Cele mai inalte 12 varfuri din Romania

Cele mai inalte 12 varfuri din Romania

Ica Vasile Giurgiu

Pentru mersul pe munte romanii s-au multumit zeci de ani cu harti la scari minuscule (si se multumesc inca), insotite de text tiparit cu zgarcenie, scurtat in viteza in redactii, ca „sa incapa“. Masivele considerate „leagan” pentru turism si alpinism au ramas cam tot necunoscute, scrierile despre ele fiind realizate mai mult in birou decat pe teren. Pentru multi montaniarzi „cu pretentii” traseele pe picioarele sudice din Fagarasului sau Rodnei nu sunt luate in calcul, un drum in Muntii Macin, Locvei sau Bistritei este considerat pierdere de timp…
E drept ca la prima construire a unei harti montane turistice se folosesc elemente de pe hartile topografice; dar apoi se deseneaza foarte multe informatii care folosesc turistilor. Trebuie sa intelegeti ca militarii au facut harti pentru interesele militarilor, padurarii au desenat harti pentru interesele lor, geologii la fel, de asemenea biologii, asa ca doar turistii pot face harti pentru turisti. Daca tot asteptam zeci si zeci de ani ca sa faca cineva pentru noi, si inca pe gratis, harti detaliate pe care sa le folosim doar noi, trebuie sa investiti puternic in tratamente geriatrice cu rezultate superexceptionale ca sa ajungeti sa apucati sa vedeti asa ceva.

Extrag aici pentru Dvs. date din bibliografie, pentru a ne lamuri care sunt cele mai inalte varfuri de la noi, va spun ce am descoperit umbland prin carti si… pe munte!

Enigma Varfului Omu (vezi aici ghidul actual al masivului)

Iata, de exemplu, ce constata domnul Niculae Ungureanu, din Curtea de Arges, care a si fost pe toate varfurile de peste 2500 m de la noi si nu numai o data. Pana la aparitia hartilor Muntii Bucegi (Nicolae C. Popescu, Valentin Popescu, Editura Abeona, 1992) si Bucegi (Ion Zavoianu, Emilian Cristea, Nae Popescu) era trecut un singur varf de peste 2500 m, Omu (2505). Pe respectivele harti apare si Vf. Ocolit (Bucura Dumbrava) (2503 m).

Am „sapat” prin biblioteca, dupa cateva surse despre zona si iata mai jos ce am gasit.
Pe Harta turistica a masivelor Bucegi - Garbova, regiunea Sinaia - Predeal, aparuta la Institutul cartografic Unirea Brasov, inainte de al doilea razboi mondial (nu se observa anul aparitiei pe harta achizitionata de la anticariat, aflata intr-o stare destul de precara), sub semnaturile Mihai Haret (membru corespondent al Academiei de Stiinte din Romania etc.), Ioan Protopopescu (profesor inginer la Politechnica Timisoara) si Radu Titeica (inginer), Vf. Omu apare cu 2513 m iar Vf. Bucura este trecut fara cota.

Pe drumul care strabate imaginea de la stanga la dreapta, acum multi ani, un Trabant a urcat pana la extremitatea dreapta a pozei, acolo unde vedem, in ordine: cabana Omu, Varful Omu si statia meteorologica Omu (Muntii Bucegi). Cota altimetrica a Varfului Omu oscileaza in diverse lucrari, fara explicatii argument, intre 2505-2516 metri. Noi avansam valoarea de 2505 metri, dar, cititi cu atentie explicatiile din articol, punem inca semnul intrebarii asupra ei.
La stanga fata de cabana Omu, in centrul imaginii, este Varful Ocolit/ Bucura Dumbrava, 2503 metri altitudine.
foto: Ica Giurgiu (Bucuresti)


Din Bucegii si Piatra Craiului, de Ion Ionescu Dunareanu, 1936, Tipografia Olimpul Bucuresti, aflam (pagina 36) ca Vf. Omu are 2504 + 9 = 2513 m.
In cartea de Geografie pentru clasa a VII-a, Editura de stat didactica si pedagogica, 1962, Vf. Omu este trecut cu 2507 m (pagina 36).
In deosebita lucrare Bucegii (turism - alpinism), de Emilian Cristea si N. Dimitriu, editia a II-a, revazuta si adaugita, 1964, Vf. Omu este mentionat cu 2507 m; interesant ca si cabana este tot la 2507 m (vezi pagina 95, unde se spune si de existenta Vf. Bucura).
In Geologia Masivului Bucegi si a Culoarului Dambovicioara, de Dan Patrulius, 1969, Editura Academiei, Vf. Omu apare cu 2506 m si este mentionat Vf. Bucura.
In Judetul Prahova, 1973, Editura Academiei, de Gheorghe Niculescu si I. Velcea, se spune ca Vf. Omu are 2507 m.
In 1976, in Invitatie in Carpati, autor Nae Popescu, lucrare editata de Ministerul Turismului, se da pentru Vf. Omu cota de 2505.
In 1980, la Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, Alexandru Rosu scrie in Geografia fizica a Romaniei, editia a doua, ca Omu are 2507 m (pagina 280).
In Geografia Romaniei, manual pentru clasa a XII-a, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1993, unde unul dintre autori este acelasi ca la manualul din 1962 (Claudiu Giurcaneanu, vezi mai sus), Vf. Omu a “scazut” si apare cu 2505 m (pagina 15).
Pe harta topografica 1:25.000, anume foaia L-35-87-D-b, intocmita in 1982, Vf. Omu este trecut cu 2504,9 m iar la sud sud-vest de el, la aproximativ 370 m, se afla Vf. Bucura (2503 m).
In 1983, in Geografia Romaniei, volumul I, Editura Academiei, pe harta dintre paginile 72-73 Vf. Omu primeste cota de 2505 m.
In 1986, in Poteci si cabane in Muntii Fagarasului, de Ilie Fratu, Editura Sport-Turism, aflam (pagina 14) ca Vf. Omu are 2516 m.
In 1991, autorii Ilie Fratu, Andrei Beleaua, Octavian Fratu ne spun in Pe custurile fagarasene, Editura pentru Turism, ca Omu are 2514 m (pagina 9).

Iata deci pareri diferite, poate unele juste, dar fara spatiu de argumentare in lucrarile citate. Ei bine, cat are Vf. Omu? Eu as inclina pentru valoarea de 2504,9 m, deci 2505 m rotunjit, mentionata pe harta topografica din 1982; ce pacat ca pe respectiva harta nu sunt suficiente detalii (!) pentru a ne da seama daca altitudinea de 2505 m este in varful stancii, cum ar fi normal, sau pe platoul pe care se afla si cabana! Ne ajuta cu explicatii cineva care a facut masuratori sau are date mai multe?

Cote oscilante la altitudine

Domnul Farcas Dan Horia, din Arad, remarca, la fel ca si noi, ca in enumerarea facuta de Ilie Fratu (Poteci si cabane in Muntii Fagarasului, Editura Sport-Turism, 1986) apare mentionat (pagina 14) Varful Capul Morarului (2501 m), din Muntii Bucegi. Acelasi autor renunta la Capul Morarului in lucrarea Pe custurile fagarasene (publicata in 1991), in lista de la paginile 9-10. Noi am consultat foaia L-35-87-D-b, intocmita in 1982, a hartii topografice la 1:25.000 si am gasit ca, la 500 metri est de Vf. Omu, se afla doua piscuri de 2480 m.

Sa vedem acum ce putem spune despre Vf. Moldoveanu, din Muntii Fagarasului. De pe harta topografica 1:50.000, foaia L-35-86-A, realizata in 1958, aflam ca altitudinea celui mai inalt varf al tarii este de 2543,4 m. Foaia L-35-86-A-b, la 1:25.000, din 1981 spune ca inaltimea este 2544,0 m. Tot 2544 m zice si Geografia Romaniei, volumul 1, Editura Academiei, 1983. Alexandru Rosu, in Geografia fizica a Romaniei, Editura didactica si pedagogica, 1980, spune 2543 (pagina 291).

Varful Moldoveanu (Muntii Fagarasului), in fundal, 2544 metri, cel mai inalt pisc din Romania, aici fotografiat de pe Varful Vistea Mare, 2527 metri. Asupra cotei lui nu prea sunt dispute. Sa fie din cauza ca dintotdeauna a lipsit un drum comod pana acolo?
foto: Trestian Gavanescu (Ramnicu Valcea)


Pe harta topografica 1:50.000, foaia L-35-86-A, din 1958, Vf. Negoiu, din Muntii Fagarasului, are 2535,4 m; iar pe foaia L-35-86-A-b, la 1:25.000, din 1981, doar 2535,1 m.

Tot in Muntii Fagarasului, Vf. Vistea Mare apare cu 2527,4 m pe foaia L-35-86-A, din 1958, in timp ce pe foaia L-35-86-A-b, la 1:25.000, din 1981, deci cu mai mult spatiu, cota sa nu este trecuta si, din cauza elementelor grafice, nici nu poate fi exact dedusa.

Jocul cotelor pentru piscurile cele mai inalte din Muntii Fagarasului continua si pentru Vanatoarea lui Buteanu: 2505,7 pe foaia L-35-86-A, din 1958, si 2506,9 m pe foaia L-35-86-A-b, din 1981. De aici si inconstanta cotei sub care gasim mentionat respectivul varf in tot felul de lucrari.

Nu sunt adeptul lozincii “vizitati doar Carpatii”; dar, va spun, dupa multi ani de umblat prin bibliografie si pe munte, ca aveti la indemana un urias teren de investigatii si explorari. Stiu ca unii dintre Dvs. deja cunosc asta; am constatat ca doar o infima parte dintre cei care stiu au si intreprins explorari; iar la o mare parte dintre cei care s-au intors cu rezultate le este frica sa le publice. De ce? Un posibil motiv: s-ar supara seful de catedra, conducatorul de doctorat sau altcineva care nici n-a calcat prin anumite locuri dar stie “precis”, din birou, totul despre ele.

Ce putem afla de pe hartile topografice despre Vf. Lespezi (Muntii Fagarasului)? Pe plansa L-35-86-A, 1:50.000, din 1958, este trecut la sud-est de Negoiu un varf, fara nume, de 2522 m, cel mai inalt din portiunea respectiva. Pe harta L-35-86-A-c, 1:25.000, din 1981, cota cea mai inalta din zona respectiva, tot fara nume, este acum de doar 2517 m. In Muntii Fagarasului, din 1975, de Balaceanu, Cicotti, Cristea, gasim toponimul Vf. Lespezi - Caltun si cota 2522 m. Ilie Fratu, Andrei Beleaua si Octavian Fratu, in 1991, in lucrarea Pe custurile fagarasene, zic Vf. Lespezi, 2517 m si trec Cornul Caltunului, 2505 m, la vest de Lespezi (pagina 252); asta dupa ce Ilie Fratu, in 1986, in Poteci si cabane in Muntii Fagarasului, spunea (pagina 14) 2522 m pentru Lespezi si 2510 m pentru Cornul Caltunului.

In fundalul imaginii, deasupra Lacului Caltun (Muntii Fagarasului), sunt Varfurile Lespezi (stanga, 2517 m) si Caltun (dreapta, 2505 metri). Bibliografia arunca si asupra acestor cote unele semne de intrebare. Ica Giurgiu si Gabriel Silvasanu (Clubul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti) au descoperit ca Piscul Lespezi este strabatut de pesteri interesante, unele dintre ele cu gheata permanenta.
foto: Trestian Gavanescu (Ramnicu Valcea)


In revista Muntii Carpati, nr. 8, 1998 am publicat, impreuna cu Gabriel Silvasanu, Pesterile din Lespezi si Caltun, incepand de la pagina 41, articol bogat in materiale grafice si fotografii sugestive. Puteti folosi de asemenea ghidul si hartile Muntii Fagarasului, 7 volume ale revistei Natura Romaniei. Concluzia referitoare la cota Vf. Lespezi? Ar trebui sa alegem Lespezi - 2517 m, Caltun - 2505 m.

Alte investigatii

Pana acum, cu cele expuse mai sus, am stabilit: Moldoveanu (Muntii Fagarasului), 2544 m; Negoiu (Muntii Fagarasului), 2535; Vistea Mare (Muntii Fagarasului), 2527; Lespezi (Muntii Fagarasului), 2517; Vanatoarea lui Buteanu (Muntii Fagarasului), 2507; Caltun (Muntii Fagarasului), 2505; Omu (Muntii Bucegi), 2505 m.

Sa mergem mai departe cu cautarile

1. In extremitatea estica a crestei fagarasene apare pe harta topografica L-35-86-B-a, la scara 1:25.000, din 1983, Varful Dara, de 2499,6 m; asupra acestuia se pare ca toata bibliografia recenta este de acord sa il considere ca avand cota 2500 m.

2. La sud de Vf. Dara, trei lucrari (Fratu, 1986; Fratu, Beleaua, Fratu, 1991; Beleaua, 1998) avanseaza existenta unui varf de 2506 m, Hartopu; ne-am bucura sa aflam cum au determinat autorii cota. Adoptand, ca pana acum, drept referinta hartile topografice recente (bune, mai putin sau deloc bune pe alocuri) nu includem acest pisc in grupul cu altitudini de peste 2500 m. (Sa se fi folosit drept sursa de inspiratie Harta turistica (color) Negoiul, la scara 1:50.000, aparuta acum cativa zeci de ani la Institutul Cartografic Unirea Brasov? Pe ea nu este mentionat Vf. Dara insa la sud de locul actual al acestuia apare Vf. Musetescului, de 2506 m.)

3. Sa vedem ce se spune despre cele mai inalte varfuri ale Retezatului (vezi aici ghidul actual al masivului). Pe Harta turistica (color) a Masivelor Godeanu - Retezat - Tarcu, autori Haret si Protopopescu, editata de Touring Clubul Romaniei acum vreo 60 de ani (aspectul si locul tiparirii, Institutul Cartografic Unirea Brasov, ne determina sa credem ca “sora” ei tocmai a fost mentionata intr-un paragraf anterior), apar Peleaga cu 2511 m si Papusa cu 2502 m.
Nae Popescu, in Muntii Retezat, Editura Stadion, 1973, spune Peleaga 2509 m, Papusa Mare 2500. Acelasi autor, in Retezat, colectia Muntii Nostri, 1982, da pentru Peleaga 2509 m si pentru Papusa 2508. Danut Calin, pe harta din revista Muntii Carpati, nr. 25, scrie Peleaga 2508 m, Papusa Mare 2504. Iar eu nu am vazut ce este pe hartile topografice din zona pentru ca, desi doresc enorm sa aflu cat mai mult despre muntii din Romania, nu am resursele financiare si de timp necesare pentru a ajunge sa studiez toate hartile care ma intereseaza.
Sa nu omitem ca in lucrarea Pe custurile fagarasene (Fratu, Beleaua, Fratu, 1991) gasim mentiunile Papusa I, 2507 m si Papusa II, 2504 m. Apoi, Valeria Velcea si Alexandru Savu, in Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor romanesti (Editura didactica si pedagogica, 1982) anunta 2509 m pentru Peleaga, in timp ce Alexandru Rosu, in Geografia fizica a Romaniei (Editura didactica si pedagogica, 1980) ne spune 2511 m pentru Peleaga si 2502 m pentru Papusa.

Cele doua varfuri mari din imagine (Muntii Retezat) sunt Papusa (stanga) si Peleaga (dreapta). Cotele lor „joaca” in diverse lucrari tiparite. Se pare ca valorile cele mai apropiate de realitate ar fi 2508 pentru Peleaga si 2504 metri pentru Papusa.
foto: Ica Giurgiu (Bucuresti)


Cate Retezaturi exista? Cate harti topografice sunt folosite drept baza pentru informatii? Daca vi se par exagerate intrebarile anterioare atunci sa citez din Geografia Republicii Populare Romane, 1962, Editura de stat didactica si pedagogica, manual pentru clasa a VII-a, pagina 39: “Muntii care formeaza masivul Retezat, inmanunchiati in Muntele Godeanu (varful Gugu 2290 m), pornesc de aici in toate directiile. Spre Jiu se indreapta Muntii Valcanului, iar spre nord de acestia - Muntii Retezatului, ale caror creste inalte amintesc de infatisarea mareata a muntilor Fagarasului.” In 1980, din Geografia pentru clasa a XII-a, pagina 22, am putea intelege ca varful cel mai inalt din Retezat se numeste Retezat si are 2509 m. Tara ne vrea prosti?

4. Pentru Parangul Mare, cifra cea mai des anuntata este 2519 m; apare, mai rar, cota 2518; exista si autori care folosesc ambele valori. Din nou, nu va pot spune altitudinea inscrisa pe hartile topografice.

5. Mai gasim, pe harta L-35-87-D-b, la scara 1:25.000, Vf. Bucura (Ocolit), de 2503 m.

Concluzia
Dupa toate elementele prezentate pana aici, putem intocmi urmatorul clasament:
1. Moldoveanu (Muntii Fagarasului), 2544 m; 2. Negoiu (M. Fagarasului), 2535; 3. Vistea Mare (M. Fagarasului), 2527; 4. Parangul Mare (M. Parang), 2519 (?); 5. Lespezi (M. Fagarasului), 2517; 6. Peleaga (M. Retezat), 2508 (?); 7. Vanatoarea lui Buteanu (M. Fagarasului), 2507; 8. Papusa Mare (M. Retezat), 2504 (?); 9. Caltun (M. Fagarasului), 2505; 10. Omu (M. Bucegi), 2505; 11. Bucura (M. Bucegi), 2503; 12. Dara (M. Fagarasului), 2500 m.

Succes la umblat pe munte, la citit despre munte si la explorarea Carpatilor din Romania.

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.
Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.
Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.
Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.
Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!