Pestera Ialomitei a fost cea mai mare

Pestera Ialomitei a fost cea mai mare

Accesul la ea se poate face pe marcajul cruce albastra, dinspre cabana Padina, sau pe marcajul banda albastra, dinspre cabana Pestera.
Are 1128 metri lungime si +62 metri denivelare (vezi harta de 43 x 54 centimetri la http://romania-natura.ro/node/265). Pestera este posibil de vizitat cerand acordul calugarilor de la chiliile care blocheaza accesul in cavitate sau al celor de la schitul Pestera, aflat pe malul stang geografic al Ialomitei. In pestera sunt trotuare si scari de lemn; reflectoarele electrice sunt oarecum prost plasate, iar pentru a vedea ce ramane in zonele intunecate sunt binevenite surse de lumina personale.

Prima mentiune bibliografica este din anul 1793, intr-o lucrare despre pesterile din Transilvania. Pe la 1897 este considerata drept cea mai mare cavitate subterana din Pricipatele Romane. Primul plan de detaliu este realizat in 1953, de catre o echipa condusa de Mihai Serban si Iosif Viehman (a fost publicat in Buletinul Clubului de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, nr. 3, din 1974.). Intrarea pesterii se afla la 1530 metri altitudine absoluta, la 18 metri mai sus fata de nivelul Ialomitei. Temperatura aerului din galeriile aflate dincolo de marea sala de la intrare este intre 9-12 grade Celsius.

Ica Giurgiu (Clubul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti)