara, pe care se afla traseul marcat cu cruce albastra care duce la alta manastire celebra din zona, Sucevita.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

3

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a





















4











Dupa circa 40 minute de la plecarea din gara ajungem si la crucea de unde a tras Stefan cel Mare cu arcul. Privelistea este incantatoare. Spre nord-vest fotografiem valea Raului Putna (foto 5; varful din ultimul plan are 1057 m si se afla in vecinatatea Poienii Sihastria unde se gaseste un frumos schit; peste acest varf de 1057 m trece traseul de pe Dealul Scorbura catre Varful Magura Vacii, 1158 m). Ceva mai la dreapta fotografiem manastirea (foto 6) iar mai spre dreapta (nord-est) se vede creasta care porneste din satul Gura Putnei si duce pana in satul Voievodeasa, cu frumoasele poieni Magura Mica si Magura Mare (foto 7). Tot in acesta fotografie se observa la baza dealului pe care suntem, o parte din satul Putna precum si poteca pe care am urcat.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

5

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

6

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

7

Imediat dupa crucea din varful dealului, poteca urca prin padure. La inceput predomina foioasele dar apar si conifere. Daca vom fi atenti, la un moment dat apare si un foarte vechi marcaj, banda galbena, pe care il vom urma pana la Varful Stejuica. Ajungem si la o panta destul de accentuata dupa care trebuie sa ne abatem la stanga. Este bine sa memoram acest loc deoarece daca venim din sens invers, avem tendinta de a merge inainte pentru ca pe acolo poteca este mai bine vizibila. Deci, daca venim din sens invers si nu ne abatem la dreapta, spre rapa pe care am urcat-o si vom cobori inainte, vom ajunge pe drumul marcat cu triunghi albastru, respectiv drumul care urmareste valea Paraului Putna (vezi varianta, capitolul urmator).

Dupa circa o ora de la cruce ajungem in prima poiana, a Socilor (foto 8). Aici admiram peisajul spre vest, unde avem o oarecare deschidere printre copacii destul de mari. Imediat dupa aceasta poiana intram in alta, mai mare. Dupa aceasta a doua poiana, la cateva sute de metri trebuie sa fim din nou atenti la traseu. Poteca foarte bine conturata si care ar fi urmarea fireasca a potecii pe care ne aflam duce inainte si coboara. Noi trebuie insa sa ne abatem la dreapta, aproape la 90 grade. Daca vom fi atenti, pe copaci se mai observa sageti galbene spre dreapta, de la marcajul care se deterioreaza dupa atatia ani (a fost trasat in 1988). Daca eventual urmam poteca inainte ne vom da seama ca incepem sa coboram destul de accentuat si in vale vom ajunge in vecinatatea intersectiei drumurilor forestiere Steja cu Putnisoara. Dupa ce ne-am inscris pe poteca cea buna trebuie sa mai fac o observatie. Marcajul intra in padurea deasa din stanga noastra si coboara destul de mult printr-un desis pana ajunge la o poteca ce urca din vale si duce spre dreapta, catre o poiana la care trebuie sa ajungem si noi. Cum aceasta portiune este foarte putin umblata exista riscul sa ne ratacim. De aceea propun o varianta care ne scoate direct in poiana amintita si pe care nu exista riscul ratacirii. Din locul unde ne-am abatut la dreapta urmam pur si simplu cararea si dupa cateva sute de metri acesta se abate spre stanga si este foarte vizibila. Ajungem ceva mai jos de o spledida poiana pe care o observam. Este inconjurata de o padure cu copaci inalti si nu avem privelisti deosebite. La intrarea in poiana se afla o cabanuta unde probabil vin oamenii vara la cosit iarba (foto 9). Aici facem un binemeritat popas.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

8

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a





















9







Pornim din nou la drum si urcam spre stanga fata de directia din care am venit si ajungem pe o cresta care coboara putin pe o poteca larga si bogata in vegetatie. Urmam aceasta creasta si din locul aflat la cea mai mica altitudine, daca vom cobori spre stanga vom ajunge pe valea unui mic parau pe care, ceva mai jos, se afla o incluziune de calcar, zona de unde oamenii foloseau resursele naturale pentru fabricarea varului. De altfel zona se si numeste Varnita.
Daca din acelasi punct vom cobori spre dreapta vom ajunge pe drumul forestier Stefu care la iesirea din padure intersecteaza drumul marcat cu triunghi albastru, in vecinatatea schitului Sihastria Putnei (foto 3 din descrierea variantei, capitolul urmator)

Urmeaza apoi un urcus destul de accentuat pe langa doua generatii de copaci. Padurea din stanga este mai batrana si cu copaci mai mari iar cea din dreapta se reface dupa defrisarea care a avut loc acum cativa ani. Din varful (nu stiu ce nume are) pe care ajungem cresta se abate din nou la stanga si este aproape orizontala. Marcajul banda galbena se mai observa din cand in cand. Dupa circa doua ore de la cruce ajungem iar intr-o poiana intinsa si bogata in vegetatie, Poiana Bulaiului (foto 10). De aici avem o minunata priveliste catre vest, spre celalalt segment al Obcinii Mari, creasta care vine din Brodina (foto 11).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

10

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a





















11







Depasim si aceasta poiana si dupa inca jumatate de ora ajungem intr-o mica poienita, foarte importanta de pe traseu (foto 12). Aici se afla Varful Stejuica (1067 m) si este locul in care traseul de pe creasta care vine din Brodina se uneste cu creasta pe care suntem noi. In acest loc marcajul banda galbena se termina si urmeaza acelasi marcaj care vine din Brodina, respectiv banda rosie, care urmareste creasta pana la celalalt capat al ei, la Gura Humorului. Trebuie sa fim atenti in acest loc deoarece traseul care duce spre Brodina nu este vizibil, partial din cauza unor copaci cazuti si partial din cauza vegetatiei (vezi foto 29 de pe segmentul 1, Brodina - Stejuica). Undeva la capatul acestei poienite, chiar langa movila care marcheaza Varful Stejuica, intr-un copac aflat pe dreapta daca venim dinspre Putna, se gaseste un fost indicator (o tabla, o sageata dubla pe care erau trecute sensurile de mers si duratele in ore) dar este ruginit si nu se mai poate intelege nimic de pe el.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

12

Pornim mai departe si in curand incepem sa urcam o panta destul de lunga, semn ca se apropie Varful Hotaru (1137 m). In vecinatatea acestui varf se mai observa marcajul triunghi rosu, care uneste Putna de Moldovita. Varful a fost marcat odata cu un punct de triangulatie (o constructie priramidala din lemn cu ajutorul careia se putea determina inaltimea varfului), acum daramat; urmele lui se mai vad si acum. Incepem sa coboram, dar in scurt timp urcam iar o panta destul de lunga. Urmeaza iar o coborare ceva mai accentuata si la un moment dat intersectam o poteca larga si umblata, prima poteca de altfel de la coborarea de pe Varful Hotaru pe care o intersectam. In dreapta, acesta poteca coboara in micul sat Sacries de unde se poate ajunge la Moldovita, iar spre stanga aceasta poteca duce spre Poiana Crucii, de unde se poate cobori inapoi in Putna sau daca din aceasta poiana ne vom abate spre dreapta vom ajunge la Sucevita.
Poteca noastra insa merge inainte si incepe sa urce incet. La un moment dat ajungem din nou la o bifurcatie. Aici avem doua variante.
Prima: ne abatem la stanga pe noua poteca, coboram o panta mica pana la prima poteca pe care o intalnim si care duce spre dreapta, pe care ne inscriem. Aceasta poteca merge pe o curba de nivel pana intr-o zona mlastinoasa rezultata in urma unor defrisari. Pe aceasta poteca se afla si marcajul.
A doua: urmam poteca pe care suntem si ne abatem spre dreapta unde, dupa cateva sute de metri vom ajunge intr-o poiana de unde ne abatem spre stanga si vom cobori o panta scurta si lina care ne va conduce la aceeasi zona mlastinoasa mentionata mai sus.

Din aceasta portiune mlastinoasa vom fi atenti sa ne abatem spre stanga. De altfel poteca este vizibila si mai apare si marcajul pe alocuri. Dupa cateva sute de metri de la portiunea mlastinoasa incepe o panta destul de lunga dar este panta finala care ne va scoate in Poiana Ursului, la 1130 m. Urcam incet dar auzim tunete indepartate si grabim putin pasul pentru ca de abia in Poiana Ursului sunt niste stani parasite unde ne-am putea adaposti de ploaie. Iesirea din padure in poiana este foarte spectaculoasa. Dupa atata mers prin padure ni se deschide deodata o frumoasa priveliste catre vest, spre Obcina Feredeului (foto 13) si sud-vest (foto 14). In foto 14 sunt marcate principalele puncte de pe traseul cu triunghi galben care uneste Sucevita de manastirea de la Vatra Moldovitei. Daca e senin se observa de aici Varful Rarau si Pietrele Doamnei precum si Varful Giumalau. Se observa de asemenea si Pietrosul Bistritei. Facem o fotografie si inspre primul segment al Obcinii Mari deoarece de aici se observa bine Varful Dealului Rosu (1193 m) (foto 15).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

13

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

14

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

15

Mai facem cateva sute de metri si ajungem la Palma (foto 16, inainte de monument). Am ajuns la timp deoarece din spatele nostru, dinspre nord-vest, se apropia o furtuna puternica. Am parcurs aceasta portiune in circa 6 ore, cu tot cu popasuri.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 2-a

16



romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşateMărime
2_cu_diacritice.doc43 KB
putna_palma_11.jpg110.96 KB
putna_palma_13.jpg170.58 KB
putna_palma_14.jpg254.4 KB
putna_palma_15.jpg218.49 KB
putna_palma_16.jpg95.52 KB
putna_palma_12.jpg285.05 KB
putna_palma_9.jpg263.91 KB
putna_palma_8.jpg146.02 KB
putna_palma_10.jpg131.76 KB
putna_palma_6.jpg256.6 KB
putna_palma_5.jpg319.79 KB
putna_palma_1.jpg103.28 KB
putna_palma_2.jpg148.21 KB
putna_palma_3.jpg244.68 KB
putna_palma_4.jpg77.14 KB
putna_palma_7.jpg289.22 KB

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

Muntii Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

3. varianta la traseul Putna - Palma

Din locul de unde ne-am abatut spre stanga (vezi semnalarea din capitolul anterior) si am intrat in traseul care duce spre Dealul Crucii, continuam sa mergem pe drumul care trece prin dreapta acestui deal in sensul nostru de mers.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

Dumul ne conduce pe langa gardul aflat pe latura sudica a manastirii Putna, vizibil in partea inferioara a pozei 6 din descrierea tronsonului de traseu Putna - Palma. Lasam pe stanga o pista de aterizare pentru elicopter si imediat intalnim, tot pe partea stanga, un pod. Inainte de acest pod drumul se bifurca, portiunea din dreapta trece exact prin spatele manastirii si duce pe la poalele Dealului Scorbura pana in satul Straja. Noi traversam podul si ne abatem la stanga pe drumul care duce catre schitul Sihastria Putnei, unde ajungem dupa circa o ora de la plecarea din gara (foto 1, pe care se vede si o portiune din Dealul Bursucu amintit in descrierea traseului de la Brodina la Stejuica).
Inainte de a ajunge in dreptul schitului mare, aflat pe partea dreapta a drumului pe care ne-am inscris, intalnim pe partea stanga un schit mai mic, din lemn, construit de curand, in spatele caruia, la baza unei cruci se gaseste un izvor foarte rece. E bine ca de aici sa ne aprovizionam cu apa. Tot din vecinatatea acestui schit se vede in stanga, in ultimul plan, un varf pe care l-am traversat atunci cand am urcat din Putna pe la Cruce si am mers spre Palma.
Depasim schiturile si imediat dupa schitul Sihastria Putnei se desprinde din drumul nostru un alt drum, spre dreapta, care urca spre Varful Magura Vacii (1158 m) precum si la schitul Daniil Sihastrul, aflat in vecinatatea acestui varf. Noi ne continuam traseul si imediat intalnim alta intersectie; de data asta se desprinde un drum spre stanga in sensul nostru de mers, drumul forestier Stefu (foto 3, mentionat in descrierea segmentului Putna - Palma).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

1

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

















3

Continuam traseul nostru; pana acum nu am zarit marcajul triunghi albastru dar acesta mai apare sporadic pe unii copaci, mai incolo. Dupa circa jumatate de ora traversam un pod si imediat dupa acest pod, pe dreapta si mai departe de drum se afla o cabana forestiera. Din dreptul cabanei drumul nostru se bifurca din nou. Cel din dreapta trece pe langa niste grajduri si urca prin padure. Daca vom urma acest drum cale de inca o ora vom ajunge la capatul lui de unde putem urca spre dreapta si vom ajunge in Poiana Strigoaia (mentionata in descrierea traseului Brodina - Stejuica).
Traseul nostru insa se abate la stanga. Dintre cele doua drumuri se desprinde Dealul Bursucului. Mai mergem cale de 20 minute si ajungem intr-o poiana (foto 4) unde se observa drumul forestier care urca prin padure spre Poiana Oglinda si care este marcat cu triunghi albastru. In aceasta poienita am facut un popas pentru a ne reimprospata fortele dar un taur aflat in apropiere ne arata ca acolo e teritoriul lui si din cauza asta ne refugiem spre albia paraului care curge pe aproape si mergem asa pana iesim din raza vizuala a animalului furios.

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

4

Dupa aproape doua ore si jumatate ajungem in locul unde a fost o sonda de gaze si titei si unde se sfarsea drumul forestier pe care suntem. Azi nimic nu mai aminteste de faptul ca acolo a fost o mare instalatie, locul este impadurit. Pe paraul care se afla in stanga noastra, Hasca, se mai gasesc fosile daca vom cauta atenti.
Observam ca drumul continua desi este in faza de constructie, adica este inca ingust, cu multe denivelari. Am aflat ca acest drum trebuie sa faca jonctiunea cu drumul similar care porneste din Moldovita (vezi descrierea traseului de la Brodina la Stejuica). Depasim la un moment dat niste interesante chei (foto 5) unde studiem atenti zona de flis. Ceva mai incolo, pe partea stanga, intalnim o cascada destul de mare si spectaculoasa, de circa 8 m inaltime (foto 6).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

5

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a

































6

Drumul urca domol si, printre doua creste, putem vedea varful care ne-a dat ceva batai de cap cu orientarea, Varful Dealului Rosu (1193 m) (foto 7).

Obcina Mare, creasta principala, partea a 3-a











7

La un moment dat drumul se infunda si mai departe sunt doar poteci. Urcam pe valea aceluiasi parau pe care l-am urmat pana acum si in circa 20 minute ajungem in saua dintre cele doua creste, respectiv cea care vine din Brodina si cea care vine din Putna, in locul unde se opreste celalalt drum, care vine din Moldovita.



romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşateMărime
3_cu_diacritice.doc29.5 KB
traseu_3.jpg718.32 KB
varianta_3.jpg154.37 KB
varianta_5.jpg227.77 KB
varianta_6.jpg232.74 KB
varianta_7.jpg202.19 KB
varianta_1.jpg109.71 KB
varianta_4.jpg221.12 KB