Pesteri din Romania, speologie, harti

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

Romania are multe pesteri de interes mondial. Limita descoperirilor este departe de a fi atinsa. Ce a ramas de explorat in cavitatile cunoscute da de lucru la inca multe generatii de speologi. Speologia in Romania are, cu siguranta, rezultate remarcabile.

selectie imagini

Romania, peste 12.000 pesteri
Romania, speologie, valori internationale
Romania, cele mai vechi fosile de Homo sapiens din Europa
Cele mai vechi pesteri din Romania
Evolutia muntilor si pesterilor din Romania; dupa descoperirile de la peste 2000 metri altitudine
Romania, pesteri situate la peste 2000 metri altitudine
Pesteri la peste 2400 metri in Romania
Romania, cele mai mari pesteri in sist

Cea mai dificila pestera din Romania, Jgheabul lui Zalion (Muntii Rodnei)
Grota Zanelor, Rodnei, cea mai ramificata din Romania
Pesteri la Streji, Muntii Rodnei, recorduri in sisturi
Pestera sub Nedeia Rea, Muntii Rodnei, culcus de urs
Piciorul Zanelor, Rodnei, pesteri in gresie
Pestera Cobasel, Muntii Rodnei, in calcare cristaline
Pesteri pe Valea Iza, Muntii Rodnei
Pestera de la Piatra Busuiocului, Muntii Rodnei
Pestera de la Fata Perisatului/ Barloaei/ Crucea Iovului, Muntii Rodnei
Pesteri sub Ineu, Muntii Rodnei, pe Piciorul Plescutei
Cascada Cailor, Muntii Rodnei, pesteri si avene

La Poienile Zagrei, prima pestera descoperita in Muntii Tibles

Pestera in Cheile Lucavei, Muntii Obcina Mestecanisului

Muntii Obcina Feredeului, noi avene
Muntii Obcina Feredeului, noi explorari speologice

Avenul de la Frasin, cel mai adanc si lung in gresii din Romania
Avenele de la Frasin, Muntii Obcina Mare (record national in gresii)
Muntii Obcina Mare, pestera noua

Pesterile de langa orasul Iasi

Pestera in loess, Podisul Sucevei
Gaura lui Pompila, Podisul Sucevei
Pestera Vorona, Podisul Sucevei

Avenul Puzdrea, Muntii Stanisoara

Pestera liliecilor, Muntii Rarau, harta, descriere
Pestera liliecilor, Muntii Rarau, acces
Pestera noua pe culmea Muntilor Rarau, mai 2009
Pestera cu gheata sub Varful Rarau
Pestera din Fisura, Muntii Rarau

Avenul Haleasa, Muntii Bistritei

Pesterile din Varful Negoiu, Muntii Caliman
Pesteri in roci vulcanice, Muntii Caliman
Defileul Muresului, Muntii Caliman, pesteri in roci vulcanice
Pestera Casoaia lui Ladas, Muntii Caliman, harta, vizitare, imagini
Pestera Casoaia lui Ladas, vizitabila, Muntii Caliman, o raritate in Romania si in lume
Pestera Zmeului, Muntii Caliman, Defileul Muresului
Salvamont Mures si Federatia Romana de Speologie ii fura pe exploratori

Pesteri din Muntii Hasmas
Pestera Tosorog, record national, Muntii Hasmas
Tunel si Munticelu, pesteri din Muntii Hasmas
Pestera Suhard, Muntii Hasmas
Pestera Munticelu, Muntii Hasmas

Muntii Ciuc, aven neexplorat

Piatra Soimului, Muntii Nemira, pesteri

Pestera Meresti, Muntii Persani, "pietre pretioase"
Pesteri cu apa in Cheile Varghisului, Muntii Persani
Pestera lui Bunko, Muntii Persani

Romania, Subcarpatii Vrancei. Cea mai mare pestera in sare din lume.
Pestera 6S are vegetatie abundenta
Pestera 7S de la Meledic, Subcarpatii Vrancei
Pestera in sare 7S de la Meledic, Subcarpatii Vrancei, noi explorari
Paraul Meledic, pesteri in sare, scoici, mistreti
Pesteri in sare, formatiuni, compozitie detaliata, Subcarpatii Vrancei
Colti de sare, colti de gresie, Subcarpatii Vrancei
Doua noi pesteri in sare la Meledic, Subcarpatii Vrancei
Descoperiri pe Valea Saratelului, Subcarpatii Vrancei

Pesteri din Muntii Ciucas

Pesterile din Muntele Paltinetu, Muntii Grohotis
Pesterile din Paltinetu, Muntii Grohotis
Muntele de sare, Slanic Prahova, Muntii Grohotis

Closca cu puii de aur, anul 2012, Subcarpati la est de Prahova
Grote din epoca pietrei, morminte tracice pe Dealul Istrita

Pestera cu/ de gheata, Muntii Piatra Mare

Pestera Fundata, harta, imagini, descriere, Muntii Postavaru, este amenajata pentru turisti
Trei pesteri mari din Muntii Postavaru: Fundata, Cerna Deal, Studentilor
Pestera Fundata/ Valea Cetatii, Muntii Postavaru, traseul amenajat pentru vizitare
Pestera Studentilor, langa Rasnov, Muntii Postavaru
Pestera de Lapte, Muntii Postavaru

Pestera din Bucsoiu, Muntii Bucegi, cea mai rece cavitate fara gheata din Romania
Pestera Ialomitei, Muntii Bucegi
Pestera Ialomitei a fost cea mai mare
Pesterile de la Sinaia, Muntii Bucegi
Pesteri din Muntii Bucegi

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului, a fost pe locul 8 in lume
Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului
refugiul Diana, pestera, Piatra Craiului
Pestera de la Coltul Chiliilor, Muntii Piatra Craiului

Pestera Dambovicioara, Culoarul Rucar-Bran; adevarul despre explorarea unei foarte mediatizate cavitati
Pestera Ursilor, Cheile Dambovitei, Culoarul Rucar-Bran
Pestera Uluce, Culoarul Rucar-Bran
Avenul Barnoaia, Culoarul Rucar-Bran
Pestera la Posada, Culoarul Rucar-Bran, sub soseaua Rucar - Brasov
Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran
Pestera Liliecilor din satul Pestera, Culoarul Rucar - Bran
Ursi si lei in Pestera din satul Pestera, langa castelul Bran, Culoarul Rucar-Bran

Pesteri din Muntii Fagarasului (zeci de pesteri!) (vezi si http://www.romania-natura.ro/node/15)
Asociatia impreuna pentru tine fura Pesterile de la Piscu Negru, Muntii Fagarasului
Pesterile de pe Varfurile Lespezi si Caltun, Muntii Fagarasului
Piscu Negru, pesteri mari, cascade
Pestera Ursilor de sub Museteica, Muntii Fagarasului
Pestera din Fereastra Mare a Sambetei, Muntii Fagarasului
Partizani si pesteri in Muntii Fagarasului

Pesteri din Tarnovu, Muntii Capatanii
Pesteri in Cheile Recii/ Cheia, Muntii Capatanii
Pestera Polovragi, Muntii Capatanii, prezentare, harta
Harta geomorfologica a Masivului Buila, Muntii Capatanii (33 x 40 centimetri)
Cheile Galbenului, Oltetului, alpinism, speologie, Parang/ Capatanii

Pesteri din Muntii Parang
Eco-Eden pentru hoti
Pestera Muierii, Muntii Parang, prezentare
La Pestera Muierii, Muntii Parang, au trait rinocerul, hiena, zimbrul
Ursul de pestera in Pestera Muierilor, Muntii Parang si Pestera Cioclovina Uscata, Muntii Sureanu

Avenul Dosul Lacsorului, Muntii Sureanu, record national
Monografia carstului din Muntii Sureanu
Pesteri din Muntii Sureanu
Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa, Muntii Sureanu
Comoara din Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa, Muntii Sureanu
Pestera Cioclovina Uscata, Muntii Sureanu, harta lui Martin Roska
Ursul de pestera in Pestera Muierilor, Muntii Parang si Pestera Cioclovina Uscata, Muntii Sureanu
Pestera Rachiteaua, Muntii Sureanu, 219 m denivelare
Pestera din Valea Clenjii, Muntii Sureanu, 82 pagini A4, 136 imagini si harti
Gaura Frantoanei si pesterile din apropiere, Muntii Sureanu; 56 pagini A4, 62 imagini si harti
Pestera din Valea Clenjii, Muntii Sureanu, explorari 2011
Pestera Sura Mare si cheile, Muntii Sureanu
Pestera Sura Mare, film
Pestera din Valea Cheii
Cheile Munceilor, pesteri mari; Cheile Jgheabului, cascade; Muntii Sureanu
Pestera din galeria 1 de prospectiune din Dealul Fruntea Mare, Muntii Sureanu
Pesteri din Romania
Foto: Mircea Vladulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

Galeria de prospectiune cu Aven, Muntii Sureanu
Avenul din Galeria 4 Fruntea Mare, Muntii Sureanu
Trilobit urias in Romania?, Muntii Sureanu
Pestera Bolii, Muntii Sureanu, a fost parcursa calare
Pestera turistica Bolii, toata, imagini, Muntii Sureanu
Pesteri din Romania
Pestera Bolii, Muntii Sureanu. Foto: Ica Giurgiu, Mircea Vladulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti)

Singura gara cu pestera din Romania, in Muntii Sureanu

Muntii Retezat, Valea de Brazi, 18 pesteri, 4,5 kilometri
Pe Piatra Iorgovanului, lapiezuri record, Muntii Retezat

Explorari speologice in Bazinul Sohodol, Muntii Valcan
Muntii Valcan, a 1001-a pestera descoperita de Clubul „Emil Racovita” Bucuresti, in Muntele Plescioara
Pestera de la Gura Vaii Rele, Muntii Valcan
Pesteri pe Valea Grija, Muntii Valcan
Muntele Plesa din Valcan, aparitii de apa si pesteri
Pestera de Gheata, Muntii Valcan
Pesteri in Muntele Piva, Muntii Valcan
Pestera din Paraul Pietrele Albe, Muntii Valcan
Pestera Garla Vacii, Muntii Valcan, harta, descriere, 1,5 kilometri lungime

Pestera Romanesti, concerte, harta, Muntii Poiana Rusca
Pestera Romanesti, al 30-lea concert, Muntii Poiana Rusca
Muntii Poiana Rusca, noi pesteri
Descoperiri arheologice in Pesterile de la Nandru, Muntii Poiana Rusca

Pestera Alpinistilor, la Baile Herculane, Muntii Cernei (vezi si Muntii Cernei si Mehedinti, trasee alpinism, pesteri)

Pestera Mare de la Soroniste, Muntii Mehedinti
Pestera-aven 2 din Sohodoalele Mici, Muntii Mehedinti
Viata in Pestera-aven din Sohodoalele Mici, Muntii Mehedinti

Pestera de la Podul natural Ponoarele, Podisul Mehedinti
Pestera de la Podul natural Ponoarele, Podisul Mehedinti, noi descoperiri
Lacul Zaton si campul de lapiezuri de la Ponoarele, Podisul Mehedinti
Pestera Gramei/ Grama, Podisul Mehedinti
Pestera Sfodea, Podisul Mehedinti
Podul natural de la Ponoarele - Cheile si Pestera Baluta, punct galben, Podisul Mehedinti

Pestera Gaura Haiduceasca, Muntii Locvei

Pestera Ponicova, Muntii Almaj
Pestera Ponicova, Pestera Veterani, accesibile cu caiacul, Muntii Almaj
Avenul Rudarica, Muntii Almaj

Pestera Comarnic, harta, Muntii Anina
Pestera Comarnic, Muntii Anina, imagini reprezentative
Avene din Muntii Anina si Domanului
Pestera Osoaia, Cheile Carasului, are bogate urme de locuire
Cascada si Izbucul Bigar, Muntii Anina

Avenul Bizonului, Muntii Domanului
Avene din Muntii Domanului si Anina

Pestera Huda lui Papara, Muntii Trascau, harti, imagini
Huda lui Papara, Muntii Trascau, harta 5200 metri dezvoltare
Muntii Trascau, Cheile Turzii, trasee alpinism, pesteri

Pestera Cetatile Ponorului, Muntii Bihor, harta
Cetatile Ponorului, Muntii Bihor, marile doline, harta
Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei, Lumea Pierduta, vara, Muntii Bihor
Cetatile Ponorului, acces cu rachetele
Ghetarul de la Vartop, Muntii Bihor
Ghetarul Vartop, Muntii Bihor, amprente umane de acum 62000 ani
Picturi in Pestera Coliboaia, Muntii Bihor
Pestera cu picturi Coliboaia, Muntii Bihor
Avenul de la Straja, Muntii Bihor
Groapa de la Barsa, noi explorari, Muntii Bihor
Pestera Neagra, Muntii Bihor, viitura
Reteaua Lumea Pierduta, Avenul Negru - Avenul Gemanata, 1, Muntii Bihor
Microcentrala instalata in Avenul Negru, Reteaua Lumea Pierduta, Muntii Bihor, 2
Pestera Piatra Altarului, film
Reteaua Lumea Pierduta, Avenul Negru - Avenul Gemanata, Muntii Bihor, observatii asupra explorarilor, 3
Pestera turistica Meziad, Muntii Bihor

Muntii Vladeasa, pesteri mari in zona Lespezi
Avenul Lespezi, Muntii Vladeasa
Ponorul Lespezi A, Muntii Vladeasa
Izbucul Lespezi, Muntii Vladeasa

Pestera Vantului, Muntii Padurea Craiului, este cea mai lunga din Romania
Pestera Ungurului, Muntii Padurea Craiului, harta, descriere, deschisa pentru turisti
Pestera din Gruiul Jderului, Muntii Padurea Craiului
Avenul Pobraz, 185 metri denivelare, cu cascade, harta, Muntii Padurea Craiului
Avenul Betfia, harta, Muntii Padurea Craiului
Pestera Cuglis, descriere, harta, Muntii Padurea Craiului
Pestera Galaseni, harta, Muntii Padurea Craiului, se viziteaza cu ghid
Pestera cu cristale din mina Farcu, Muntii Padurea Craiului

album, Prin Muntii Apuseni

Izvoarele Barcaului, Muntii Ses

Pesteri din Judetul Salaj in Ghidul ariilor protejate din Judetul Salaj
Picturi in Pestera Cuciulat, Podisul Somesan
Pestera cu picturi de la Cuciulat, Podisul Somesan
Pestera cu picturi Cuciulat, Podisul Somesan, imagini inedite
Istoricii promoveaza „adevarul” despre Pestera cu picturi paleolitice de la Cuciulat
Pesteri din Romania



Calutul din Pestera Cuciulat. Foto: Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti
















Pestera de la cetatea Ciceului, record national, Podisul Somesan
Cascada de 45 metri in Avenul Taberei
Pestera de la Moara lui Pocol, Podisul Somesan
Cea mai mare cascada subterana din Romania
Pestera Batranilor, Podisul Somesan
Pestera Lii, Podisul Somesan, acces in anul 2012
Pestera Lii, Podisul Somesan, explorare completa
Pestera Lii, Podisul Somesan, prima harta
21 pesteri in gresie in Podisul Somesan

Carst salin la Ocna Mures, Podisul Transilvaniei
Pestera contelui Bethlen, Podisul Transilvaniei

Pestera Mohelca, Muntii Ignis, este un altar?

Ponorul Vitelor, Muntii Tibles, cea mai lunga pestera in gresii din Romania

Pestera cu sarcofage, Dobrogea
Pestera de la Cerchezu, Dobrogea
Pesteri celebre pe Valea Visterna, Dobrogea
Valea Visterna are atoli superbi, Dobrogea
Pestera Liliecilor, Dobrogea, sub atoli
Pericol la intrarea in Pestera Liliecilor, Dobrogea
Pestera Casian, Dobrogea
Pestera Casian, arheologie, Dobrogea
Pesterile din Canaraua Fetei, Dobrogea
Pesteri in Valea Urluia, Dobrogea
Pesteri la sud de orasul Calarasi, Dobrogea
Cheile Dobrogei, Dobrogea
Pesteri din Dobrogea
Harsova, faleze de calcar, cetate, pesteri, Dobrogea
Pestera Piatra, Dobrogea, film
Pesteri in Dealul Consul, Dobrogea
Pestera lui Terente, Grota Zmeilor, Dobrogea

Cum facem harti pentru pesteri si suprafata
Catarg pentru explorari, constructie
Aprinzator electronic pentru lampa cu acetilena
Accidente in pesteri din Romania si din lume

Claude Chabert si speologia din Romania
Dumitru Istvan, exploratorul
Paul Damm, exploratorul
Avenul Berger, prima pestera din lume unde s-a atins, fata de intrare, cota de -1000 metri: carte si film

Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti
Speologie - manual pentru inceaptori
Asigurare, autoasigurare in speologie si alpinism
Traversare, balustrade, tiroliene, speologie,alpinism
Tara Barsei, bibliografie speologica 1703-1990
Protectie imbatabila pentru aparatul de fotografiat

Fişiere ataşateMărime
19_sureanu_pestera_bolii.jpg65.94 KB
17_pestera_galeria_1_fruntea_mare_sureanu.JPG77.89 KB
calutul_pestera_cuciulat_podisul_somesan_romania_natura.jpg58.81 KB

Asigurare, autoasigurare in speologie si alpinism

click aici pentru explicatii clare, insotite de 18 desene lamuritoare privind metodele de asigurare si autoasigurare (inclusiv dispozitivele) folosite in turele pe munte si in pesteri

cuvinte din sumar
Gutt asigurare coechiper autoasigurare cap coarda secund lant piton nod carabiniere dificil traseu centura statica traversare dinamica cadere alpinist dispozitive franare ancorare semicabestan fluture pendulare bucla cordelina ancora coada vacii opt nod piept cazatura punct manusa casca unghi forta piesa alpinism speologie scara Giurgiu Vladulescu


Cele mai vechi pesteri din Romania

Lista celor mai vechi pesteri din Muntii Carpati. Modelul carstului din Romania. Un articol de Ica Giurgiu.


Pestera M1 din Museteica, Muntii Fagarasului.
(vezi aici mult mai multe date, harti, imagini)


descarcarea intregului articol, cu desene si tabele

Fişiere ataşateMărime
museteica_fagarasului_pestera_m1.jpg32.36 KB

Claude Chabert si speologia din Romania

Claude Chabert, 1939-2009

Claude Chabert si speologia din Romania

Claude Chabet; imagine din REGARDSpeleo info, no. 70, 2009

Profesor de filologie, explorator speologic de varf, autor remarcabil de sinteze speologice. Presedinte al Speleo-club de Paris (1975-1980). Activitate extraordinara si indelungata in fruntea Comisiei pentru Mari Pesteri din cadrul Uniunii Internationale de Speologie.

Speologia din Romania ii datorează mult lui Claude Chabert care a promovat tara noastra pe masura patrimoniului natural speologic pe care ea il detine. In 1989, de exemplu, Romania se situa pe primul loc in lume in ceea ce priveste tipurile de roci in care se descoperisera pesteri.

Claude Chabert si speologia din Romania

Claude Chabert si speologia din Romania

Claude Chabert si speologia din Romania

Claude Chabert si speologia din Romania


Fişiere ataşateMărime
t_claude_chabert_cu_diacritice.doc53.5 KB
1chabert.jpg77.82 KB
a0129.jpg66.37 KB
b0139.jpg37.74 KB
c0138.jpg43.61 KB
d0137.jpg45.26 KB

Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti

Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti a donat la biblioteci din tara si din lume peste 1000 volume

materiale scrise de Ica Giurgiu

Buletinul clubului, numarul 14 (recorduri, performante, descoperiri de exceptie, activitate publicistica)

Pestera cu picturi de la Cuciulat, Podisul Somesan
Pestera cu picturi Cuciulat, Podisul Somesan, imagini inedite
Picturi in Pestera Cuciulat, Podisul Somesan
Cea mai mare cascada subterana din Romania
O cascada de 45 metri in Podisul Somesan
Pestera de la cetatea Ciceului, record national in roci vulcanice, Podisul Somesan
Pestera Lii, Podisul Somesan, prima harta

Avenul de la Frasin, cel mai adanc si lung in gresii din Romania

Cea mai dificila pestera din Romania, Jgheabul lui Zalion (Muntii Rodnei); 78 imagini detaliat explicate, 19 harti (cea mai mare masoara 4,2 metri lungime).
Cea mai ramificata pestera din Romania, Grota Zanelor (Muntii Rodnei): 4386 metri dezvoltare totala, 112 metri denivelare
Muntii Rodnei, pesteri in gresie pe Piciorul Zanelor
Pesteri pe Valea Iza, Muntii Rodnei
Pestera Nedeia Rea are un culcus de urs, Muntii Rodnei
Pestera de la Fata Perisatului/ Crucea Iovului/ Pestera Barloaei, Muntii Rodnei
Pestera de la Piatra Busuiocului, Muntii Rodnei

Pestera Liliecilor, Muntii Rarau, harta, descriere

Pesteri in roci vulcanice, Muntii Caliman

Tunelele lui Stefan cel Mare, Muntii Nemira

Cea mai mare pestera in sare din lume in Subcarpatii Vrancei. Cavitate de doua ori detinatoare a recordului mondial. 253 fotografii, 33 harti, 2 harti de mari dimensiuni, 2 desene.
Pestera 6S are vegetatie abundenta
Pestera 7S de la Meledic, Subcarpatii Vrancei
Pestera in sare 7S de la Meledic, Subcarpatii Vrancei, noi explorari
Paraul Meledic, pesteri in sare, scoici, mistreti
Pesteri in sare, formatiuni, compozitie detaliata, Subcarpatii Vrancei
Colti de sare, colti de gresie, Subcarpatii Vrancei
Doua noi pesteri in sare la Meledic, Subcarpatii Vrancei
Descoperiri pe Valea Saratelului, Subcarpatii Vrancei

Pesteri in Muntii Grohotis
Pesterile din Muntele Paltinetu, Muntii Grohotis

Pestera Fundata, harta, imagini, descriere, Muntii Postavaru, este amenajata pentru turisti
Trei pesteri mari din Muntii Postavaru: Fundata, Cerna Deal, Studentilor
Pestera de Lapte, Muntii Postavaru
Pestera Studentilor, Muntii Postavaru

Avenul din Grind, Muntii Piatra Craiului, a fost pe locul 8 in lume
Aven la cabana Curmatura, Muntii Piatra Craiului

Pestera Dambovicioara, Culoarul Rucar-Bran; adevarul despre explorarea unei foarte mediatizate cavitati
Pestera Uluce, Culoarul Rucar-Bran
Avenul Barnoaia, Culoarul Rucar-Bran
Avenul Pereti, Culoarul Rucar-Bran
Pestera Liliecilor din satul Pestera, Culoarul Rucar-Bran

Pestera din Bucsoiu, Muntii Bucegi, cascadele de la cea mai mare altitudine din Romania
Pesteri din Muntii Bucegi
Pestera Ialomitei, Muntii Bucegi
Pestera Ialomitei a fost cea mai mare
Pesterile de la Sinaia, Muntii Bucegi

Pesteri in Muntii Fagarasului: volumul 1; volumul 4; volumul 5; volumul 6
Pesterile de pe Varfurile Lespezi si Caltun, Muntii Fagarasului
Piscu Negru, pesteri mari, cascade
Pestera Ursilor de sub Museteica, Muntii Fagarasului
Pestera din Fereastra Mare a Sambetei, Muntii Fagarasului

Pesteri din Tarnovu, Muntii Capatanii
Pesteri in Cheile Recii/ Cheia, Muntii Capatanii

Pesteri din Muntii Parang

Pesteri din Muntii Sureanu
Avenul Dosul Lacsorului, Muntii Sureanu, record national
Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa, Muntii Sureanu
Comoara din Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa, Muntii Sureanu
Pestera Rachiteaua, Muntii Sureanu, 219 m denivelare
Pestera Sura Mare si cheile, Muntii Sureanu
Gaura Frantoanei, Muntii Sureanu si pesterile din apropiere; revista Natura Romaniei, numarul 36, anul 2013
Pestera din Valea Clenjii, Muntii Sureanu, una dintre cele mai spectaculoase si ramificate cavitati din Romania. 82 pagini A4, 136 de imagini si harti.
Drame in Cheile Sura Mare, Muntii Sureanu
Pestera din Valea Clenjii, Muntii Sureanu, explorari 2011
Trilobit urias in Romania, Muntii Sureanu

Explorari speologice in Bazinul Sohodol, Muntii Valcan
Pestera din Paraul Pietrele Albe, Muntii Valcan
Pesteri din Muntele Piva, Muntii Valcan
Pestera de la Gura Vaii Rele, Muntii Valcan
Pesteri pe Valea Grija, Muntii Valcan
A 1001-a pestera descoperita de Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti (in Muntii Valcan)
Muntele Plesa, aparitii de apa si pesteri, Muntii Valcan)

lapiezuri record, Muntii Retezat

Pestera Mare de la Soroniste, Muntii Mehedinti
Pestera Aven 2 din Sohodoalele Mici, Muntii Mehedinti
Viata in Pestera Aven 2 din Sohodoalele Mici, Muntii Mehedinti

Pestera Huda lui Papara, Muntii Trascau

Ghetarul de la Vartop, Muntii Bihor
Ghetarul Vartop, Muntii Bihor, amprente umane de 62000 ani

Unicul ghid despre singura pestera cu sarcofage din Romania

Dobrogea de sud, pesteri pe Valea Fetei, harti si imagini explicate

Pesteri celebre pe Valea Visterna, Dobrogea
Valea Visterna are atoli superbi
Pestera Casian, Dobrogea
Pesteri la sud de orasul Calarasi
Harsova, faleze de calcar, cetate, pesteri
Pestera de la Cerchezu, Dobrogea
Pesteri in Valea Urluia, Dobrogea
Cheile Hateg, Dobrogea
Cheile Dobrogei
Pesteri din Dobrogea

Speologie, manual pentru incepatori

Singurul ghid care va invata sa faceti harti, la suprafata si in pesteri

Romania, peste 12.000 pesteri
Romania, speologie, valori internationale
Cele mai vechi pesteri din Romania
Evolutia muntilor si pesterilor din Romania
Romania, pesteri situate la peste 2000 metri altitudine
Pesteri la peste 2400 metri in Romania
Romania, cele mai mari pesteri in sist

Dictionar cu termeni de munte, alpinism, speologie, geologie, carstologie; 2648 cuvinte in romana, franceza, engleza, germana, americana (engleza americana), italiana, spaniola si maghiara. Formatul permite sa adaugati oricate cuvinte care va intereseaza sau formulari pe care noi nu le-am intalnit inca.

Avenul Berger, prima cota -1000 metri din lume
Jean Bernard, cea mai adanca pestera din lume
Cea mai adanca pestera din lume cu o singura intrare

Speologie, manual pentru incepatori
Pestera Batranului, Muntii Padurea Craiului

Fişiere ataşateMărime
pestera_batranului_clubul_emil_racovita.jpg44.68 KB

Evolutia muntilor si pesterilor din Romania

Explorarile de pe Varful Museteica, Muntii Fagarasului (alaturate celor din Bucegi, Parang, Retezat si Lotrului), au permis construirea si exemplificarea modelului carstului din Romania. Vezi si http://www.romania-natura.ro/node/15.
Evolutia pesterilor din Romania

intregul articol, aparut in Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti, numarul 13, 1990


Fişiere ataşateMărime
raiosu_fagarasului_museteica_romania_natura.jpg70.73 KB

Pestera Ialomitei, record istoric

Acces pe marcaj cruce albastra, dinspre cabana Padina, sau pe banda albastra, dinspre cabana Pestera.
Are 1128 metri lungime si +62 metri denivelare (vezi harta de 43 x 54 centimetri la http://romania-natura.ro/node/265). Pestera este posibil de vizitat cerand acordul calugarilor de la chiliile care blocheaza accesul in cavitate sau al celor de la schitul Pestera, aflat pe malul stang geografic al Ialomitei. In pestera sunt trotuare si scari de lemn; reflectoarele electrice sunt oarecum prost plasate, iar pentru a vedea ce ramane in zonele intunecate sunt binevenite surse de lumina personale.

Prima mentiune bibliografica este din anul 1793, intr-o lucrare despre pesterile din Transilvania. Pe la 1897 este considerata drept cea mai mare cavitate subterana din Pricipatele Romane.
Primul plan de detaliu este realizat in 1953, de catre o echipa condusa de Mihai Serban si Iosif Viehman (iata-l aici, publicat in Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti, nr. 3, din 1974).

Intrarea pesterii se afla la 1530 metri altitudine absoluta, la 18 metri mai sus fata de nivelul Ialomitei. Temperatura aerului din galeriile aflate dincolo de marea sala de la intrare este intre 9-12 grade Celsius.

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)


Fişiere ataşateMărime
pestera_ialomitei_cu_diacritice.doc25 KB

Pesteri la peste 2400 metri altitudine

Inainte de citatul pe care vi-l prezentam mai jos, modelul carstului la inaltime a fost explicat, desenat, argumentat si bineinteles insotit de bibliografia corespunzatoare. Ica Giurgiu si echipele Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti sunt cei care au descoperit, explorat si publicat despre pesterile la peste 2400 metri altitudine (vezi, de exemplu, http://www.romania-natura.ro/node/833, http://www.romania-natura.ro/node/791, http://www.romania-natura.ro/node/838, http://www.romania-natura.ro/node/625 dar si inca alte materiale despre acest pasionant subiect abordate pe www.romania-natura.ro si nu numai acolo).
Nu suntem citati in lucrarea de mai jos, la fel cum se intampla si in alte zeci si sute de publicatii sau site-uri, pentru ca mereu am starnit invidie: „De ce merg „astia” pe munte si gasesc pesteri acolo unde „noi” am zis ca nu pot exista? De ce sa fim corecti si sa-i citam „noi” pe „ei”?”.

I. Giurgiu

Pesteri la peste 2400 metri altitudine

Pesteri la peste 2400 metri altitudine


Fişiere ataşateMărime
1pesteri_romania_natura_2400_metri.jpg34.8 KB
2pesteri_romania_natura_2400m.jpg92.69 KB

Protectie imbatabila pentru aparatul fotografic

I. Giurgiu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

De peste 20 de ani folosesc pentru protectia perfecta a aparatului fotografic si numai pentru el (blituri, baterii etc.) cutii de alimente cu peretii rigizi, din plastic, care se inchid ermetic cu un capac tot din material plastic. Costul unei astfel de cutii este simbolic, protectia pe care o asigura este insa excelenta (pentru vara si iarna, pentru ploaie, cascade, pesteri, noroi, lovituri etc. etc.).

Ca sa fim siguri ca modelul de cutie pe care l-am ales este perfect etans, punem intai in el o greutate similara sau mai mare cu cea pe care o va purta dupa testare si scufundam cutia, pentru cateva minute, in baie sau intr-un butoi cu apa. Daca apa nu patrunde, am gasit echipamentul de protejare pe care il cautam.

In turele speologice in pesteri cu foarte multa apa, mijlocul de transport ideal va fi un butoi de plastic (care poate fi pus si pe un cadru de rucsac), cu capac care se infileteaza sau (si mai bine) se strange (pentru asigurarea etanseitatii) cu un colier metalic.


Fişiere ataşateMărime
protectie_foto_cu_diacritice.doc22 KB

Romania, cele mai mari pesteri in sist

Romania, cele mai mari pesteri in sist

continuarea articolului


Fişiere ataşateMărime
romania_pesteri_in_sist_1.jpg149.33 KB

Romania, peste 12.000 pesteri

intregul capitol SPEOLOGIE

Aportul spectaculos al cunoasterii patrimoniului romanesc de cavitati de catre grupurile de speologie spune in primul rand de cresterea numarului de pesteri cunoscute.

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

Acest text actualizeaza materialul publicat in anul 1989 in Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti, nr. 12.

Sa vedem, sintetic, cum au evoluat descoperirile:

1. In anul 1965 - de cand incep sa activeze tot mai multi speologi amatori - erau cunoscute 984 de pesteri. |n realitate numarul lor era ceva mai mic deoarece multe dintre ele erau doar semnalate, nu si parcurse macar cat de cat. Iar alte cavitati din lista de mai sus fusesera explorate pe distante simbolice, situate in imediata apropiere a intrarilor.

2. In 1975, deci dupa zece ani, se cunosteau 1600 de pesteri si mai fiecare grup de speologi amatori avea in evidenta rezerve importante de zone prospectate sumar sau care urmau sa fie explorate.

3. Mai trec zece ani si, in 1985, numarul pesterilor inregistrate trece de 10.000. Prognoza facuta, la nivelul anului 1976, de Marcian Bleahu, explorator, publicist si cunoscator in voga al carstului romanesc, anume ca inventarul national se va plafona undeva in jurul cifrei de 2.500 cavitati era acum complet bulversata. Grupurile de speologi amatori au extins lista inventarului cu nenumarate zone, descoperind pesteri in indiferent tipul de roca; si aceasta dorinta si putere de explorare avea sa duca, printre altele, ca in 1989 Romania sa devina tara cu cea mai mare diversitate de pesteri din lume referindu-ne la tipul de roca in care erau cantonate noile descoperiri. Mai mult, pesterile romanesti au inceput sa ocupe multe si diverse pozitii fruntase in clasamentele pentru lungimi si denivelari intocmite la nivelul Comisiei pentru Mari Pesteri din cadrul Uniunii Internationale de Speologie.

4. In prezent am trecut de 12.000 de pesteri cunoscute (1.219 % mai multe decat in 1965) si se pare ca limita superioara a cavitatilor existente pe teritoriul Romaniei inca nu a fost atinsa.

Cum nu doar numarul total de pesteri din Romania spune lucruri interesante despre explorarile grupurilor de speologi amatori, sa ne referim in continuare la numarul de pesteri cu dezvoltare totala (lungime) sau denivelare importante cunoscute.

1965 - erau 14 pesteri de peste 2 kilometri dezvoltare 100 %
1975 - erau 30 pesteri de peste 2 kilometri dezvoltare 214 %
1988 - erau 65 pesteri de peste 2 kilometri dezvoltare 464 %
2006 - sunt 76 pesteri de peste 2 kilometri dezvoltare 542 %

1965 - erau 6 pesteri de peste 100 metri denivelare 100 %
1975 - erau 23 pesteri de peste 100 metri denivelare 383 %
1988 - erau 68 pesteri de peste 100 metri denivelare 1133 %
2006 - sunt 86 pesteri de peste 100 metri denivelare 1433 %

Mai adaugam:

pesteri de 0,5-2 kilometri dezvoltare
49 in anul 1977
161 in anul 1988
198 in anul 2006

pesteri de 50-100 metri denivelare
75 in anul 1977
211 in anul 1988
268 in anul 2006.

Descoperirile mereu altele facute in cavitatile deosebite ca dimensiuni (cele peste 2 kilometri dezvoltare sau peste 100 metri denivelare) au dus la inregistrarea a noi kilometri de galerii la dezvoltarea totala si la denivelarea totala. Daca va veti uita cu atentie la cresterile procentuale de mai jos veti descoperi ca ele sunt mai mari decat cele referitoare la cresterea numarului de cavitati!

1965 - pesterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 52,6 km - 100 %
1975 - pesterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 148,3 km - 281 %
1988 - pesterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 389,5 km - 740 %
2006 - pesterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 456 km - 866 %

1965 - pesterile de peste 100 m denivelare cumulau 0,9 km - 100 %
1975 - pesterile de peste 100 m denivelare cumulau 3,5 km - 365 %
1988 - pesterile de peste 100 m denivelare cumulau 11,2 km - 1146 %
2006 - pesterile de peste 100 m denivelare cumulau 14,4 km - 1600 %

Mai adaugam:

pesteri de 0,5-2 kilometri dezvoltare
45,6 kilometri in anul 1977
155,1 kilometri in anul 1988
186 kilometri in anul 2006

pesteri de 50-100 metri denivelare
5 kilometri in anul 1977
14 kilometri in anul 1988
17,2 kilometri in anul 2006.

Va doresc (si imi doresc) si mai multe pesteri descoperite, si mai multi kilometri cartati si, neaparat, cat mai multe articole publicate despre descoperirile pe care le facem.

descarcati de aici tabelul despre cele peste 12.000 pesteri din Romania

Bibliografie

Marcian Bleahu - Cuceritorii intunericului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976

Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976

Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976

Traian Orghidan, Valeriu Puscariu, Marcian Bleahu, Vasile Decu, Teodor Rusu, A. Bunescu - Harta regiunilor carstice din Romania - Lucrarile Institutului de Speologie “Emil Racovita”, tom IV, 1965, Editura Academiei, Bucuresti

*** - colectia Buletinului Clubului de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti

*** - colectia Buletinului speologic informativ - Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva

*** - colectia revistei Speotelex

Fişiere ataşateMărime
peste_12000_pesteri_cu_diacritice.doc33 KB

Romania, pesteri la peste 2000 metri altitudine

Romania, pesteri la peste 2000 metri altitudine

Romania, pesteri la peste 2000 metri altitudine









































































Mult mai multe date despre aceste cavitati aflati de la http://www.romania-natura.ro/node/625 si de pe www.romania-natura.ro.
Romania, pesteri la peste 2000 metri altitudine




Pestera M3-R2 din Museteica, Muntii Fagarasului, 2441 metri altitudine, dezvoltata in calcare.

Fişiere ataşateMărime
pestera_m3_r2_museteica_fagarasului.jpg154.68 KB
romania_pesteri_peste_2000metri_1.jpg282.51 KB
romania_pesteri_peste_2000metri_2.jpg258.01 KB

Romania, speologie, valori internationale

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

Acest text actualizeaza partial materialul publicat in anul 1992 in revista Cercetari Speologice, 1, 1992.

Cu ocazia celui de al 10-lea Congres International (Budapesta, 1989), Comisia pentru Mari Cavitati din cadrul Uniunii Internationale de Speologie a pregatit si publicat o brosura intitulata Marile cavitati mondiale in roci necalcaroase.
Inventarele realizate cu informatii din 50 de tari se refera la cavitati formate in: argila si pamant; gheata; granit si gnais; gresii si cuartite; gips; roci vulcanice (vezi si http://www.romania-natura.ro/node/597) si magmatice; loess; minereu de fier; sist; micasist si sist calcaros; sare; tuf calcaros. Impartirea pe tipurile de roci enumerate ar putea fi desigur si alta dar ceea ce ne intereseaza - pentru ca lucrarea de care vorbim a fost publicata - este pozitia Romaniei in aceasta stiva de informatii.
Datele selectionate in forma finala a lucrarii sunt enumerate pe 25 de pagini format A4, dintre care 1,5 pagini (6 %) revin Romaniei. Din punct de vedere al spatiului acordat in forma finala a lucrarii, doar Italia si SUA ocupa cate 3 pagini, in vreme ce Spania beneficiaza de acelasi spatiu tipografic ca si Romania. Sa precizam ca Italia, SUA si Spania au suprafete cu roci necalcaroase mult mai mari decat ale tarii noastre, ca de altfel si tarile care ne succed in aceasta enumerare; dupa Romania urmeaza Franta, URSS si Elvetia, in timp ce alte tari cu importanta activitate speologica si potential sunt absente: Austria, Marea Britanie, Iugoslavia. Iata deci o nota foarte buna pentru cluburile romanesti de speologie, care cerceteaza extensiv si intensiv; rezulta din datele de mai sus si o particularitate geologica dar si o promisiune permanenta de potential speologic a teritoriului romanesc.
Referindu-ne la tipurile de roci grupate sub denumirea de necalcaroase in care se semnaleaza pesteri in fiecare tara, situtia ar fi urmatoarea: Romania - 9 tipuri, Italia si SUA - cate 7, Franta 6, Spania - 5, Venezuela si Brazilia - cate 4, Australia si Argentina - cate 3 etc.
Mai jos, vom analiza pe scurt listele celor mai mari astfel de pesteri si mai ales prezenta cavitatilor din Romania in topurile mondiale ale diverselor tipuri de roci.

argila si pamant

La data intocmirii sintezei se cunosteau cinci asemenea cavitati.
1 Grotte a Las Bardenas (Spania) 50 m L
2 Pestera Mare (Rapa Rosie/ M. Sebes/ Romania) 25 m L; 4,5 m D
3 Pestera Bursucilor (Rapa Rosie/ M. Sebes/ Romania) 21 m L; 2 m D
4 Pestera nr. 4 ( Rapa Rosie/ M. Sebes/ Romania) 11 m L; 4 m D
5 Perte du Bois de la Grange (Franta) 11 m L

gheata

Numai trei cavitati apar in liste, cate una in SUA, Islanda si Franta. Dimensiunile fiecareia sunt in permanenta schimbare. Cele mai mari valori sunt 16.093 metri dezvoltare (L) (Paradice Ice cave/ SUA) si -525 metri denivelare (D) (Kverkfjöll/ Islanda).

granit si gnais

Sunt prezente in liste, cu multe pesteri lungi si/sau denivelate, SUA, Suedia, Australia, Brazilia, Italia, Norvegia.
Fata de 3.977 metri la dezvoltari (TSOD cave/ SUA) si de -152 metri la denivelari (Greenhorn cave/ SUA) pe plan mondial, pestera S0 (Muntii Sebes) - explorata de Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti, cu dimensiunile de 13,9 metri lungime totala si 2,5 metri denivelare - se situeaza pe o pozitie foarte modesta.

gresii si cuartite

Multe cavitati lungi si/sau denivelate exista in Venezuela, Africa de Sud, Brazilia, Franta, Spania.
Cele mai mari dezvoltari in gresie de la noi, Ponorul Jitelor (Muntii }ibles), 1020 metri lungime totala (explorat de CS Silex Brasov) si Pestera de la cetatea Ciceului (Dealurile Ciceului), 273 metri lungime totala (explorata de CS “Emil Racovita” Bucuresti), ocupa in topul mondial pozitiile 10 si respectiv 59.
La denivelari, Avenul de la Frasin (M. Obcina Mare) (vezi http://www.romania-natura.ro/node/270) si Avenul Demacusa (Obcina Feredeului) sunt situate pe pozitiile 22 respectiv 28 dar in realitateclasarea lor este undeva mai jos deoarece topul publicat al Venezuelei se opreste la cota -107. Avenul de la Frasin a fost explorat pana la cota -60 de Clubul de speologie “Emil Racovita” Bucuresti, iar apoi CS Bucovina Suceava a marit denivelarea la -73. Avenul Demacusa a fost cartat de GEIS Iasi.
Primele pozitii mondiale sunt detinute de Grotte de Pezenas (Franta) cu 5.850 metri si respectiv de catre Sima Aonda (Venezuela) cu -362 metri.

gips

Pesteri foarte lungi sunt descoperite in URSS, SUA, Italia si foarte adanci in Anglia, Spania si Italia.
Fata de recordurile mondiale de 178 kilometri la dezvoltare si -212 metri la denivelare, topul intern nu inregistreaza pana acum decat 30 metri la dezvoltari (Pestera cu zgarieturi/ M. Trotusului/ CS Montana Onesti) si -10,5 metri la denivelari (Avenul de la Sarea Rosie/ Subcarpatii Vrancei/ CS Hades Ploiesti).

roci magmatice

Cele mai lungi pesteri sunt in Kenia, SUA, Coreea si Spania. Cele mai adanci in Spania, Kenia, SUA.
Cu numai 86 metri la dezvoltari (Gaura Vulpii din Blidireasa/ M. Gurghiu/ CS Silex Brasov) si -23 metri la denivelari (Avenul diaclazei din Dealul Somos/ M. Gutai/ Montana Baia Sprie) topul intern este la distanta mare de 12.400 metri dezvoltare totala si -400 metri denivelare (Leviathiani cave, Kenia), valorile cele mai importante pana in prezent.

loess

Exista numai doua cavitati semnalate pe glob, ambele in Romania, ambele in Dobrogea: Pestera din Valea lui Mos Stoian (102 L, -13 D) si Pestera 5 de la Casian (18 L, -3 D). Prima a fost descoperita de CS Hades Ploiesti, cealalta de CS “Emil Racovita” Bucuresti.
Si cum Dobrogea este inca departe de a fi bine cunoscuta din punct de vedere speologic iar la nivel republican loessul ocupa o suprafata de opt ori mai mare decat cea cu calcare, dolomite si calcare cristaline luate la un loc iata inca un posibil teren pentru explorari cu rezultate imediate pe plan mondial.

minereu de fier

Cavitati semnalate numai in Brazilia si Venezuela. Pe primele locuri se inregistreaza 190 metri la dezvoltari si -20 metri la denivelari.

sist

Recordurile mondiale sunt detinute cu 180 metri la dezvoltare si -90 metri la denivelare.
Pesterile noastre ocupa in aceste clasamente multe pozitii fruntase: la dezvoltari locurile 2, 4, 6-11, 13-16, 18-30, iar la denivelari 3-6 si 8.
Recordurile nationale sunt detinute de explorarile Clubului de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti: Pestera 5 de pe Vf. Lespezi (M. Fagarasului), 135 metri (vezi http://www.romania-natura.ro/node/52) si Avenul 1 de la Streji (M. Rodnei), -17 metri.

micasist

Cea mai importanta cavitate din lume (Grutta dos Ecos, Brazilia) masoara 1.380 metri dezvoltare si respectiv -125 metri denivelare.
|n clasamentul lungimilor Romania ocupa pozitia a 4-a, cu Pestera de la Releu (M. Dognecea), cercetata de CS Exploratorii Resita.

sisturi calcaroase

In acest tip de roca sunt descoperite cavitati numai in Italia. Recordul de lungime si adancime este detinut de Voragine del Cervo Volante, cu 515 m L si -148 mD.

sare

Numai cinci tari de pe glob au inregistrate pana in prezent pesteri in acest tip de roca: URSS, Romania, Israel, Spania, Algeria.
La dezvoltari, pe primul loc este o pestera din Israel, cu 5.477 m iar pe locul 2 se afla Pestera 6S de la Manzalesti (Subcarpatii Vrancei), cu 3.198 metri (vezi http://romania-natura.ro/node/409). De retinut ca pestera din Israel nu are publicat decat un plan de 2 kilometri. In clasamentul lungimilor totale pesterile nostre mai ocupa pozitiile 14 si 16-19.
La denivelari, aceeasi pestera din Israel, Mearak Malham, ocupa prima pozitie, cu -135 m. cavitatilor noastre le revin pozitiile 10, 11 si 14, recordul national inregistrandu-se in Pestera cu trei intrari de la Sareni (-44 m/ Subcarpatii Vrancei). Ambele recorduri nationale au fost stabilite de Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti.

tuf calcaros

Doar trei cavitati repertoriate la nivel mondial, cate una in SUA, Italia si India. Recordul de dezvoltare este detinut cu 180 m de Clay cave, din California (SUA).

locuri ocupate in topurile mondiale de cavitati in roci necalcaroase din Romania

L; D
loess 1, 2; 1, 2

sist 2, 4, 6-11, 13-16, 18-30; 3-6, 8

argila 2-4; 1-3

sare 2, 14, 16-19; 10, 11, 14
micasist 4;
gresie 10, 59; 22, 28

In concluzie, putem spune ca pentru pesteri in loess, argila si sare Romania este foarte bine reprezentata in listele mondiale; la micasist si gresie pesterile noastre ocupa pozitii onorabile. Pentru rocile vulcanice si magmatice, sist si loess sunt sperante pentru inregistrarea unor dezvoltari sau denivelari mai importante decat cele consemnate pana acum deoarece terenurile propice lor nu au fost inca corespunzator explorate.
Drept consecinta a celor prezentate mai sus, faptul ca stim situatiile la nivel mondial ne permite sa reconsideram interesul potential al unor zone cu roci necalcaroase si sa extindem prospectiunile noastre si in alte regiuni care aparent nu ofera sanse de cavernament accesibil omului.

Bibliografie

Claude Chabert - Les grandes cavités mondiales en roche noncalcaires - Xe Congres International de Spéléologie, Budapest, 1989, Commission des grandes cavités, Uniunea Internationala de Speologie

Ica Giurgiu - Pseudocarst in Romania - Buletin CS Montana Onesti, 3, 1988, Onesti, paginile III-X

Valer Trufas, Vasile Sencu - Tipuri litologice de carst in Romania - Analele Universitatii Bucuresti, seria Stiintele Naturii, Geologie-Geografie, anul XVI, nr. 1, 1967, paginile 115-121


Fişiere ataşateMărime
valente_internationale_cu_diacritice.doc45.5 KB

Picturi rupestre in Romania

Picturi cu vechime mare in pesterile din Romania

In 1978 au fost descoperite in Pestera Cuciulat (Podisul Somesan), pe malul drept al Somesului, de catre Mihai Codescu si Adrian Done (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti), mai multe picturi de culoare rosie a caror vechime a fost estimata la peste 12.000 ani. Cele mai atractive dintre ele sunt un cal si o felina.

Picturi in pestera - speologie, Romania, natura





Calul din Pestera Cuciulat (are deja o zgarietura pe el, ulterioara descoperirii picturilor, de la un "curios"...).























In 2010 au fost descoperite in Pestera Coliboaia (Valea Sighistel, Muntii Bihor), picturi negre, printre care un bizon, un cal, posibil o felina, unul sau doua capete de urs si doi rinoceri. Descoperitori: Tudor Rus (Club de speologie Speodava Stei), Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Toiciu (Asociatia de speologie Speowest Arad), Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad). Picturile pot fi incadrate ca apartinand unei perioade vechi de 23.000-35.000 de ani.

Picturi in pestera - speologie, Romania, natura





Rinocer in Pestera Coliboaia.


















Fişiere ataşateMărime
cuciulat_si_coliboaia_cu_diacritice.doc42.5 KB
cal_cuciulat_51.jpg227.41 KB
rinocer_coliboaia_1.jpg79.04 KB

Cuciulat, picturi rupestre, harta, imagini

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti)

Picturi paleolitice in Pestera Cuciulat (Podisul Somesan). Pe 28 iulie 1978, echipa care explora Pestera din cariera Cuciulat (1707 metri lungime totala, 34 (-32,5/ +1,5) metri denivelare), descopera si observa (Mihai Codescu, Adrian Done) mai multe desene rosii, unele foarte clare, altele greu de catalogat. Acestea erau primele picturi paleolitice din Romania, vechi de aproximativ 12.000 de ani.
Cea mai evidenta dintre picturi este calutul (24,5 x 12,5 centimetri). Apoi se remarca felina, de dimensiuni aproape triple.

vezi aici intreaga harta a pesterii (37 centimetri lungime), fisierul numit harta_pestera_cuciulat_37x8_centimetri.pdf)

vezi aici harta pesterii pusa pe planul exterior (47 centimetri lungime), fisierul numit harta_zona_pestera_cuciulat_47x10_centimetri.pdf

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura





Regiunea geografica a Podisului Somesan; extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura

























Detaliu asupra zonei in care se afla localitatea si Pestera Cuciulat. (dupa A. Rusu, 1977)

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura

























Cariera Cuciulat si locul unde se afla intrarea Pesterii Cuciulat; foto: Ion Nadrag.

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura



















Actuala intrare in Pestera Cuciulat (dupa ce sute de metri de galerie au fost "mancati" de cariera); foto: Ion Nadrag.

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura















Calul din Pestera Cuciulat (24,5 x 12,5 centimetri); foto: Tarquinius Vadeanu, Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti.

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura



















Calul din Pestera Cuciulat (24,5 x 12,5 centimetri) - o persoana rauvoitoare si-a mentionat pe el IQ-ul; foto: Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti.

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura





















Felina din Pestera Cuciulat; foto: Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti.

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura





















Pestera din cariera Cuciulat: portiune de harta pe care se vad actuala intrare si zona cu picturi.

Pestera cu picturi de la Cuciulat - speologie, Romania, natura











Instantaneu din timpul explorarilor (Mihai Codescu in imagine); foto: Tarquinius Vadeanu.













Bibliografie
Adrian Done - Pestera din cariera Cuciulat - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti, nr. 8, 1983, paginile 82-89
Marcian Bleahu - “Petele de culoare” din Pestera Cuciulat - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti, nr. 8, 1983, paginile 113-114
Ica Giurgiu - Cum se poate castiga o pereche de cizme - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti, nr. 8, 1983, paginile 116-124


Fişiere ataşateMărime
ape_subterane_7.jpg63.64 KB
cal_cuciulat_4.jpg628.12 KB
cal_cuciulat_5.jpg227.41 KB
cuciulat_cu_diacritice.doc44 KB
detaliu_zona_cuciulat2.jpg83.41 KB
felina_cuciulat_6.jpg123.08 KB
harta_pestera_cuciulat_8.jpg115.77 KB
intrare_cuciulat.jpg116.56 KB
intrare_cuciulat_3.jpg113.14 KB
zona_cuciulat1.jpg330.74 KB

Pestera Cuciulat, "petele de culoare"

Pestera de la Cuciulat, petele de culoare - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, petele de culoare - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, petele de culoare - speologie, Romania, natura










































































































Fişiere ataşateMărime
cuciulat_bleahu_1.jpg107.85 KB
cuciulat_bleahu_2.jpg100.69 KB
cuciulat_coperta1.jpg34.68 KB

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura

Pestera de la Cuciulat, pasiune si neoameni - speologie, Romania, natura






















































































































































































































































































































































































































Fişiere ataşateMărime
cuciulat_giurgiu_1.jpg104.12 KB
cuciulat_giurgiu_2.jpg145.02 KB
cuciulat_giurgiu_3.jpg136.4 KB
cuciulat_giurgiu_4.jpg140.98 KB
cuciulat_giurgiu_5.jpg151.05 KB
cuciulat_giurgiu_6.jpg136.12 KB
cuciulat_giurgiu_7.jpg138.54 KB
cuciulat_giurgiu_8.jpg127.08 KB
cuciulat_giurgiu_9.jpg106.35 KB
cuciulat_coperta2.jpg34.68 KB

Pestera cu picturi Coliboaia

Speologii Tudor Rus (Club de speologie Speodava Stei), Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Toiciu (Asociatia de Speologie Speowest Arad), Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad) au descoperit intr-o pestera din Romania picturi paleolitice.
Pestera, numita Coliboaia, este situata pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, judetul Bihor. Este strabatuta de un rau subteran, care formeaza mai multe sifoane, facand astfel exceptionala, dar si dificila parcurgerea pesterii. Picturile sunt conservate intr-o galerie inalta. Alte picturi au fost probabil distruse de apa.
Pestera a fost pusa in stare de conservare prin grija Federatiei Romane de Speologie si a Administratiei Parcului Natural Apuseni sub autoritatea arheologica a Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea si administrativa a Consiliului Judetean Bihor.
Muzeul Tarii Crisurilor este autorizat de catre Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National pentru a dezvolta cercetarile printr-un complex proiect de cercetare multiinstitutional si multinational.
Picturile negre reprezinta animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felina, unul sau doua capete de urs si doi rinoceri. Aici se gasesc de asemenea si cateva gravuri. Pe sol sunt raspandite oase de urs. In timpul sederii in pestera, ursii au zgariat si au lustruit peretii pesterii. O echipa franceza, formata din doi speologi (Marcel Meyssonnier si Valérie Plichon), un paleontolog specializat pe ursul de pestera (Michel Philippe), un preistoric (Françoise Prudhomme) si doi specialisti in arta de pestera (Jean Clottes si Bernard Gély), au ajuns la picturi in 16 mai 2010 si au atestat autenticitatea acestora. Echipa a beneficiat de suportul logistic al asociatiilor Speodava Stei, Speowest Arad, Franța Romania Speologia si a Parcului Natural Apuseni sub coordonarea lui Viorel Lascu.

Pestera cu picturi Coliboaia - speologie, Romania, natura





1. Cap de rinocer; foto: Andrei Posmosanu. Copyright FRS.

Pestera cu picturi Coliboaia - speologie, Romania, natura





















2. Galeria inalta; foto: Andrei Posmosanu. Copyright FRS.

Pestera cu picturi Coliboaia - speologie, Romania, natura





















3. Sifonul 3; foto: Andrei Posmosanu. Copyright FRS.







Dupa factura acestora, picturile pot fi incadrate ca apartinand unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian (intre 23 000 si 35 000 de ani).
Este pentru prima data cand in Europa Centrala se atesta arta parietala asa de veche.

Jean Clottes,
Conservator general pentru Patrimoniu (onorific)
Expert international (arta rupestra) pentru ICOMOS si UNESCO
Coordonator stiintific de proiect
j.clottes@wanadoo.fr
tel. 0033 561 65 0182

Viorel Traian Lascu,
Presedinte al Federatiei Romane de Speologie - FRS
Coordonator administrativ si logistic de proiect
violascu@spelemat.ro
tel. 004 0745 602 203

Fişiere ataşateMărime
coliboaia_cu_diacritice.doc49 KB
rinocer_coliboaia.jpg79.04 KB
coliboaia_sala.jpg77 KB
coliboaia_sifon.jpg33.4 KB

Speologie, manual pentru incepatori

VEZI CELE MAI RECENTE NOUTATI

Cum incepem? Ce trebuie sa facem? Pana unde putem ajunge?
Speologie, manual pentru incepatori



Descarcati manualul cu imagini si trimiteri catre articole ample.

Fişiere ataşateMărime
manual_speologie_coperta.jpg70.4 KB

Tara Barsei, bibliografie speologica 1703-1990

Tara Barsei, bibliografie speologica intre 1703 si 1990 - Romania, natura, speologie

Tara Barsei, bibliografie speologica intre 1703 si 1990 - Romania, natura, speologie

Tara Barsei, bibliografie speologica intre 1703 si 1990 - Romania, natura, speologie


articol aparut in volumul Cercetari Speologice, numarul 1, Bucuresti, 1992, editat de Clubul National de Turism pentru Tineret (redactor: I. Giurgiu)

Fişiere ataşateMărime
birsei1_bibliografie_speologie_barsei.jpg488.57 KB
birsei2_bibliografie_speologie_barsei.jpg537.11 KB
birsei3_bibliografie_speologie_barsei.jpg465.95 KB

Traversari, balustrade, tiroliene, speologie, alpinism

Explicatii limpezi (in fisierul aici atasat, numit traversari_balustrade_tiroliene.pdf), insotite de 10 grupaje de desene, privind montarea si utilizarea traversarilor, balustradelor si tirolienelor (inclusiv dispozitivele) folosite in turele de alpinism si speologie.



cuvinte din sumar
traversari pereti pitoane coborare Dulfer coarda dubla pendulare balustrada tiroliana cap prize asigurat traseu carabiniere blocatoare perete abrupt cascade scara speologica pod suspendat bucla obstacol alpinism tehnic progres sens dispozitiv urcare sarcina puncte ancoraj otel lonja sezut tractiune portiune independent intrare iesire ajutor coechipier static nod ancoraj scripete veriga rapida scaun piton rupere sens panta clasic tip fir dinamic opus teleferic targa accidentat rola blocatoare bucle Jumar Petzl America Shunt Gibbs rapel calarie salvare Pasabloq Prusik Obendorf Gutt Denes Giurgiu Vladulescu