Muntii Fagarasului, speologie, Romania

Speologie, recorduri in Muntii Fagarasului, Romania

Ica Giurgiu (Clubul "Emil Racovita" Bucuresti)

De pe varfurile cele mai inalte, echipele clubului au coborat in adancul muntilor, in pesteri doar de noi banuite. Unele sunt acum cunoscute in lume, prin particularitati, pozitii din clasamente. Altele, aflate la inaltimi mai "mici", sunt si ele spectaculoase. Masivul este departe de a fi scotocit, cu toate ca sunt inventariate 50 de cavitati. Speologic, el exista prin descoperirile clubului nostru (vezi si aici). Iata cateva file de recorduri.

desen: Ica Giurgiu

1975 In Pestera din Valea Cotilor (1600 m altitudine, 408,5 m Lungime, -21,3 m Denivelare, indice de ramificare 7) gasim ceramica: depozit din secolul XV, situat la cea mai mare altitudine din tara. Intre 1975-1986, cavitatea este cea mai lunga si denivelata din masiv.

1976 Descoperim Pestera de la Lacul Budislavu (2080 m, 17,5 L/ 2,5 D, calcar). Prima cavitate din masiv la peste 2000 metri altitudine, a doua din tara.

1977 Se descopera cavitatea de la cea mai mare altitudine: Pestera 1 din Ciortea, 2286 m (38 L, 4 D). Culcus de urs intr-o galerie.

1978 Gasim Pestera de sub Negoiu (2240 m, 17 L/ 5,5 D). Record de altitudine la pesterile in sisturi. Cavitatea cu gheata situata la cea mai mare inaltime din tara.

1980 Pe Muntele Ciortea au fost descoperite: Pestera 2 (2360 m, 29 L/ 5,4 D); Pestera 3 (2417 m, 16 L, 3 D); Pestera Mare (2424 m, 37 L/ 4,7 D); formate in sisturi. Recorduri nationale de altitudine pentru Romania. Pestera 2 din Ciortea era cavitatea cea mai ramificata (3,53) din sisturi.

1984 Descoperim Pestera de la sud-est de Varful Serbota (2209 m, 35 L/ 12,5 D), cea mai denivelata in sisturi.

1987 La 2512 m altitudine gasim Pestera 3 de pe Vf. Lespezi (10 L, -2 D), in sisturi, aflata la cea mai mare inaltime din tara. La 2501 m altitudine descoperim cavitatea cu gheata de la cea mai mare altitudine: Pestera 4 de pe Lespezi (32 L, 6 D). Se descopera Pestera 5 de pe Vf. Lespezi (2508 m); are 104 L, este cea mai lunga si ramificata (3,76) in sisturi din tara. Cele sapte cavitati de pe Lespezi si Caltun cumuleaza 252,3 L si 38,2 D; situate intre 2493-2510 m altitudine; trei dintre ele au gheata.

1987 Identificam un tip nou de cavitate in Romania, pestera de morena: Pestera din circul superior al Vaii Doamnele (2127 m, 14 L/ 3,2 D); Pesterile 5 si 6 din Caldarea de la sud-est de Vf. Serbota (2035 m, 36 L, 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m, 13,5 L/ 2,7 D). Sunt situate in stratul de blocuri din sisturi transportate, modelate si fixate de activitatea glaciara.

1988 Gasim Pestera M1 din Valea Museteica . 203,5 m, denivelare -69 (cea mai importanta din masiv), ramificare 2,75. Dezvoltata in calcare cu intercalatii de amfibolite.

1989 Pestera 1 de la Piscu Negru (1195 altitudine), aflata intr-o mina: 791 L/ 43,6 D, ramificare 4,3. Cavitatea cea mai lunga din masiv, cu un bogat curs subteran si cascade de pana la 8 metri; intre 1986-1989, cea mai denivelata din masiv. Totalitatea pesterilor cartate in acea mina: 1422 L, 121 D.

1989 Are loc al 10-lea Congres International de Speologie. Se stabilesc si pozitiile pesterilor in sisturi din Muntii Fagarasului in clasamentele mondiale. Dezvoltari: locul 2 (Pestera 5 de pe Vf. Lespezi/ 135 m), 8 (Pestera 2 din Capu Gemenilor/ 39), 9 (Pestera Mare din Ciortea/ 37), 10 (Pestera 5 din Caldarea de la sud-est de Vf. Serbota/ 36) etc. Denivelari: locul 5 (Pestera 3 din Caldarea de la sud-est de Vf. Serbota/ 12,5), 6 (Pestera 5 de pe Vf. Lespezi/ -11,2) etc.

1989 Descoperim, la 2435 m, Pestera M3-R2 din Museteica, in calcar, situata cel mai sus in tara. 86 L/ 20,3 D, ramificare 4. Micile vietuitoare observate la cota -19,8 m traiesc cu 1000 m peste cota anterioarei descoperiri; speleoteme la cea mai mare altitudine din tara; piese de microrozatoare si chiroptere. Cavitatea ar putea fi obiectiv sti-intific intr-un parc de interes mondial. Pentru ca nu avem posibilitati de promovare corespunzatoare, responsabil asupra pastrarii acestor locuri esti acum si dumneata: nu lasa resturi si semne, nu distruge, bucura-te ca poti parcurge muntii.
Pesterile din Museteica sunt 6 la numar, intre 2435-2084 m altitudine, cinci in calcar: 449,5 L; 124,8 D.
Pestera R1 din Raiosu, la 2265 m altitudine: 104 L; 11,4 D; ramificare 3. Gropi de gestatie ale ursului actual.

1993 In Avenul M4 din Museteica (2417 m) descoperim oase de lynx.

1977-1993 In zona Negoiu descoperim 13 pesteri (258 L, 66 D), aflate intre 1650-2240 m altitudine.

Varsta pesterilor de pe culmile Carpatilor
Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti a descoperit 10 pesteri cu urme de curgere sub presiune, aflate intre 2045-2435 m altitudine. Ele sunt cele mai vechi cavitati din Romania, de la inceputurile erei tertiare, cu 30-40 milioane de ani mai varstnice decat se dovedise pana acum. Sunt formate in calcar (Muntii Fagarasului si Parang) si conglomerat (Muntii Bucegi).

Sinteza de mai sus exista inclusiv datorita urmatorilor exploratori: Mihai Ducea, Emil Solomon, Dan Nanu, Mihaela Giurgiu, Teo Schuller, Gigi Chiriloi, Romeo Munteanu, Adrian Mihalce, Cornelia Radu, Catalin Olteanu, Eduard Purchelea, Cristian Mitrea, Ana Candea, Eliza Anghel, Valentin Becheru, Marian Paraschiv, Nelu Magdalinis, Nicolae Morar, Ionel Ristea, Alexandru Ungureanu, Catalin Ifrim, George Arsene, Gabriel Miclaus, Ovidiu Danciu, Mircea Vladulescu, Alexandru Selischi, Magda Selischi, Emeric Simon, Adrian Radulescu, Dan Plesa, Loreta Budin, Adrian Jujescu, Magdalena Gruia, Stefan Epure, Dan Hazaparu, Emil Stiuca, Horia Ilinca, Mugurel Mocanu, Robert Gergely, Sorin Mihai, Claudia Moldoveanu, Sorin Barzoi, Mihaela Istrate, Vlad Ioan, Adrian Voiculescu, Gigel Cuta, Florens Baranov, Paul Pupazeanu, Cezar Catargiu, Alina Lintea, Dan Gradinaru, Costin Ene, Cristian Varareanu, Sorin Enache.

Bibliografie
Ica Giurgiu - capitolul Romania din Les grandes cavités mondiales en roche non-calcaires/ Marile pesteri din lume in roci necalcaroase - Uniunea Internationala de Speologie, Xe Congrès International de Spéléologie, Budapesta, 1989, pag. 28-29; Ica Giurgiu - Valente internationale ale activitatii explorative a cluburilor romane de speologie - Cer-cetari Speologice, Clubul National de Turism pentru Tineret, Ministerul Tineretului si Sportului, volum 1, pag. 7-10, Bucuresti, 1992; Ica Giurgiu - Pseudocarst in Romania - Cercetari Speologice, Clubul National de Turism pentru Tineret, Ministerul Tineretului si Sportului, volum 1, pag. 85-88, Bucuresti, 1992; Ica Giurgiu - Pesterile situate la peste 2000 metri altitudine. Argumente pentru modelul carstului din Romania. - Turist Club, 1, Clubul National de Turism pentru Tineret, pag. 6-7, 1 schita, Bucuresti, 1995; Ica Giurgiu - capitolul Romania din Atlas des cavités non calcaires du monde/ Atlasul pesterilor necalcaroase din lume, de Claude Chabert si Paul Courbon - Uniunea Internationala de Speologie, 1997, pag. 86-90, 99, 4 harti; Ica Giurgiu - Carst in Museteica - Buda - Muntii Carpati, nr. 35, Bucuresti, 2002, verso harta pliabila (6 pesteri descoperite, 4 dintre ele cu caracteristici exceptionale, intre 2090-2335 m altitudine, 449 metri dezvoltare, 125 metri denivelare; 8 harti, 16 fotografii); Ica Giurgiu, Mihai Ducea, Gabriel Silvasanu - Carstul din zona Prislop-Coti - Muntii Carpati, 30, pag. 48, Bucuresti, 2001, 7 harti, 7 fotografii (pesteri care insumeaza 472 m lungime si 51 m denivelare); Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Pesterile din Lespezi si Caltun - Muntii Carpati, nr. 8, pag. 41, Bucuresti, 1998 (12 pesteri, dintre care 3 cu gheata; 12 harti, 1 schita, 2 fotografii); Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Pesterile din zona Negoiu - Muntii Carpati, nr. 11, pag. 34, Bucuresti, 1998 (13 pesteri, situate intre 1650-2240 m altitudine; 258 m lungime, 66 m denivelare; 13 harti, 1 fotografie); Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Pesterile din zona Ciortea - Muntii Carpati, nr. 30, pag. 11, Bucuresti, 2001 (10 pesteri, aflate intre 2080-2424 m altitudine, cu 236 m lungime, 35 m denivelare; 10 harti, 1 schita, 4 fotografii); Ica Giurgiu, Mircea Vladulescu, Gabriel Silvasanu - Pesterile de la Piscu Negru - Muntii Carpati, numarul 21, pag. 35, Bucuresti, 2000, 7 harti, 1 schita, 4 fotografii (1422 m lungime, 121 m denivelare); Ica Giurgiu si altii - Speologie in Muntii Fagarasului - revista Invitatie in Carpati, numerele 59-61, 67, anul 2006; Ica Giurgiu - Recorduri speologice in Muntii Fagarasului - revista Natura Romaniei