Muntii Sureanu, Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa; speologie, Romania, natura

Muntii Sureanu, Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa; speologie, Romania, natura

Fisa sintetica (text de Ica Giurgiu)

Explorarile si cartarile incepute in anul 1972 de catre Clubul de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti au facut, un an mai tarziu, ca aceasta pestera sa devina a treia ca dezvoltare totala din tara. In 1975, Pestera Ponorici - Cioclovina cu apa (Muntii Sebes) atinge 7916 metri dezvoltare totala; harta in Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovita" Bucuresti, numarul 4, 1976, pagina 242. Alte repere bibliografice: Buletinul Clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, numarul 14, 1996; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986. In anul 1986 Pestera Ponorici - Cioclovina cu apa atinge 174 (-158/ +16) metri denivelare.
Galerii parcurse de rauri, cu forme care tradeaza evolutia in timp a masivului.
Bibliografie care arata jonctiuni ale altor cavitati cu Pestera Ponorici - Cioclovina cu apa (si implicit marirea dezvoltarii totale): Complexul carstic Ciclovina - Hunedoara, Clubul de Speologie Proteus; Istoria exploatarii de guano-fosfat si a descoperirii omului fosil din pestera Cioclovina Uscata - Hunedoara, 2003, autori Radu Breban, Mihai Serban, Iosif Viehmann, Marinas Baicoana.

Imagini, in ordine alfabetica: Ica Giurgiu, Cristian Megulete, Mircea Vladulescu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
0_cioclovina_cu_diacritice.doc	23 KB
harta_cioclovina_bul4_cser.jpg	123 KB
cio_025.jpg	235.34 KB
cio_051.jpg	307.97 KB
cio_058.jpg	91.67 KB
cio_065.jpg	224.93 KB
cio_068.jpg	163.4 KB
cio_076.jpg	182.31 KB
cio_090.jpg	179 KB
cio_093.jpg	263.52 KB
cio_094.jpg	312.46 KB
cio_099.jpg	357.64 KB
cio_102.jpg	356.29 KB
cio_113.jpg	290.35 KB
cio_118.jpg	386.45 KB
cio_121.jpg	284.87 KB

Muntii Sureanu, Varful Capra, 1927 metri - partea a II-a

Muntii Sureanu, Varful Capra, 1927 metri - partea a II-a

continuare a descrierii traseului, de aici

25 Pe varf! (Dominic Csudor)

26 Musetel-fara-petale (Matricaria discoidea).

27 Coacaza, coacaz, azalee-de-munte (Brukentalia spiculifolia). (Dominic Csudor)

28 Sclipeti, calidemie, cinci-degete, dainuse, dumbet, gainuse, ghimneriu, iarba-faptului, rocotea, scanteioare, sclipat, sclipet, sclipetei, scrantitoare, scrintitoare, scripat, stramsurea, stransurea (Potentilla erecta).

29 Unghia-pasarii, micsunele-de-munte, panselute-de-munte, trei-frati, trei-frati-patati (Viola declinata).

30 Fasa-de-munte (Anthus spinoletta). I se mai atribuie, gresit, numele de fasa-de-stanca (Anthus petrosus), care nu traieste insa decat pe coastele atlantice ale Europei Occidentale.

30.1 Fasa-de-munte (Anthus spinoletta). I se mai atribuie, gresit, numele de fasa-de-stanca (Anthus petrosus), care nu traieste insa decat pe coastele atlantice ale Europei Occidentale.

Coboram spre est pana intr-o sa joasa si larga, de unde poteca ocoleste pe fata sa sudica Varful Scovarda. Aici interceptam poteca marcata cu banda albastra, care vine din Pasul Groapa Seaca si duce la cabana Sureanu, dar semnele marcajului nu le vom vedea (decat daca acesta va fi refacut intre timp). Poteca se mentine pe versantul estic al Varfului Scovarda pana ce depasim una dintre obarsiile importante ale Vaii Groapa Seaca (Paraul Jivinele). Pe interfluviul urmator vom continua pe poteca ce-l incaleca si nu pe cea care coboara pe linia de panta maxima a sa; ne vom indrepta piezis spre marginea padurii, urmarind poteca oilor, destul de clara. Intram in padure, unde apar semne vechi ale marcajului banda albastra si apoi altele mai noi, ale marcajului punct galben. Acestea, indata ce poteca debuseaza intr-un drum de tractor, duc pe Varful Scovarda, pe care il urca pe versantul sau estic. Noi coboram insa in Pasul Groapa Seaca. O ora si jumatate am facut pana aici de pe Varful Capra.

31 Coborand spre saua de sub Muntele Scovarda, caruia ii vedem putin din crestetul plesuv; in spatele sau, culmi ale Muntilor Latoritei, mai precis, Stefanu (2051 m); mai departe, in dreapta lacului de acumulare Vidra, culmea Puru - Fratosteanu; in extremitatea dreapta, in planul doi, Muntele Ciobanu, o poarta de intrare in zona Setea - Mohoru a Parangului. (Dominic Csudor)

32 In stanga noastra, aproape, Varful Buha (1905 m), iar mai departe, tot in stanga, culmea Tampei (1838 m) din Muntii Lotrului.

33 Lacul si... “statiunea” Vidra! (Dominic Csudor)

34 Privind spre dreapta (sud) vedem o mica parte a acestei zone: Varful Coasta lui Rus (2301 m) punctul in care se racordeaza, prin Saua Gheresu - in drepta sa - creasta Parangului Mare de creasta Setea - Mohoru; in centrul imaginii, pe culmea care duce spre Coasta lui Rus, o... “caldarusa” glaciara. (Dominic Csudor)

35 Iat-o!

36 Cativa pasi pana in saua de sub Scovarda.

37 Ocolim de-a coasta atat Varful Scovarda cat si obarsia Paraului Jivinele.

38 Izvorul... Jivinelor.

39 Reintram pentru scurt timp in padure si ajungem indata... (Dominic Csudor)

40 ...in Pasul Groapa Seaca.

In preajma soselei, din spatele pancartelor care anunta intrarea in orasul Petrila si in judetul Hunedoara, pleaca spre dreapta marcajele punct galben si triunghi albastru (ultimul “leaga” cabanele Groapa Seaca si Obarsia Lotrului). Ne lasam pe un drum de tractor pana in albia Paraului Jivinele, putin mai sus de confluenta acestuia cu Paraul Scovarda care vine din dreapta. Albia lor comuna, adancita in patul de prundis e seaca, imediat dupa confluenta apa fiind furata printr-o priza si dirijata printr-un tunel subteran in Lacul Vidra. Poteca de pe malul albiei intalneste in drumul ei marcajul triunghi galben/ portocaliu al Circuitului Fometescu (vezi http://www.romania-natura.ro/node/318) si continua cu un drum forestier care ne scoate in soseaua asfaltata. Coborarea din Pasul Groapa Seaca ne-a luat circa o ora. Mai avem de mers inca 10 minute pe sosea pana la cabana.

41 Coboram in Valea Groapa Seaca...

42 ...seaca la propriu, dupa ce apele i-au fost captate si trimise in Lacul Vidra.

43 Scai, crapusnic, ghimpe, palamida, scaiete (Cirsium lanceolatum). (Lucia Csudor)

44 Crapusnic (Cirsium palustre).

45 Palamida, crapusnic, scaiete (Cirsium arvense).

46 Ghioc, dioc, floarea-florilor, maturi, smoc, vinetea, zglavoc (Centaurea phrygia).

47 Laptucul-oii, bruscan, bruscalan, brustan, brusture, brusturul-caprei/oii, clocociov, lapus, lapus-de-oaie, lapusul-oii, ochiul-boului, urechea-porcului (Telekia speciosa).

48 Dupa 1 km de drum forestier si inca unul pe sosea inchidem circuitul la cabana Groapa Seaca.

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
foto25iop.jpg	35.9 KB
foto26iop.jpg	40.83 KB
foto27iop.jpg	34.76 KB
foto28iop.jpg	47.61 KB
foto29iop.jpg	52.77 KB
foto30iop.jpg	72.2 KB
foto30.1iop.jpg	54 KB
foto31iop.jpg	42.29 KB
foto32iop.jpg	50.81 KB
foto33iop.jpg	31.94 KB
foto34iop.jpg	45.85 KB
foto35iop.jpg	35.11 KB
foto36iop.jpg	55.68 KB
foto37iop.jpg	44.76 KB
foto38iop.jpg	68.84 KB
foto39iop.jpg	39.23 KB
foto40iop.jpg	49.49 KB
foto41iop.jpg	66.63 KB
foto42iop.jpg	60.96 KB
foto43iop.jpg	49 KB
foto44iop.jpg	35.36 KB
foto45iop.jpg	32.93 KB
foto46iop.jpg	51.92 KB
foto47iop.jpg	44.87 KB
foto48iop.jpg	34.41 KB

Muntii Sureanu, Varful Capra, 1927 metri - prima parte

Muntii Sureanu, Varful Capra, 1927 metri - prima parte

cabana Groapa Seaca - Varful Capra

text: Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
fotografii: Marelena si Radu Puscarciuc, Lucia si Dominic Csudor

Exista cel putin doua motive pentru a vorbi despre cabana Groapa Seaca ca despre o “placa turnanta” pentru multe dintre traseele care strabat Parangul:
- unul este legat de insusi intelesul propriu al termenului “placa turnanta”; pentru ca, plecand de la cabana se pot realiza trasee care “epuizeaza” obiective majore ale Parangului, precum Parangul Mare sau Calcescu, ca sa le amintim doar pe acelea cu numele cele mai sonore, dar si altele, mai mult sau mai putin cunoscute, insa cu drept egal la cunoastere, daca e sa le apreciem in termenii “esteticii”... montane! Vecini cu Parangul sunt Muntii Steflesti (ai Lotrului) si cei ai Sureanului; “placa turnanta” care este cabana Groapa Seaca poate accesa si trasee in directia lor
- al doilea motiv tine de intelesul termenului “cabana”, mai precis al sintagmei “cabana de munte”. La cabana Groapa Seaca drumetul de munte gaseste exact ceea ce-i este necesar: pat curat, camera curata; masa curata, la care sa poata bea ceai cald, sa manance ciorba calda sau propriile provizii; camera de baie cu apa calda, toaleta civilizata. In plus, este permis accesul in incinta cabanei doar celor care sunt cazati acolo, nefiind serviti “turistii” in tranzit, amatori doar de “o bere”, nici “petrecaretii”. Oricum, stingerea, la propriu, este la ora 21; inainte, se poate citi revista cabanei!

Dintre traseele care se pot parcurge plecand de la si revenind la cabana Groapa Seaca, prezentam in cele ce urmeaza unul mai putin cunoscut, care se desfasoara pe culmile Muntilor Sureanu, care alcatuiesc versantul drept al Jietului, precum si al Vaii Groapa Seaca, cea pe care se afla si cabana.

cabana Groapa Seaca - [Gura Vaii Tiganu] - Muncelul Jietului - Muncelul Campei - Varful Capra - Muntele Scovarda - Pasul Groapa Seaca - Valea Groapa Seaca - cabana Groapa Seaca (8 - 8 1/2 ore)

Coboram de la cabana pe soseaua asfaltata, spre Petrosani. Prima serpentina poate fi taiata pe o poteca marcata cu punct rosu, care urca pe Valea Jietului. Dupa 10 minute de la plecare ajungem la Cotul Jietului - unde se petrece confluenta acestuia cu Paraul Groapa Seaca. Mai mergem 10-15 minute pe sosea pana intalnim capatul unui drum forestier care traverseaza pe un pod Jietul si urca pe versantul drept al acestuia. (La mai putin de 5 minute, pe stanga soselei, la gura Paraului Valea Tiganului, se afla cabana forestiera cu acelasi nume).

extras de harta din lucrarea lui Nae Popescu - Parang - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986, cu completari in anii 2006 si 2008

Urcam lejer pe drumul forestier, traversand un vast parchet exploatat relativ de curand. Din drumul nostru se desprind brate care duc spre exploatari inca in curs; le ignoram, mentinand constant directia generala vest (mereu spre stanga). Dupa circa o ora de mers pe drumul forestier parasim zona de exploatare forestiera; suntem pe muchia unui interfluviu, bun loc de popas, ceva mai jos de cladirea unei cabane de vanatoare observabila insa cu mult inainte. Avem aici si prilejul sa ne bucuram de spectacolul oferit de versantii nordici ai Parangului Mic.
Drumul forestier ramane in continuare pe aceeasi curba de nivel, traversand trei vai tributare Jietului, pentru a se opri pe neasteptate, o data cu iesirea din padure, intr-o zona acoperita de fanete. Am mai adaugat o jumatate de ora de mers la timpul precizat anterior. De aici schimbam brusc directia, spre nord, urcand pe o poteca destul de clara spre culmea Muncelului Jietului. Poteca ne trage usor spre dreapta, spre padure. Suntem pe un picior al Muncelului Jietului.

1 Am intrat in traseu trecand podul peste Jiet (la 4km de cabana Groapa Seaca - spre stanga, in imagine).

2 Urcam usor pe drumul forestier care ne-a preluat de dincolo de pod. (Lucia Csudor)

3 Strabatem o mare taietura de padure, asa ca putem cerceta in voie imagini ale Parangului (dincolo de Jiet): Valea Mija Mica, prinsa intre Dalma Sliveiului (stanga) si Dalma Mijei.

4 Vom parasi curand parchetul forestier, indata ce ajungem pe piciorul pe care se afla cabana de vanatoare din imagine. (Lucia Csudor)

5 Degetar, degetar-galben/ mare, degetarel, degetel, degetel-mare, tata-caprei/ oii (Digitalis grandiflora).

6 Rozmarin-de-munte (Gnaphalium sylvaticum).

7 Clopotel (Campanula persicifolia).

8 Zburatoare, barsacan, ceaiul-lui-Ioan, iarba-Sfantului Ioan, prisacan, pufulita, rachitica, rascoace, rascoage, zburatoare-de-padure (Epilobium angustifolium).

9 Cupa-oii, campanula, clopotel, tata-caprei (Campanula patula).

10 Turta-babei, ceapa-cioreasca, ciortopelog, ciortopoloc, gainusa, iarba-lupului, marul-ciobanului, nevastuica, palamida, painea/ punga-babei, sita-zanelor, spinul-cerbilor, tataisa, tula, turcea, turta, turturea (Carlina acaulis). (Dominic Csudor)

11 Sanziene-galbene, dragaica, floarea-lui-Santion, inchegatoare, samzieni, sanjene, samiana, sanjoane-galbene, sanzanioara, sanziana, sanzuine, smantanica (Galium verum).

12 Dupa 2 km prin padure, drumul forestier se termina brusc, parca “suspendat”. (Lucia Csudor)

Pentru a urca pe acesta din urma va trebui sa ramanem strict de culmea piciorului respectiv, urcand din greu panta impadurita care ne desparte de culmea principala sau sa folosim poteca mai buna care ocoleste spre stanga, pe la obarsia unei vaiugi, iesind pe plai intr-o sa ceva mai joasa, langa o stana parasita. Am ajuns in zona pasunilor alpine de unde ne putem desfata cu privelisti deschise spre toate cele patru zari; desigur, caldarile glaciare ale Parangului sunt cele mai spectaculoase. Urcusul n-a durat mai mult de trei sferturi de ora. Privind spre est, putem vedea cam cat mai avem de mers pana pe Muntele Capra, al carui varf inchide orizontul. O veche poteca ciobaneasca, pe alocuri incalecata de drumuri de caruta sau de tractor, ne va conduce fara gres pana acolo.

13 Traseul continua pe o poteca ce urca, prin fanete, spre Muncelul Jietului.
In spate, Valea Mijei Mari, ce-si trage apele din caldarea Mija, strajuita pe stanga ei de creasta Parangului Mic.

14 Se ajunge pe Muncelul Jietului, in saua din spatele stanei din imagine; se continua pe plai, spre stanga. Varful din fundal este Carja (2405 m).

15 Varful Carja si custura dificila care-l leaga de culmea Mijei; in stanga, parte din caldarea ce ascunde Lacul Mija.

16 Dintr-o sa...

17 ... in alta... (Dominic Csudor)

18 ... peste varfuri impadurite...

19 ... ajungem deasupra obarsiilor Campei... (Lucia Csudor)

20 ... de unde razbatem, printr-un palc de padure, la golul alpin, sub Muncelul Campei.

21 Nu departe (5 minute), in valea din stanga stanei de pe Muncelul Campei se afla un izvor.

Intai coboram intr-o inseuare, ramanand in zona pasunilor si trecem peste un mic varf impadurit pana intr-o noua sa poienita (din care se desprinde spre dreapta, mai putin vizibil, un drum de taf care iese in vasta taietura strabatuta la inceputul traseului). Ne mentinem pe culme si in padure, urcand si coborand alte doua varfuri si seile corespunzatoare. Dupa aproape o ora ne aflam deasupra unui evantai de obarsii ale Vaii Campa, afluent al Jiului de Vest, cu versantii “barbieriti” haotic de paduri. Urcam din nou, o diferenta de nivel ceva mai transanta, dar, dincolo de palcul de padure de pe varful care urmeaza, iesim din nou intr-o zona de pasuni. Poteca ciobaneasca ne duce piezis, spre stanga fata de directia culmii, pana la o stana (parasita) aflata nu departe de marginea padurii.
Ceva mai jos, daca urmam o potecuta clara, gasim un izvor. Suntem pe culmea Muncelului Campei. De la stana urmam poteca care ocoleste prin stanga, pe curba de nivel, varful ramas in urma si in dreapta noastra, ajungand intr-o sa care precede cel mai inalt varf de pe traseu, Capra, de 1927 m. Il urcam pana pe punctul sau somital; merita efortul pentru pitorestile tablouri pe care le ofera. De la ultimul reper temporal au trecut doua ore.

22 Spre saua care precede urcusul Varfului Capra.

23 Urcand din greu spre Varful Capra. In spate, Muncelul Campei prelungit spre dreapta, inspre Valea Jiului de Vest, iar mai in spate, Muncelul Jietului.

24 Treapta a 3-a (ultima) a urcusului pe Varful Capra. In stanga, Varful Parangul Mic (2074 m).

aici, continua descrierea traseului

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
0_capra_sureanu.jpg	520.84 KB
foto1iop.jpg	64.04 KB
foto2iop.jpg	54.66 KB
foto3iop.jpg	93.68 KB
foto4iop.jpg	64.09 KB
foto5iop.jpg	40.42 KB
foto6iop.jpg	48.22 KB
foto7iop.jpg	39.71 KB
capra_cu_diacritice.doc	58.5 KB
foto8iop.jpg	43.53 KB
foto9iop.jpg	56.21 KB
foto10iop.jpg	72.69 KB
foto11iop.jpg	42.6 KB
foto12iop.jpg	66.12 KB
foto13iop.jpg	69.63 KB
foto14iop.jpg	50.1 KB
foto15iop.jpg	45.42 KB
foto16iop.jpg	57.54 KB
foto17iop.jpg	64.93 KB
foto18iop.jpg	73.01 KB
foto19iop.jpg	46.85 KB
foto20iop.jpg	58.41 KB
foto21iop.jpg	41.18 KB
foto22iop.jpg	72.29 KB
foto23iop.jpg	67.22 KB
foto24iop.jpg	51.03 KB

Muntii Sureanu, Varful lui Patru, 2130 metri - marcaje, Romania, natura

Muntii Sureanu, Varful lui Patru, 2130 metri - marcaje, Romania, natura

text: Ovidiu Serban (Arad)
fotografii: Adrian Serban (Arad)

Sureanu este un masiv cu personalitate. Ocupa o suprafata mare (2.000 km patrati), are varietate peisagistica extraordinara, petrografie complexa, geomorfologie aparte, adica poseda “atmosfera” inegalabila, care ne bucura sufletele. Cine l-a parcurs, va dori sa revina!
Intr-un fel arata masivul in zona cetatilor dacice si cu totul altfel in zona Lacului glaciar Sureanu (imaginea 2). Lacul acesta, mic in comparatie cu Bucura sau Zanoaga (ambele din Muntii Retezat), mi se pare cel mai frumos lac glaciar din Romania. Poate Netisul din Bloju (Masivul Tarcu) sa se apropie de el ca frumusete.
Varful lui Patru - cel mai inalt punct al masivului (2130 m) - poate constitui obiectivul unei frumoase excursii, in orice anotimp.

Noi am folosit ca punct de plecare, in decembrie 2005, comuna Sugag, aflata la sud de orasul Sebes, pe DN 67 C. Aici se poate ajunge si cu autobuzul, de la Sebes. La iesirea din localitate, unde este si ramificatie spre Jina, stam la “stop”. In timpul saptamanii circula forestierii, in week-end putine masini urca de regula pana la Lacul Tau. Ne ia un peridoc si, destul de repede, ajungem la Tau. De aici pana la Gura Prigoanei (afluent din stanga geografic al Sebesului, valea principala) mergem cu o Dacia. Ajunsi la Gura Prigoanei, ne bucuram de aerul tare, zgomotul apei, sclipirile zapezii, de imensitatea albastra a cerului.
La intrarea pe V. Prigoanei, indicator: cabana Sureanu, 14 km; Poarta Raiului, 10 km (vezi harta, extras din ghidul Muntii Sureanu, de Valer si Constanta Trufas, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986). Drumul forestier urmeaza fidel valea. Ajungem la o mica amenajare hidrotehnica. Betoanele astea uratesc foarte mult peisajul, insa acum, iarna, nu vedem decat trei culori: alb, verde, albastru. Inaintam pe aceasta frumoasa vale si, dupa aproximativ o ora de mers, intalnim un canton forestier, pe stanga. De aici valea se deschide tot mai mult, apar poienite si incet-incet intram in zona Luncilor Prigoanei. Varful lui Patru se vede minunat de aici. Din pacate, frumusetea peisajului a inceput sa atraga si aici bogatasii, vilele punctand peisajul (vezi http://romania-natura.ro/node/365).

Ne punem bocancii si parazapezile si intram in pustietate. Trecem podul peste Prigoana, pe care o parasim, indreptandu-ne spre cabana Sureanu. Dupa 100 de metri nu mai avem in fata ochilor decat zapada imaculata. E tot mai dificil, neaua mare si rucsacii grei fac inaintarea nu tocmai comoda. Sunt cu fratele meu, Adrian si facem cu schimbul la deschis drumul. Imediat dupa Luncile Prigoanei drumul coteste la stanga. In dreapta se ramifica alt drum, care trece un podet.
Noi continuam pe stanga, iar in fata apare crestetul alb al Vf. Sureanu (2059 m). Intram din ce in ce mai mult in zapada. Drumul insoteste valea, trecand printre brazii tineri. Urme uriase de cerbi si de ursi. Inaintam spre Poarta Raiului, unde ajungem dupa doua ore si jumatate de la plecarea din Luncile Prigoanei. De aici se vad atat Vf. lui Patru, cat si Sureanu. Tot de aici pleaca si drumul care insoteste Raul Mare al Cugirului. La cabana Poarta Raiului nu e nimeni. Este 13 decembrie, ora 17,30, s-a facut intuneric. Pana la cabana Sureanu drumul face un ocol larg, insa poteca scurteaza, urcusul fiind pronuntat.
Optam pentru poteca si suntem bucurosi cand gasim intrarea pe ultima portiune de padure. Luna apare in sfarsit si ne mai lumineaza culoarul. Ne oprim la fiecare 100 de metri, oboseala incepe sa-si spuna cuvantul. Lumina frontalei mai cade pe cate-o cruce rosie, ce bucurie… Iau cu pioletul zapada cazuta pe un bradut aplecat pana la pamant sub greutatea ei. Acesta se indreapta usurat, insa pana in aprilie, cand se va duce zapada, mai este. Alte ninsori il vor pune din nou la orizontala.
Ce peisaj! Luna plina, neaua peste genunchi, brazi enormi incarcati la refuz cu omat… Incercam sa dibuim poteca, de fapt culoarul dintre copaci. Rucsacii grei ne afunda si mai mult in zapada. Oare mai e mult pana la cabana? Am urcat de atatea ori aici, dar parca niciodata nu mi s-a parut atat de lung. Trecem greu de ultimele poienite si iesim chiar in fata cabanei (imaginea 1), silueta ei neagra distingandu-se clar in lumina argintie a lunii. Bucurii nocturne…
Cabana era inchisa, nu era nimeni. Si in anii trecuti s-a mai intamplat, cabanierul lasand un geam deschis, cu oblonul fixat superficial. Asa ca am putut intra intr-o camera, multumindu-i din suflet.

1 Cele doua cabane Sureanu: turistica, in dreapta si cea a armatei.

2 Varful si circul glaciar Sureanu, adapostind lacul glaciar cu acelasi nume (mascat de covorul gros de nea).

A doua zi am luat doar un rucsac mic, indreptandu-ne spre Varful lui Patru (imaginea 3). Iarasi zapada mare, urme doar de animale. Traseul (cruce albastra, banda albastra, triunghi albastru) urmeaza drumul forestier la inceput, pe care il lasa apoi in stanga, acesta coborand la Poarta Raiului.

3 Varful lui Patru, asa cum se vede de la iesirea din padure, urcand de la cabana spre Curmatura Sureanu.

Vremea este inca buna. Iesim din padure, la golul alpin. Sunt stalpi de marcaj si ne apropiem de Curmatura Sureanu, un foarte important punct de ramificatie a traseelor: inspre vest incepe traseul de creasta, spre cabana Prislop; spre sud-vest, triunghiul albastru coboara in V. Ausel. Noi, spre Saua Ocolul, continuam pe cruce si banda, ambele albastre. Nu este necesar sa ajungem in curmatura: poteca se inscrie pe curba de nivel si trece pe deasupra stanei Curmatura. Pe vreme buna orientarea este usoara. Insa pe ceata lucrurile se complica. Stalpii de marcaj au disparut treptat, furati sau sub actiunea nemiloasa a intemperiilor vremii.
Acest traseu - de la cabana Sureanu la Vf. lui Patru - descrie un mare arc de cerc, ocolind obarsiile Raului Mare al Cugirului. Continuam prin zapada mare si intalnim din nou urmele unui urs, care a urcat din valea Raului Mare. Atingem apoi linia crestei, dupa care traversam un palc de brazi. Lasam in dreapta un varf mai mic (in stanga jos se vede o stana, cu vreo sapte anexe) si ne inscriem din nou pe curba de nivel, pe stanga crestei, ajungand astfel la firul apei.
Traseul se duce pe sus, pe creasta. Insa este mai usor tot pe curba de nivel, pe sub Vf. Ausel. Mergem acum pe directia est, iesind dupa jumatate de ora in Saua Ocolul. Tot pe partea stanga se poate observa o a treia stana. Varful este aproape acum. Lasam cele doua marcaje, care coboara spre Bilele, respective Salanele. Panta este mare, insa nu ne mai afundam atat de mult in zapada, vanturile puternice au mai spulberat-o. Intalnim chiar portiuni de gheata. La amiaza ajungem pe varf. Momaia de pe el este imbracata in gheata, cu forme bizare.
Efortul ne este rasplatit cu una dintre cele mai cuprinzatoare panorame din Carpati: spre nord-vest, incremenit sub mantia sa alba - Varful Sureanu (imaginea 4), de la care incepe linia crestei, continuata cu Parva - Comarnicelul - Dealul Negru - Sinca - Scarna - Lupsa - Prislop; spre est, siluetele puternice ale Cindrelului si Lotrului, despartite de adanca sa Steflesti; Parangul pare a fi cel mai aproape, creasta sa desenandu-se de la Parangul Mic pana la Mohorul; in sud-vest, Valcanul, cu Straja - Arcanu - Oslea, apoi Piatra Closanilor, piramidalul Gugu si Retezatul, acestea din urma invadate de aerul instabil, venit via sud-vest.

4 Caciula alba a Vf. Sureanu, vazut din apropierea obarsiilor Raului Mare al Cugirului.

Incepem coborarea. Este mult mai usor pe urmele facute deja in zapada. Incepe sa ninga, adevarata feerie! Plafonul inalt al norilor nu ne-a creat probleme cu vizibilitatea. Ne bucuram de aceste trairi prin pustietatile albe ale Sureanului. Ajungem la cabana inainte de lasarea intunericului, gasim totul exact ca la plecare. Nimeni prin preajma, linistea este suveran.
Coborarea din masiv am facut-o pe acelasi traseu ca si la urcare (Poarta Raiului - Luncile Prigoanei - Gura Prigoanei - Sugag); lasasem masina in Sugag. (Daca vreti sa stiti/ descoperiti cum erau/ aratau locurile pe Valea superioara a Sebesului acum multe zeci de ani, cititi amintirile lui Lucian Blaga si delectati-va cu descrierile lui Sadoveanu. - Ica Giurgiu)
Referitor la starea marcajelor: de la Luncile Prigoanei la cabana Sureanu crucea rosie este rara, insa este greu sa ne ratacim, fiind drum forestier. Pe ultima portiune (scurtatura, poteca), intre Poarta Raiului si cabana, marcajele sunt mai dese.
De la cabana la Saua Ocolul, marcajul nici nu este necesar in caz de vreme buna. Pana la iesirea din padure este bun, insa apoi este deficitar in golul alpin.
Timpii necesari parcurgerii, pe timp de iarna: Gura Prigoanei - Luncile Prigoanei - Poarta Raiului - cabana Sureanu, 5 ore; cabana Sureanu - Varful lui Patru, 4 ore. In alte anotimpuri, timpii se injumatatesc.

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
0_zona_cabanei_sureanu.jpg	970.13 KB
1surt.jpg	167.69 KB
2surt.jpg	260.71 KB
3surt.jpg	113.01 KB
4surt.jpg	156.21 KB
sureanu_patru_cu_diacritice.doc	50.5 KB

Muntii Sureanu, cabana Groapa Seaca - Varful Capra, 1927 m

Muntii Sureanu, cabana Groapa Seaca - Varful Capra, 1927 m

Traseul este descris cu ajutorul a 53 de imagini si a unei harti.

Cum copiati fisiere/ reviste/ harti pe calculatorul Dv.! (in acest caz, fisierul sureanu_august_2008.ppt, de mai jos)

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
sureanu_august_2008.ppt	9.78 MO

Muntii Sureanu, circuitul Fometescu, marcaje

Muntii Sureanu, circuitul Fometescu, marcaje

Triunghi galben, 1 ora. Imediat in amonte de gardul cabanei Groapa Seaca (1220 metri altitudine, situata geografic pe teritoriul Muntilor Sureanu, desi ea este cunoscuta ca fiind in Muntii Parang), de la soseaua asfaltata debuteaza traseul marcat cu triunghi galben, pe un drum forestier.
Chiar daca culoarea semnelor este pe alocuri inconstanta, marcajul este suficient de des pentru ca sa nu avem probleme de orientare. Vom sui pana la cota maxima a traseului (1350 metri altitudine), in 30 de minute, pe drumul forestier. Avem de acolo priveliste imbietoare spre cateva dintre caldarile nordice ale Parangului, perspective care ne stimuleaza sa ne apropiem de aceste caldari pe traseele marcate care pornesc pana la ele de la cabana.
De la cota maxima a traseului vom cobori printr-o plantatie de conifere, timp de 20 de minute, pana la un parau si apoi la soseaua asfaltata. Mai avem de aici inca 10 minute pe asfalt pana la cabana.

extras de harta din lucrarea lui Nae Popescu - In Muntii Valcei - Oficiul Judetean de Turism Valcea; cu actualizari facute de Ica Giurgiu in anul 2006

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
fometescu_cu_diacritice.doc	38 KB
harta_fometescu.jpg	93.41 KB

Muntii Sureanu, la Poarta Raiului cu motorul si pusca - Romania, natura

Muntii Sureanu, la Poarta Raiului cu motorul si pusca - Romania, natura

Ovidiu Serban (Arad)

1987 a fost anul in care am pasit pentru prima data, cu sfiala in superbul si foarte complex Masiv Sureanu. Urcasem atunci din Ohaba-Ponor, pe la Sura Mare si Ponorici, ajungand in final pe la cetatile dacice Piatra Rosie, Fetele Albe si mult mai cunoscutele Sarmizegetusa Regia, Blidaru si Costesti. Nu banuiam atunci cat de extins este Sureanu si ce comori naturale detine.
In 1992 am urcat pentru prima data la Iezerul Sureanu, un adevarat paradis. L-am considerat cel mai frumos loc din Carpati, desi detest topurile in ceea ce priveste siturile naturale. Am revenit dupa 1992 de mai multe ori in acest sanctuar al naturii. Acelasi ritual - plecare din Sebes, scuturaturile obisnuite pe masina de ocazie pana la Oasa, apoi intrare prin Luncile Prigoanei - Poarta Raiului, pana la Lacul si cabana Sureanu. In luna octombrie acest traseu era de vis…

extras din lucrarea autorilor Valer Trufas, Constanta Trufas - Sureanu - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986

2009, 18 noiembrie. Se lucreaza cu zor la Transalpina: drujbele taie nemiloase bradutii de pe margini, pentru a face loc betonului, se asfalteaza in draci, de parca se doreste la 1 decembrie terminarea intregului tronson Sebes - Novaci si cu asta, a farmecului intregii zone montane din aceasta parte a Meridionalilor. Inteleg ca trec 40 de camioane cu lemne pe zi! Fiecare camion transporta 30 de tone de lemn, uneori chiar mai mult, cu riscul incasarii unor amenzi enorme. Amenzi care nu vor compensa niciodata raul facut. Un adevarat macel forestier. Muntii de lemne de la fabricile din Sebes par din ce in ce mai inalti.
Drumul forestier de pe Valea Prigoanei este, de fapt, un rau de noroi, aproape imposibil de parcurs. In superbele poieni de la Luncile Prigoanei rasar vilele… umanizarea. In curand o sa vina probabil si asfaltul. Sa asfaltam toti muntii...
Un gipan trece nervos pe langa noi. Barbosul de la volan nici nu se deranjeaza cu un salut, desi ii facem cu mana. Ajungem la Poarta Raiului. Cutite ni se rasucesc in inima… Poiana - buldozerita in cel mai adevarat sens al cuvantului. Brazii batrani si tacuti au fost taiati fara mila. Bradutii fermecatori au disparut.

1 Luncile Prigoanei - prognozata aparitie a viloaielor.

2 Poarta Raiului - distrugerea definitiva a locului, prin amplasarea viitoarei baze de cazare.

3 Sureanu - una dintre cele mai frumoase si clasice cabane din Carpati.

Apogeul - la cabana Sureanu. Pe care altadata o gaseam pustie la aceasta ora. Doi maramureseni ne intampina. Sosisera cu masina, evident. Baieti de treaba, de altfel. ”Am venit sa amenajam doua partii de schi, aici sub Sureanu”. Incerc sa cred ca nu aud bine. Tot asa cum incerc sa refuz sa cred ca cele doua urme de langa Iezer nu sunt de ATV…

4 Iezerasul Capra.

5 Poarta Raiului (in stanga se vede clar cum a fost buldozerit locul; in dreapta, viloaiele din Luncile Prigoanei).

6 A “urcat” la munte. Cu gipanul. Sa faca teleschi.

7 Curmatura Sureanu - alt loc terminat prin venirea civilizatiei.

Urcam spre Varful Sureanu, apoi spre batranul Varf Patru. Parfumul nu s-a dus inca de tot, dar cele doua teleschiuri rasarite in Curmatura Sureanu prefigureaza ceea ce parea imposibil candva: hoteluri, gipane, cefe late, ATV-uri.
La baza celui de al doilea teleschi padurea a fost devastata fara mila, pentru a face loc viitoarei parcari. Asa am vazut de sus, urcand spre Patru. Nu am avut curaj sa cobor la baza lui. N-am vrut sa vad de aproape macelul.

8 Vf. Sureanu, cu teleschiul 1.

9 Teleschiul 2.

Cat despre tine, ATV-ist/ motociclistule, ma incearca doua sentimente - mila si sila. In august, cand am urcat spre Varful lui Patru pe la Voievodu - Bilele, coborand apoi pe Smida - Salanele - Poiana Muierii - Groapa Seaca, nu mi-a venit sa cred ca doar cu doua zile inainte te-ai luat la concurs cu muntii, calare pe motocicleta ta, cu casca pe cap, nemaivazand altceva in jur decat panta. Nu te-ai gandit o clipa ca acel traseu marcat cu banda albastra de catre oameni inimosi iti este complet strain. N-ai sesizat gingasia covorului de flori strivit sub cauciucul tau profilat; n-ai sesizat ca niste stane mor lent; n-ai sesizat ca nimic de acolo nu iti apartine. Ai intrat cu cizmele, apoi ai plecat.
Brutalizezi in continuare motocicleta/ ATV-ul pe trasee pe care alti oameni au ascultat cantecul vantului spre Varful lui Patru. Au putut-o face pentru ca n-au avut casca pe cap. Oameni care au respectat muntele.

10 Lacul Oasa (in stanga, defrisarile imense care alimenteaza fabricile din Sebes).

11 Vf. si Curmatura Sureanu.

12 Vf. lui Patru - sfarsitul romantismului.

In Romania trebuie intotdeauna sa se intample ceva grav pentru ca autoritatile sa ia masuri. In mod normal, ATV-urile si motocicletele ar trebui interzise total de la 500 de metri altitudine in sus. Nu inteleg pana cand va mai continua aceasta situatie. Cancerul moto-ATV-ist a cuprins intreaga rama carpatica. Vin si occidentalii, interzisi in tarile lor, pentru ca in Romania e “sehr schon”, te poti da cu motoru’/ ATV-ul chiar si in rezervatii. De ce nu se amenajeaza terenuri speciale, tarcuri pentru aceste distractii, cu noroi, sa se simta ei bine fara a deranja pe altii?
Din pacate, televiziunile ii prezinta pe acesti oameni ca pe un fel de dumnezei. Localnicii se uita cu admiratie cum trec prin paraie, cum le calca in picioare poienile unde pasc animale, cum strabat paduri cu viteza maxima si zgomot asurzitor... Daca ai “norocul” sa te plimbi prin padure cu copilul, lucrurile pot lua o intorsatura tragica.

13 Lacul Sureanu - rezervatie botanica. In poienita se vad clar ume de ATV, 4x4.

Sa nu mai vorbesc despre “unitatea” montaniarzilor. Din pacate, cei mai multi se multumesc sa strabata doua-trei masive, unde se calca in picioare, gen Fagarasului sau Piatra Craiului si unde din fericire nu se poate urca (inca) pe motocicleta/ ATV. Habar nu au ca muntii ceilalti sunt pur si simplu calcati in picioare de rotile ATV-urilor si ale motocicletelor cross.
Prin anul 2005 avusesem un conflict urat cu vanatorii, alta categorie pe care o iubesc “mult”. Facusem marcaje pentru ca oamenii normali sa strabata potecile, cand am dat de vanatori. Au urmat dialoguri, amenintari cu bataia etc. Putini au inteles gravitatea problemei. Am fost invitat atunci la radio, am primit un raspuns laconic de la Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale (vezi raspunsul la sfarsitul articolului) si cam asta a fost tot.
Cu cantece la foc de tabara, poze prelucrate vartos si puse fuga pe Internet, asteptand ca bisericutele aliate sa ne dea nota mare, nu se face primavara.
Iar tu, dragul meu Sureanu... Probabil ca motocicletele, ATV-urile si gipanele iti vor brazda inca multa vreme potecile devenite intre timp drumuri forestiere in asteptarea asfaltului. Probabil ca ceafa lata va ajunge pe crestetul tau, dar nu-ti va intelege niciodata farmecul.

(Si totusi, cadru legal pentru a stopa aceste abuzuri exista. Tocmai acolo unde ne asteptam, poate, mai putin, in Constitutie. Dar asta inseamna sa ne sacrificam din timpul personal, sa avem initiative legislative. Poate, candva vom reusi sa ne si organizam dupa ce ne plangem. Pana atunci, incontestabil, „ei” sunt mai destepti decat noi. - nota redactiei)

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
0poarta_raiului.jpg	490.02 KB
sureanu_noi2009_cu_diacritice.doc	46 KB
1poi.jpg	249.12 KB
2poi.jpg	334.44 KB
3poi.jpg	93.5 KB
4poi.jpg	264.05 KB
5poi.jpg	239.4 KB
6poi.jpg	109.75 KB
7poi.jpg	91.99 KB
8poi.jpg	120.92 KB
9poi.jpg	151.59 KB
10poi.jpg	210.92 KB
11poi.jpg	305.83 KB
12poi.jpg	135.98 KB
13poi.jpg	196.55 KB
14raspuns_mapdr.jpg	217.35 KB

Muntii Sureanu, marcaje noi catre cetatile dacilor - Romania, natura

Muntii Sureanu, marcaje noi catre cetatile dacilor - Romania, natura

In nordul si centrul Muntilor Sureanu/ Sebes suntem anuntati, prin panouri puse pe marginea unor sosele, ca exista urmatoarele marcaje (vezi harta):

- cruce rosie: Costesti - cetatea Sarmizegetusa Regia - Varful Godeanu - Varful Steaua Mare - Saua Sinca;
- cruce galbena: Costesti - cetatea Costesti;
- banda albastra: Costesti - cetatea Blidaru - Tarsa - Poiana Omului - Culmea Meleia -Varful Godeanu;
- triunghi albastru: podul Gerosu - Dealul Gradistii - cetatea Fetele Albe - Valea Alba.

Pentru a vedea harta alaturata la un format mult mai generos, copiati, de mai jos, fisierul cruce_rosie_format_mare.jpg. Alte amanunte asupra zonei gasiti la http://romania-natura.ro/node/330.

I. Giurgiu

Cum copiati fisierele/ revistele/ hartile pe calculatorul Dv.!

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
cruce_rosie_format_mare.jpg	1.48 MO
cruce_rosie_format_mic.jpg	379.81 KB
marcaje_noi_din_costesti_cu_diacritice.doc	42.5 KB

Muntii Sureanu, marcaje noi spre pesteri - speologie, Romania, natura

Muntii Sureanu, marcaje noi spre pesteri - speologie, Romania, natura

In vestul Muntilor Sureanu/ Sebes suntem anuntati, prin panouri puse pe marginea unor sosele (vezi alte informatii la http://www.romania-natura.ro/node/373), ca exista urmatoarele marcaje (vezi harta) spre una dintre zonele cu pesteri din masiv:
- Bosorod - Luncani - Cioclovina - Ohaba Ponor - Ponor, banda rosie;
- Luncani - Prihodiste - Poiana Omului - cetatea Piatra Rosie - Pestera Cioclovina.

Pentru a vedea harta alaturata la un format mult mai generos, descarcati fisierul banda_rosie_format_mare.jpg. Alte date asupra zonei gasiti la http://romania-natura.ro/node/330.

I. Giurgiu

Cum copiati fisierele/ revistele/ hartile pe calculatorul Dv.!

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
marcaje_noi_spre_pesteri_cu_diacritice.doc	43.5 KB
banda_rosie_format_mic.jpg	483.37 KB
banda_rosie_format_mare.jpg	2.3 MO

Muntii Sureanu, poteci otravite - Romania, natura

Muntii Sureanu, poteci otravite - Romania, natura

autor text si imagini: Ovidiu Serban (Arad)

Cum copiati fisiere/ reviste/ harti pe calculatorul Dv.! (in acest caz, fisierul de mai jos, numit muntii_sureanu_august_2009.pps)

romania natura muntii carpati harti ghiduri pestera speologie cabana fauna flora marcaje carpathians guides mountains

Fişiere ataşate	Mărime
muntii_sureanu_august_2009.pps	1.28 MO