Fagarasului, Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga

Fagarasului, Valea Rea - Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga

text si imagini: Ica Giurgiu, Mihai Barbu, Diana Barbu

Ica

Mihai

Diana

1. Acces spre baza traseului triunghi rosu (Valea Rea - Curmatura Malita)

(vezi harta de mai jos, extras actualizat din harta masivului de la http://www.romania-natura.ro/node/15)

Din Pitesti, pe soseaua spre Campulung Arges, dupa 11 kilometri se ajunge in localitatea Piscani. De la Piscani, pana la iesirea dinspre nord a localitatii Slatina (trecand prin Domnesti), la borna kilometrica, facem 48 de kilometri.

Punem aici kilometrajul pe zero si altimetrul la 580 metri (vezi si volumul 1 din ghidul Muntilor Fagarasului, traseul 73.0, la http://www.romania-natura.ro/node/24). In apropierea bornei kilometrice apar trei semne turistice, cu indicatii orare: triunghi rosu, spre Vf. Iezer (din Muntii Iezer), 10-12 ore, peste Muntele Papau; triunghi albastru, spre Vf. Moldoveanu, 12-14 ore, prin Curmatura Malita; in fine, punct albastru, spre Vf. Dara, 12 ore.
La intrarea pe drumul forestier care incepe de aici, Directia Silvica Pitesti ne taxeaza sau nu cu o suma modica pentru acces cu autoturismul. Dupa circa 1 kilometru, ajungem la intrarea in tabara pentru copii (pe dreapta).
La kilometrul 1,700, la 600 metri altitudine, se desprinde la dreapta drumul forestier catre Muntii Iezer, insotit de triunghiul rosu. La kilometrul 4,5, la 610 metri altitudine, spre stanga se duce drumul forestier spre Curmatura Malita, marcat cu triunghi albastru (Prin anii 1970, ne spune domnul Dinu Boghez (Ramnicu Valcea), se ajungea si cu autobuzul pe acest drum pana in Curmatura Malita). Noi vom ajunge in Curmatura Malita dupa ce vom mai merge bine in amonte pe vale, apoi vom urca pe marcaj triunghi rosu.
La kilometrul 6,800, la 640 metri altitudine, pod la dreapta, peste rau (pare solid, dar accesul auto este blocat de o stanca mare).
La kilometrul 11,400, la 690 metri altitudine, pod peste rau la dreapta, acces pentru autoturisme blocat de o bariera (am fost pe acest drum lateral: este neintretinut, dupa circa 1,5 kilometri se intrerupe, fiind rupt de ape).
La kilometrul 12, la 700 metri altitudine, drum forestier la stanga (Calugarul, 5 kilometri lungime).
La kilometrul 15,600, la 750 metri altitudine, drum forestier la stanga (Draghina, lungime 10,4 kilometri).
La kilometrul 17,200, la 780 metri altitudine, suntem deasupra coronamentului Lacului (de baraj) Vasalat. Daca pana aici pe talvegul Raului Doamnei de abia curgea apa, in amonte de lac - pe Raul Doamnei cat si pe Vasalat, care curge dinspre Muntii Iezer – este apa din belsug, dand nenumarate frumuseti. De deasupra coronamentului, priveliste grandioasa spre partea inalta a Muntilor Iezer: se vede culmea cu cele mai inalte piscuri din masiv (Rosu, 2469 metri si Iezerul Mare, 2462 metri), spre amonte si Muntele Groapele, nu mai putin chemator. Se poate trece peste baraj cu autoturismele, catre caile forestiere din Muntii Iezer.
La kilometrul 19,600, altitudine 810 metri, sosim la Gura Vailor. Aici se formeaza Raul Doamnei, din Valea Rea (spre amontele careia vom continua sa mergem) si Zarna. Spre apa Zarnei, pod de beton si marcajul punct albastru, care ne-a insotit din localitatea Slatina pana aici (in 2007 erau copaci cazuti pe poteca, care impun ocoliri; vezi http://www.romania-natura.ro/node/261 si http://www.romania-natura.ro/node/391).
La kilometrul 32, la 1105 metri altitudine, stalp de marcaj, cu sageata indicatoare; triunghi rosu spre Curmatura Malita, 3-4 ore (imaginile 4, 5).

4 Privire dinspre aval; inceputul traseului. Noi am ajuns pana aici cu o Dacie Logan; ultimii 15 kilometri au fost parcursi cu viteza foarte mica, din cauza hartoapelor dese de pe drum.

5 Inceputul traseului.

2. Traseul triunghi rosu (Valea Rea - Curmatura Malita)

Este insuficient marcat. Se recomanda parcurgerea lui pe vreme cu vizibilitate buna, dar nu iarna, cand putinatatea semnelor triunghi rosu va ingreuna si mai mult orientarea, mai ales daca ne aflam la prima parcurgere a traseului. Timpul de 3-4 ore pana in Curmatura Malita apreciem ca este indicat corect.

6

7

8

9

10

11 Braul Darei, vazut cand urcam catre stana din Furfuescu.

(La circa 200 metri amonte de stalpul care arata debutul traseului, este punte solida peste Valea Rea, facuta de ciobani pentru trecerea oilor catre stana din poiana din capatul aval/ dreapta al Braului Darei. - vezi imaginea 11)
Imediat dupa debutul traseului trecem printr-o poiana cu un elegant foisor de vanatoare (stanga) si cu loc pentru popasul de scurta durata al tumelor de oi (dreapta). Trebuie sa cautam marcajul inspre sus si stanga, el incepand de aici sa se orienteze pe directia sud-vest, urcand o poteca in serpentine, desfasurata mai mult prin padure, cale care trece peste o serie de afluenti (imaginea 12) care nu ne lasa in lipsa de apa proaspata.

12

13 Stana Furfuescu, Curmatura Malita si Muntele Preotesele, chiar in fundal.

14 Stana Furfuescu; marcaje aplicate ca sa fie vazute cand vii dinspre Curmatura Malita.

16 Localnic.

Pe la 1680 metri altitudine iesim din padure in poiana unde se afla stana Furfuescu (imaginea 13). Pe partea opusa stanei sunt aplicate mai multe marcaje (imaginea 14), care pot sa ne ajute atunci cand venim din directia inversa. De la stana vedem Curmatura Malita (imaginea 17). Pentru a regasi poteca marcata trebuie sa ne orientam de la stana in usoara coborare catre stanga, spre padurea la marginea careia gasim cararea larga spre Curmatura Malita. Dupa aceasta coborare avem numai de urcat, prin padure, traversand alti afluenti. Cand sosim in Curmatura Malita (imaginea 21, vedere catre vest), gasim pe drum semnul triunghi albastru.

17 Curmatura Malita, deasupra padurii.

18 De sub Curmatura Malita vedem stana Furfuescu. Valea din centrul imaginii este Pojarna (cu Muntele Nisipuri in dreapta ei cum privim poza), urcand catre circul glaciar Galbena.

20 Braul Darei, vazut din Curmatura Malita.

21 Curmatura Malita, vedere catre vest.

3. Traseul triunghi albastru (Curmatura Malita - Muntele Valea Lunga)

Din Curmatura Malita putem continua traseul catre sud, peste Muntele Preotesele (imaginea 22; vezi si http://www.romania-natura.ro/node/24) sau ne putem apropia, mergand, dupa marcaj (intr-un lung ocol mai intai catre vest, apoi catre est si in fine catre nord; imaginile 23-33), catre Muntele Scarisoara Mica.

22 Muntele Preotesele, aflat la sud de Curmatura Malita.

Cateva repere despre acest lung ocol, care ne poate deruta in orientare, mai ales pe vreme fara vizibilitate buna, din cauza marcajului insuficient de explicit, sunt necesare. Pornim din Curmatura Malita spre vest (imaginea 21), lasand in urma Muntele Preotesele (imaginea 22) ca sa inchida orizontul spre sud. Noi mergem din Curmatura Malita pe latura din dreapta a drumului, care poarta marcajul triunghi albastru, urcand. Dupa circa 45 de minte sosim la cladirea din imaginea 23, aflata la baza unei interesante caldari glaciare (imaginile 30-32). Aceasta cladire, acum nefunctionala (aflata cu 80 metri altitudine mai sus fata de Curmatura Malita), care ne poate oferi doar adapost temporar (daca avem cortul la noi) a fost tabara pentru elevi… (izvor puternic la nivelul drumului)

23 Mergem catre fosta tabara a elevilor.

24 Omag; apare de obicei in locuri cu umiditate importanta.

25 Vedem cladirea din dreptul careia drumul va face, in urcare, o bucla de 180 de grade.

26 Cladirea din dreptul careia drumul face, in urcare, o bucla de 180 de grade.

27 In versantul drept geografic al Valsanului vedem poiana in care se afla stana de la cea mai mare altitudine din Carpati. (vezi http://www.romania-natura.ro/node/501)

28 In amonte de poza cu stana de la cea mai mare altitudine din Carpati este culmea dominata de Varful Picuiata (catre dreapta imaginii); la dreapta acestuia se merge catre Curmatura Valsanului, locul unde culmea pe care suim acum se uneste cu cea pe care o vedem in imagine.

Continuam sa mergem pe drum si vedem o cladire micuta, nefunctionala (imaginile 25, 26, 29), pana la care mai facem, de la fosta tabara de elevi, vreo 30 de minute. Aici este un punct important al traseului, unde semnul vopsit cu albastru pe peretele cladirii s-ar putea sa nu fie suficient de lamuritor asupra drumului de urmat; ei bine, ne intoarcem cu 180 de grade si continuam sa urcam pe ramura ascendenta a drumului, paralel, dar in sens invers cu portiunea pe care tocmai am parcurs-o! Ne orientam catre antena de pe culmea din fundal a imaginii 29. In acest fel vom ajunge iarasi in zona caldarii glaciare din imaginea 30, dar deasupra ei (prilej ca sa descoperim laculetul de aici, dar si conturul celor deja secate).

29 Vom ajunge langa antena din fundalul imaginii.

30 Caldarea glaciara la baza careia se afla cladirea fostei tabere pentru elevi.

31 Lacul din caldarea glaciara.

32 Locul fostelor lacuri.

33 De aici scapam de ocolurile mari facute de directia nostra de mers.

Cand ajungem la nivelul antenei din fundalul imaginii 29 (vezi imaginea 33) suntem pe drumul care acum ne dirijeaza mai bine catre directia nord, pe Muntele Valea Lunga; ne aflam cu 100 metri diferenta de nivel mai sus decat cladirea fostei tabere de elevi. De aici in continuare parcurgem traseul 73 (vezi http://www.romania-natura.ro/node/24).

de aici aveti o selectie de imagini din masiv